Statul fantomă România: Cetățeanul Mihai Tociu a dovedit după 9 ani de procese că un membru CNCD a fost instalat ilegal în funcție și a încasat lunar salarii de 3-4000 de euro

Toate deciziile CNCD din mandatul acestuia sunt lovite de nulitate!

Cetățeanul Mihai Tociu, candidat PPP la funcția de senator al României, a demonstrat în instantă, după 9 ani de procese, că un membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost numit, instalat și ținut ilegal în funcție un mandat întreg, cu complicitatea mai multor membri ai CNCD, în frunte cu secretarul său general, Csaba Asztalos.

Dacă am avut un demnitar fake cu rang de secretar de stat fake într-un Colegiu al CNDC fake, dar care a încasat lunar bani reali, plus beneficiile venite automat cu funcția, iar Statul Paralel sau Echilateral nu face nimic, putem spune că de fapt România a ajuns un stat la fel de fake ca și falsul membru al Colegiului CNCDC, respectiv un stat fantomă. Nu în ultimul rând, conform normelor de drept, să luăm în calcul că toate sentințele CNCD date cu un membru ilegal al Colegiului sunt nule și neavenite. Dacă vă numărați printre cei sancționați abuziv de CNCD în perioada mandatului ilegal al lui Ilie Dincă, bucurați-vă!

Iată istoria aproape incredibilă a cetățeanului Mihai Tociu, istorisită chiar de acesta pe Facebook:

„În 2015, am candidat pentru funcția de membru in Colegiul Director al Consiliului Anti-discriminare și comisiile Parlamentului au refuzat să mă evalueze a doua oară pe motiv că nu eram țigan. Toți ceilalți candidați au fost refuzați din acest motiv, și doar unul, Dincă Ilie a fost evaluat pentru că Nicolae Păun a certificat că era țigan.

Am reclamat situația la CNCD și au refuzat să o analizeze. Am cerut justiției să îi oblige și, după ani de procese, au pierdut la ÎCCJ. FOTO urmat de continuarea articolului:

Așadar, azi analizează reclamația pe care am depus-o în 2018 și am profitat de ocazie să le mai solicit una-alta, printre care și demisia președintelui CNCD, Asztalos.

Iată textul întreg al adresei pe care am depus-o azi la Consiliul Anti-discriminare în care i-am acuzat de ipocrizie pe membrii Colegiului director și am cerut demisia președintelui Asztalos.

Ceva inedit: Dincă, în calitate de membru al Colegiului director, a primit salarii de nivelul 3-4000 de euro pe lună, timp de ani de zile, bani care s-ar fi cerut să fie returnați conform criteriilor UE. Dacă i-a păpat, toți ceilalți membri ai CNCD care au tăinuit ilegalitatea numirii pe funcție este necesar să plătească în solitar cu el, deoarece legea anti-discriminare îi obliga să îl dea afară din CNCD!

Către CNCD
Dosar nr. 704/2024
Petiție nr. 21028/16.09.2024

Subsemnatul Tociu Mihai, CNP……. domiciliat în București ……., în calitate de petent în dosarul menționat mai sus, în urma descoperirii stenogramelor ședințelor Parlamentului în care s-a dezbătut cazul în discuție și a unor articole din presă, ulterior datei de 29.03.2018, completez prin prezenta petiția pe care am adresat-o CNCD cu nr. 1803/29/03.2018, astfel:

În timpul procedurii nominalizărilor pentru Colegiului director al CNCD care a avut loc în Ședința Parlamentului din 1.4.2015, toți cei 6 candidați care au primit aviz favorabil de la comisiile parlamentare în data de 24.3.2015 au luat la cunoștință de faptul că buletinul de vot înmânat parlamentarilor a cuprins un nume de candidat în plus față de cei 6, anume Dincă Ilie, care a primit și el aviz favorabil în urma unei audieri din data de 1.4.2015.

Este deasupra oricărei îndoieli faptul că toți cei 6 candidați avizați favorabil în 24.3.2015 au știut că o audiere ulterioară era imposibilă din punct de vedere tehnic datorită modului competitiv și comparativ între toți cei 18 candidați de la audierea inițială, ceea ce însemnă că la audierea ulterioară Ilie Dincă a concurat de unul singur și a fost comparat cu el însuși.

Ținând cont de faptul că toți cei 6 candidați avizați favorabil îndeplineau criteriile de a ocupa funcția de membri în Colegiul director al CNCD, printre care cea precizată în OG 137/2000 Art. 23, alin. (2), lit. d ‒ „are o activitate recunoscută în domeniul combaterii discriminării”, adică toți cei 6 erau persoane foarte cunoscătoare și experimentate în domeniu, este de asemenea deasupra oricărei îndoieli că au identificat imediat faptul că o audiere ulterioară a unui candidat era un caz clasic de discriminare față de toți ceilalți candidați care primiseră aviz nefavorabil.

De asemeni, toți cei 6 au știut că singura posibilitate de ignorare a acestui caz de discriminare era ca Parlamentul să nu voteze numirea lui Dincă în Colegiul director al CNCD, pentru că în acest caz discriminarea nu ar fi produs efecte: Dincă ar fi obținut în mod discriminatoriu un aviz favorabil, dar care nu folosea la nimic.

În realitate, Parlamentul a votat pentru Dincă și astfel cei 6 candidați au fost puși în următoarea situație:

1. Niță Dragoș Tiberiu (PSD), în calitate de candidat care nu a fost nominalizat de Parlament, avea OBLIGAȚIA MORALĂ să reclame cazul de discriminare la CNCD, deoarece avea calitate procesuală pe motiv că nu i s-a acordat șansa să își mărească numărul de voturi la cea de-a doua audiere a comisiilor parlamentare;
2. Ceilalți 5 candidați, anume Claudia Sorina Popa, Czsaba Ferenc Asztalos, Gheorghiu Luminița, Petre Manole și Cristian Jura, aveau OBLIGAȚIA LEGALĂ să se autosesizeze și să propună REVOCAREA lui Dincă din funcția de membru în Colegiul director al CNCD pe motiv că era beneficiarul unui act de discriminare comis cu intenție în favoarea sa. Este indecent de imoral ca un membru în consiliul anti-discriminare să ajungă în funcție prin discriminare, iar Art. 23, alin. (3), lit. c precizează că aceștia este necesar să se „bucure de o bună reputație”!

Obligația legală era generată de următoarele articole de OG 137/2000:

Art. 19 „Consiliul își exercită competențele ……. din oficiu” ‒ aceasta înseamnă că orice membru al Colegiului Director are OBLIGAȚIA să se autosesizeze când obține o informație despre un posibil caz de discriminare, cu atât mai mult cu cât acesta este de interes public;

Art. 16 „CNCD este ……. garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării…….” ‒ aceasta înseamnă că orice membru al Colegiului director a cărui activitate (activă sau pasivă) este contrară respectării principiului nediscriminării, nu are ce căuta acolo și este necesar să fie REVOCAT din Colegiul director.

În cazul de față, nu numai procedura de obținere a avizului favorabil pentru Dincă, dar simpla lui prezență în Comitetul Director era o activitate pasivă de batjocorire a principiului non-discriminării.

Art. 23, alin. 5, lit. f. „Membrii Colegiului director pot fi REVOCAȚI din funcție numai în următoarele cazuri……. la propunerea fundamentată a cel puțin două treimi din numărul acestora” ‒ adică responsabilitatea revocării lui Dincă a aparținut celorlalți membri ai Colegiului director, prin autosesizare și votare pentru REVOCARE cu o pondere de cel puțin două treimi din numărul acestora, adică o pondere de 6 membri din totalul de 9.

Situația prezentată mai sus conține numai argumentele juridice din care rezultă că membrii Colegiului director aveau obligația legală să îl revoce pe Dincă, dar în realitate nu există niciun dubiu că toți membrii Colegiului director au avut cunoștință de toate detaliile acestui caz de discriminare ținând cont de faptul că toți se cunoșteau între ei și chiar erau prieteni unii cu alții: Dincă cu Manole ‒ ambii vechi activiști țigani, Jura cu Asztalos ‒ ambii președinți ai CNCD și juriști, adică circumstanță agravantă, Popa și Gheorghiu ‒ foste colege la CNCD, împreună cu Asztalos.

Toți aceștia au urmărit și au fost la curent cu toate etapele procesului parlamentar prin care Dincă a luat locul lui Niță, spre deosebire de ceilalți 12 candidați care au primit aviz nefavorabil, printre care și subsemnatul, pentru care nu mai exista nicio miză care să-i facă interesați de evoluția ulterioară a procesului parlamentar. Eu am aflat [aparent] întâmplător dintr-un articol de presă din 2018 că Dincă era membru în Colegiul director al CNCD, ceea ce m-a mirat pentru că îl cunoșteam personal și știam că primise aviz nefavorabil, și astfel m-am interesat de modul în care a ajuns membru, dar majoritatea celorlalți candidați cu aviz nefavorabil nici acum nu știu că au fost discriminați!

În mod evident, autosesizarea membrilor Colegiului director numiți în 1.04.2015 nu s-a produs în prima zi în care aceștia s-au întrunit, dar nu s-a produs nici chiar după ce am depus petiția din 29.03.2018 în care am reclamat respectiva speță de discriminare.

Așa cum a stabilit Justiția, refuzul CNCD de a analiza petiția nr. 1803/29.03.2018 a fost abuziv, deoarece nu a fost justificat de nicio bază legală. În realitate, după cum rezultă din cele prezentate mai sus, refuzul CNCD a fost motivat de dorința de ascundere a situației de discriminare reclamată și de ascundere a deciziei ILEGALE a membrilor Colegiului director de a nu-l revoca pe Dincă.

În consecință, în acest moment în care se pune în dezbaterea CNCD petiția nr. 1803/29.03.2018 ca urmare a deciziei CAB nr. 1275/2023, consider necesar să completez petiția inițială cu următoare capete de cerere care derivă din informațiile pe care le-am obținut ulterior, astfel:

1. Solicit cercetarea pentru comiterea de fapte de discriminare a următorilor:
2. a) Nicolae Păun pentru motivul că a solicitat membrilor Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului aplicarea unei proceduri de reevaluare pentru Dincă, pe baza a două criterii discriminatorii, anume: apartenența etnică și afinitatea la o asociație neguvernamentală;

 

24. b) Cei 29 de membri ai comisiilor parlamentare care au aplicat o procedură discriminatorie cu scopul de a-i elibera lui Dincă un aviz favorabil: la prima ședință, din 24.02015, l-au comparat pe Dincă cu toți ceilalți candidați, pe când la a doua ședință, din 1.04.2015, l-au comparat pe Dincă cu el însuși;
25. c) Membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului prezenți la ședințele din 31.02015 și 1.04.2015 pentru că au aprobat procedura discriminatorie și au validat avizul favorabil al lui Dincă obținut în mod discriminatoriu;
26. d) Ludovic Orban pentru motivul că nu a apelat la măsurile legale pentru oprirea procedurii discriminatorii de nominalizare a lui Dincă, concret nu a solicitat intervenția Comisiei juridice a Parlamentului, cu toate că luările sale de poziție dovedesc fără echivoc că avea cunoștință de cazul de discriminare și cunoștea modalitatea legală de intervenție.
27. Solicit Colegiului director al CNCD să revoce din funcție pe membrii colegiului care au fost în funcție în perioada 2015-2018 pentru motivul că au încălcat Art. 16 din OG 137/2000 („CNCD este ……. garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării”) prin faptul că nu s-au autosesizat cu privire la procedura discriminatorie prin care Dincă a primit aviz favorabil. Conform informațiilor de pe site-ul CNCD la data de 22.10.2024, aceștia sunt: Ferenc Cszaba Asztalos, Claudia Sorina Popa și Cristian Jura.
28. Solicit CNCD să informeze Curtea de conturi cu privire la faptul că Dincă a primit salarii în calitate de membru al Colegiului Director, în mod ilegal.

În concluzie, solicit Colegiului Director al CNCD să declare ca IMPOSTORI (adică persoane care își arogă o calitate pe care nu o au, în cazul de față de apărători ai principiului non-discriminării) pe toți membrii colegiului din perioada în care Dincă le-a fost coleg.

Suplimentar, solicit demisia președintelui CNCD, Ferenc Cszaba Asztalos, pentru motivul că a eșuat să dovedească opinia că „Locul acesta în CNCD a fost dintotdeauna locul grupului parlamentar al minorităților naționale. Cred că nu are nimeni nimic de comentat legat de faptul că grupul acesta chiar are ce să facă în CNCD” ‒ Varujan Pambuccian. Situația reclamată dovedește că minoritățile etnice (cea maghiară și cea țigănească, în cazul de față) nu au nicio abilitate suplimentară față de etnicii români în a analiza situațiile de discriminare.

Prin urmare, criteriul pentru care Ferenc Cszaba Asztalos deține funcția de președinte al CNCD de 19 ani încontinuu, și anume faptul că domnia sa este maghiar și din acest motiv ar avea în plus față de români o glandă anti-discriminare, este unul fals.

Menționez că stenogramele ședințelor parlamentului la care am făcut referire au fost atașate la dosarul de la CAB și le puteți găsi la departamentul juridic al CNCD.

Atașez suplimentar protestul APADOR-CH față de modul discriminatoriu în care Parlamentul i-a numit pe cei 6 membri ai CNCD în situația din prezenta cauză, care se încheie apoteotic cu concluzia: „Paradoxal, candidații care au fost discriminați pe parcursul procedurii de numire pot face plângere la CNCD, ai cărui membri au fost desemnați……. discriminatoriu”.

Este exact ceea ce eu am făcut prin petiția nr. 1803/29.03.2018 și prin prezentul document.

Cu considerație,
Mihai Tociu
22.10.2024”

Citiți și:
O radiografie a mafiei politice maghiaro-române din Cluj Napoca, de Emanuel Petran: Cluj, oraș de vis
Jucăriile stricate ale Tartorului Roșu – Ciolacu, Geoană, Ponta, Vanghelie. Cosa Nostra de România

 

yogaesoteric
12 noiembrie 2024