Statul folosește copiii ca armă împotriva părinților

Toate regimurile totalitare s-au folosit de copii ca de niște unelte ușor de manipulat pentru a construi o societate ca o pușcărie, în care tinerilor le-a fost rezervat rolul de gardieni și de propagandiști.

De aceea, instituționalizarea copiilor de la o vârstă cât mai fragedă și/sau confiscarea lor de lângă părinți, pentru a fi îndoctrinați mai eficient, a fost întotdeauna o țintă a dictaturilor.

Cruzimea cea mai rafinată a regimurilor de teroare a fost însă formarea copiilor de o așa manieră încât aceștia să devină arme împotriva părinților care i-au adus pe lume.

Nu întâmplător, în cadrul Fenomenului Pitești, deținuții erau forțați să își toarne sau să își batjocorească părinții, adeseori morți.

Redăm mai jos un editorial teribil al lui Rajan Laad, apărut în The American Thinker:

**********

În luna aprilie, BBC a publicat un articol intitulat „Ziua Pământului: Cum să discuți cu părinții tăi despre schimbarea climatică”.

Articolul începe printr-un mesaj adresat cititorilor minori:

„Vrei să devii vegan ca să salvezi planeta, dar nu tu ești cel care face cumpărăturile. Crezi că trenurile sunt mai bune decât avioanele, dar tatăl tău este cel care face rezervările pentru vacanță.

Tinerii sunt printre cei mai puternici lideri climatici din lume și își doresc o acțiune rapidă pentru a rezolva problema.

Marile transformări sunt dificile, mai ales când ele îi implică și pe alții. De unde să începi? Pentru Ziua Pământului de anul acesta, am discutat cu persoane care au avut acasă dezbateri delicate privind schimbarea climatică. Iată cele mai bune sfaturi.”

Articolul este împărțit în trei secțiuni fiecare vizând ceea ce BBC numește relele vremurilor noastre.

Prima parte se concentrează pe „Cum să discuți despre renunțarea la carne”.

Secțiunea începe cu afirmația că „mâncând mai puțină carne este una dintre cele mai bune căi pentru a reduce impactul nostru asupra planetei, spun specialiștii”.

Articolul o prezintă pe tânăra Ilse de 17 ani, care și-a vopsit părul roșu aprins, și pe părinții ei, Antonia și Sally (!).

BBC susține că familia aceasta obișnuia să mănânce carne de două sau chiar de trei ori pe zi. Însă, când Ilse avea 13 ani, ea „a decis să facă mai mult în legătură cu schimbarea climatică și a citit că renunțarea la carne reprezintă o metodă potrivită pentru a începe”.

Sally și Antonia au fost ‒ în mod firesc ‒ sceptice la început. Erau îngrijorate că Ilse nu își va putea procura suficiente proteine și că era prea mică pentru a lua această decizie.

Totuși, s-au supus dorințelor lui Ilse și au început cu o zi pe săptămână de probă.

Ulterior, au extins gradual acest interval și, după un an, au renunțat total la carne.

Sally spune că, văzând ce impact emoțional are această temă asupra fiicei sale, a ajutat-o să înțeleagă că era ceva benefic pentru familia ei.

BBC dezvăluie că Ilse face parte din „Teach the Parent” („Învață-ți părintele”), o campanie din Marea Britanie care „încurajează aceste discuții între generații”.

Grupul a fost creat de tineri „frustrați de lipsa de acțiune climatică internațională și de sentimentul de neputință”.

Ilse îi sfătuiește pe colegii ei de generație să nu se descurajeze, chiar dacă prima discuție cu adulții nu se desfășoară prea bine.

„Marile transformări ale stilului de viață au nevoie de timp. Dacă discutați despre asta periodic, pe termen lung va avea ca efect modificarea comportamentelor.”

Secțiunea următoare, care are drept subiect Călătoriile, începe după cum urmează:

„Modul în care călătorim este o sursă importantă de emisii de carbon, însă renunțarea la mașină sau la avion poate îngrădi vacanțele în familie și poate costa mai scump.”

Această parte a articolului ne face cunoștință cu Phoebe L. Hanson, o studentă de 21 de ani, care și-a convins familia să nu plece în străinătate și să își petreacă vacanța în Marea Britanie.

La fel ca în cazul lui Ilse, BBC o tratează pe Phoebe ca pe o expertă.

Phoebe recomandă folosirea tacticilor fricii și șantajului emoțional.

„Spuneți ceva de felul «Mă tem pentru viitorul meu, acesta este motivul pentru care vreau să fac altceva».

Prezentați o soluție, nu o problemă”, explică Phoebe. „Oferiți-le opțiuni pentru ceva amuzant sau interesant.”

Ea mai afirmă și că un posibil răspuns la îngrijorările privind cheltuielile este a discuta despre ce fel de lume doresc părinții să lase moștenire copiilor lor.

În fine, a treia secțiune are ca subiect „cum să discuți despre evitarea risipei”.

Ne este prezentată tânăra Becky Little, care și-a convins părinții, pe Rob și Ellen, să reducă risipa alimentară și să fie mai atenți la ce cumpără.

Becky are următorul sfat:

„Fii bine informat despre aspectele pe care dorești ca familia ta să înceapă să le transforme, astfel încât să vadă că îți pasă și că ai făcut ceva cercetări.

Explică-le de ce (aceste modificări) le vor face viața mai ușoară sau mai ieftină.

Fă legături cu aspecte, idei care sunt importante pentru ei.”

BBC dezvăluie că familiei lui Becky îi place „să facă voluntariat, așa că au pregătit porții de hrană din resturile alimentare pentru a le dărui oamenilor din comunitatea locală”.

„Este important să nu te aștepți să își transforme toată viața. Micile detalii pot face diferența”, explică Becky.

**********

Atitudinea condescendentă, moralizatoare și insolentă a acestor copii obraznici și aerele lor de superioritate în fața adulților care i-au adus pe lume sunt revoltătoare.

Ceea ce este uimitor este că nici autorul, nici vreun alt membru al echipei editoriale de la BBC nu par să înțeleagă cât de ridicoli sunt acești purtători de revendicări și de „sfaturi” de amatori afectate, arogante și fariseice.

Acest articol este în totalitate și complet absurd. Se citește ca o parodie, dar editorii par să nu realizeze aceasta.

Majoritatea oamenilor își transformă de bunăvoie obiceiurile atunci când devin părinți.

Părinții se abțin să folosească un limbaj vulgar, să mintă sau să aibă răbufniri de furie în fața copiilor lor.

Majoritatea părinților își ascund problemele de copiii lor.

Majoritatea părinților își modifică obiceiurile legate de urmărirea programelor TV și a filmelor pentru copiii lor.

Toate acestea sunt perfect firești, deoarece obiectivul lor este de a le oferi copiilor un mediu iubitor și stabil.

Dar asta nu înseamnă că părinții este cazul să capituleze în fața oricărui capriciu ridicol al copiilor lor.

Există o diferență între iubire și răsfăț.

O parte importantă a calității de părinte constă în a le transmite copiilor valori și disciplină, ceea ce uneori poate necesita o anumită rigoare și fermitate în fața obrăzniciilor.

Regimurile totalitare i-au exploatat dintotdeauna pe copii, încă de mici, pentru a-și promova agenda. Aceste regimuri sunt conștiente de faptul că copiii sunt impresionabili și că li se pot spăla creierele cu mare ușurință.

Aceste regimuri știu că majoritatea părinților, din dragoste și din grijă pentru copiii lor, cedează în general pretențiilor și capriciilor acestora.

Din acest motiv a fost promovată Greta Thunberg, cu oarecare succes. Statul își folosește puterea pentru a crea mai multe Grete. Știe că oricine pune sub semnul întrebării pretențiile ridicole ale acestor copii poate fi acuzat de cruzime.

Ceea ce este uimitor este că aceste manevre se produc într-o democrație cum este Marea Britanie.

Statul, prin purtătorii săi de cuvânt ‒ ca BBC ‒ încearcă să exploateze copiii pentru a-și atinge scopul: controlarea vieții cetățenilor.

Este de asemenea important de precizat că fiecare om sănătos la cap își dorește un mediu înconjurător curat, deoarece acesta este o condiție esențială pentru o bună sănătate.

Ce este regretabil este că regimul încearcă să se infiltreze în spațiile personale ale oamenilor sau să exploateze copiii pentru a-și promova agenda.

La fel de insultător este și atunci când regimul pretinde că știe el ce e mai bine pentru cetățenii săi, adică pentru aceia care i-au acordat puterea.

Și mai tulburătoare sunt standardele duble.

BBC nu va publica niciodată un articol care să îi sfătuiască pe liderii mondiali sau pe „activiștii climatici” să renunțe la călătoriile lor, la summit-urile și conclavurile lor, și să le înlocuiască cu videoconferințe pentru a reduce amprenta de carbon.

În schimb, statul așteaptă de la oamenii de rând să facă toate acestea.

Această ipocrizie are o coerență interioară:
– Control al armelor pentru voi, gărzi de protecție înarmate pentru ei;
– Finanțarea poliției pentru voi, baricade și protecție polițienească pentru ei;
– Deschiderea frontierelor pentru voi, reședințele înconjurate cu ziduri de netrecut pentru ei;
– Fără călătorii cu avionul pentru voi, avioane private pentru ei.

Există o prăpastie colosală între ceea ce cred, ceea ce spun, ceea ce gândesc și ceea ce fac.

P.S. George Orwell a scris următoarele rânduri în capodopera sa 1984. Este uimitor cât de bine au înțeles regimurile totalitare și relația lor cu copiii:

„Aproape toți copiii din zilele noastre erau oribili. Cel mai rău era că prin intermediul unor organizații precum Spionii, copiii erau transformați sistematic în niște mici sălbatici de necontrolat și cu toate acestea fără niciun impuls interior de a se răzvrăti împotriva disciplinei Partidului. Dimpotrivă, idolatrizau Partidul și tot ce avea legătură cu el (…)

Toată ferocitatea lor era îndreptată către exterior, către dușmanii Statului, către străini, către trădători, către sabotori și către delincvenții de opinie. Era aproape ceva normal ca persoanele de peste treizeci de ani să se teamă de copiii lor.”

Citiți și:
Lăsați copiii în pace! (I)
Protejați-vă copiii… pentru că Marea Resetare vine peste ei
Tucker Carlson: Copiii sunt confiscați din burta mamei și făcuți să devină ieniceri ai progresismului

 

yogaesoteric
9 iunie 2023