Sub pretextul «combaterii extremismului», Consiliul de Securitate al ONU vrea să înceapă războiul cu libertatea de exprimare pe internet!
O întrebare: cine sunt cei care decid ce este „extremism” și ce nu, și cine le-a scris „regulamentele”?
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite dorește un „cadru” global pentru cenzurarea internetului, precum și pentru utilizarea propagandei guvernamentale cu scopul de a „contracara” ceea ce aparatcicii (denumire folosită în trecut pentru birocraţii comunişti de rang înalt din guvernul Uniunii Sovietice) numesc „propagandă online”, „ideologii de ură” și „terorism digital”. Tocmai de aceea, Consiliul de Securitate al ONU a trasat recent sarcina Comitetului de Combatere a Terorismului al ONU – da, este o adevărată birocrație – să elaboreze un plan în acest sens, până anul viitor. De la administrația Obama și până la brutalul regim comunist, toată lumea a fost de acord că era și timpul să apară o represiune condusă de ONU împotriva libertății de exprimare și gândire online – toate sub pretextul unei așa-zise lupte în războiul terorist, evident de fals.
Se pare că în acest complot, ONU – ridiculizat de criticii americani ca fiind „clubul dictatorilor” – va fi în parteneriat cu unele dintre cele mai mari companii de internet și de tehnologie din lume. Printre firmele implicate în plan se numără și Microsoft, care, într-un discurs din 11 mai 2016, în fața Consiliului de Securitate, a cerut „parteneriate public-private” între marile corporații și guverne, pentru a lupta chipurile împotriva propagandei online. După cum se arată pe unele site-uri de știri alternative, Google, Microsoft, Yahoo, și alți giganți de top ai industriei tehnologiei au îmbrățișat cu toții în mod public Organizația Națiunilor Unite și agenda sa pentru omenire. Mulți dintre cei peste 70 de vorbitori care au luat cuvântul cu acea ocazie au afirmat de asemenea că era și timpul să se ia măsuri pentru a se cenzura internetul, cu ajutorul „sectorului privat”.
La reuniunea ONU în care s-a stabilit punerea la cale a planului respectiv, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al organizației, inclusiv unele dintre cele mai extreme și violente dictaturi de pe planetă, au susținut că doresc oprirea răspândirii extremismului și violenței pe internet. Mai exact, guvernele au pretins că eforturile vizează grupurile teroriste islamiste, cum ar fi ISIS și al-Qaeda, care însă au primit amândouă în trecut un sprijin crucial din partea membrilor marcanți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Terorismul nu a fost definit. Toată lumea a fost de acord, totuși, că teroarea ar trebui să nu fie asociată cu nicio religie anume, ori naționalitate, etnie și așa mai departe, chiar dacă cel puțin o delegație a arătat cu degetul către guvernul israelian.
În „declarația prezidențială” de după sesiune, Consiliul de Securitate al ONU a afirmat că „terorismul” ar putea fi învins doar prin „dreptul internațional”, precum și prin colaborarea dintre ONU și guvernele regionale în curs de dezvoltare, cum ar fi diferitele „uniuni” impuse în Europa, Africa, Eurasia, America de Sud și dincolo de ele. „Consiliul de Securitate subliniază faptul că terorismul poate fi învins numai printr-o abordare susținută și cuprinzătoare care implică participarea activă și colaborarea tuturor statelor, organizațiilor internaționale și regionale… în concordanță cu strategia globală de combatere a terorismului a Organizației Națiunilor Unite”, se arată în declarație. Desigur, ONU nu are încă nicio definiție reală a terorismului, dar este în procesul de a uzurpa vaste noi puteri sub pretextul combaterii acestei Nemesis nedefinite.
Cu toate acestea, în războiul său în curs de desfășurare împotriva libertății de exprimare și a drepturilor omului din întreaga lume, ONU a oferit câteva indicii puternice referitoare la agenda sa. Potrivit oficialilor organizației, planul de reglementare a exprimării pe internet va completa un alt complot asemănător al ONU, cunoscut oficial sub numele de Planul de acțiune pentru prevenirea extremismului violent. După cum a arătat anul trecut site-ul de știri alternative New American, planul prevede un război global împotriva „ideologiilor”. Această cruciadă va include, printre altele, eforturi planetare de a elimina orice „bigotism anti-musulman”, exprimarea sentimentelor anti-imigranți, precum și multe altele, după cum au explicat chiar reprezentanți ai ONU și președintele Obama. Așa-numitul „extremism non-violent” este, de asemenea, în vizorul ONU, așa cum este și libertatea de exprimare, în general.
Nu a fost foarte clar modul în care un război condus de ONU împotriva „bigotismului anti-musulman” ar putea opri ISIS. Sălbaticul grup terorist care, potrivit oficialilor de top din SUA, a fost creat și finanțat chiar de actuala coaliție anti-ISIS a lui Obama, a servit ca justificare centrală pentru planul ONU. Cu toate acestea, pe baza informațiilor despre planul ONU lansate până în prezent, este clar că nu vor exista eforturi serioase pentru a aborda extremismul tot mai mare al ONU sau extremismul violent al multora dintre regimurile majoritar autocratice care sunt membre ale organizației. În schimb, planul împotriva „extremismului” va servi drept pretext pentru a impune la nivel național, regional și internațional o gamă largă de politici cu adevărat extremiste.
Părând că nu sesizează absurditatea totalitară a comentariilor, oficiali de top ai ONU au cerut garanții împotriva „pedepselor excesive” cu care sunt amenințați cei care își exprimă opiniile pe internet. „Protecția presei libere poate fi o apărare împotriva susținătorilor terorismului”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Jan Eliasson, în fața Consiliului de Securitate, în timpul recentei întâlniri, oferind astfel un uimitor exemplu de discurs echivoc. „Nu trebuie să existe nicio pedeapsă arbitrară sau excesivă împotriva persoanelor care pur și simplu își exprimă opiniile.” Nu a fost deloc clar ce pedepse anume pentru libera exprimare ar fi considerate non-excesive. Dar în ciuda afirmațiilor ONU despre necesitatea de a se cenzura pseudo-drepturile omului, în Statele Unite ale Americii orice fel de „pedeapsă” pentru exprimarea firească a opiniilor este strict interzisă, cel puțin teoretic.
Separat, dictatura comunistă chineză, care domină în prezent diverse birocrații ale ONU, a îmbrățișat cu entuziasm eforturile organizației. Luând cuvântul în numele brutalului regim, Liu Jieyi, reprezentantul permanent al Beijing-ului la ONU, a declarat că instituțiile care promovează „ideologii extremiste” trebuie să fie „închise”. Se pare că el nu se referea la „ideologia extremistă” a Partidului Comunist din China sau la regimul său brutal, care a ucis mai multe ființe umane nevinovate decât oricare altul din istorie. Autoritățile de la Beijing au ucis peste 60 de milioane de oameni, asta fără a-i socoti pe cei măcelăriți în avorturi forțate. Alte guverne comuniste aliate cu China au ucis alte zeci de milioane de ființe umane, numai în ultimul secol.
În timp ce ONU are un rol important, este de asemenea necesar ca guvernele să ajute la rândul lor la cenzurarea internetului și la eliminarea libertății de exprimare, a declarat reprezentantul regimului comunist. „Statele trebuie să închidă unele rețele de socializare”, a continuat Liu, cerând Organizației Națiunilor Unite și membrilor săi să „taie canalele de răspândire a ideologiilor teroriste”. El a făcut reclamă cu acea ocazie unor decrete teroriste adoptate recent de Beijing care vizează internetul și pretind să autorizeze desfășurarea de forțe militare ale dictaturii comuniste peste tot în lume. După cum a arătat The New American, dictatura chineză va juca un rol major în cruciada ONU împotriva libertății de exprimare. De fapt, regimul chiar are în prezent agenți încorporați în toate structurile ONU, inclusiv în fruntea agenției organizației pe care globaliștii lucrează să o împuternicească pentru a deveni autoritatea de reglementare a internetului la nivel mondial. Liu a susținut de altfel că cenzura este doar în ochii privitorului.
În vreme ce China comunistă și alți membri ai ONU care sunt dictaturi fățişe subliniau necesitatea cenzurii și reglementărilor pentru blocarea ideologiilor și „propagandei”, care le displace, administrația Obama, Uniunea Europeană, precum și unele dintre statele care au fost anterior membre suverane au trâmbițat la rândul lor propaganda guvernului pentru a contracara propaganda extremistă. Cu toate acestea, vorbind din partea UE, Alain Le Roy a preamărit, de asemenea, eforturile nejustificate ale structurii supra-statale de a cenzura internetul ca pe ceva ce trebuie imitat. De altfel, autoproclamatele forțe de poliție ale UE, Europol, au creat o întreagă unitate care are scopul de a cenzura conținutul „extremist” de pe internet. Purtătorul de cuvânt al UE a indicat, printre altele, eforturile în curs de desfășurare ale Uniunii Europene pentru a elimina „materialele de propagandă” de pe internet, precum și eforturile de propagandă ale UE de a „răspândi mesaje alternative”.
Reprezentantul dictaturii brutale din Siria, Bashar Jaafari, a spart petrecerea. El a subliniat că mai multe state membre ale ONU au folosit luptători teroriști și mercenari în încercarea lor de a distruge Siria. Și are dreptate. Într-adevăr, încă din 2012, documentele US Defense Intelligence Agency (Agenția de Informații pentru Apărare a SUA) arată că administrația Obama știa că „rebelii sirieni moderați” pe care îi susținea erau conduși de Al-Qaeda și de Frăția Musulmană. Administrația americană și aliații săi lucrau, de asemenea, pentru a crea ceea ce au descris ca fiind un „principat salafist în estul Siriei” – care este cunoscut astăzi sub numele de Statul Islamic sau ISIS – pentru a destabiliza regimul Assad. Chiar și oficiali de top din SUA au recunoscut în mod deschis că așa-zisa coaliție „anti-ISIS” a lui Obama a fost de fapt responsabilă pentru crearea, înarmarea și finanțarea ISIS. Nu a fost clarificat la reuniunea ONU ce rol au avut internetul și „propaganda” în toate acestea, dacă au avut vreunul.
În Libia a avut loc o situație similară. Sub pretextul aplicării unei rezoluții nelegitime a ONU, administrația Obama a creat un parteneriat deschis cu lideri autodeclarați ai al-Qaeda pentru a-l răsturna pe fostul aliat al SUA din războiul împotriva terorismului – brutalul dictator Moammar Gaddafi. Congresul nu a fost consultat, ceea ce face ca războiul lui Obama să fie ilegal și neconstituțional, dincolo de crima gravă de a acorda ajutor organizațiilor teroriste menționate. Astăzi, din cauza extremismului, Libia este un stat distrus, acoperit de vehicule militare grele și de baze de antrenament ale teroriștilor. O mare parte din ajutorul furnizat de administrația Obama grupurilor teroriste din Libia a fost transferat pentru susținerea grupurilor teroriste din Siria, după căderea regimului lui Gaddafi.
În afară de guverne, dictatori și birocrați internaționali, marile corporații din domeniul tehnologiei au fost, de asemenea, reprezentate la reuniunea ONU. Vicepreședintele și totodată avocatul general adjunct al Microsoft, Steve Crown, a spus adunării de reprezentanți ai guvernelor și tirani că nu există nicio soluție miraculoasă pentru a-i împiedica pe teroriști și extremiști să utilizeze internetul. „Dacă ar fi existat o soluție elegantă, industria ar fi adoptat-o”, a susținut el, adăugând că Google, Facebook și Twitter lucrează împreună pentru a preveni abuzurile pe internet. De curând a ieșit la iveală că Facebook a cenzurat mass-media conservatoare din SUA, făcând ca materialele acesteia să nu apară în secțiunea de știri de ultimă oră a rețelei de socializare. Iar la începutul acestui an a fost dezvăluit faptul că Google a ajutat guvernul SUA să instige revoluția jihadistă din Siria.
Ca un ecou la retorica ONU, Crown a susținut că „dreptul internațional” și „parteneriatele public-privat” de tip fascist în care guvernele și marile corporații își unesc forțele sunt răspunsul adecvat. De asemenea, el a declarat că „comunitatea internațională” – termen înșelător folosit în general cu referire la ONU și guvernele statelor membre – trebuie să „lucreze împreună într-un mod coordonat și transparent”. Consiliul de Securitate al ONU a fost de acord, afirmând în declarația sa finală că sunt necesare „modalități mai eficiente pentru guverne de a colabora cu parteneri privați din sectorul industrial”. Nu sună nici pe departe ca fiind o agendă nouă.
După cum s-a arătat în presa alternativă, giganții din industria tehnologiei – fiecare dintre ei fiind reprezentat în mod regulat la reuniunile globaliste la nivel înalt Bilderberg – s-au declarat a fi susținători entuziaști ai radicalei Agenda 2030 a ONU. Potrivit acordului respectiv, obiectivul organizației este „transformarea lumii noastre”, redistribuirea bogăției la nivel internațional, sporirea prerogativelor instituțiilor de guvernare la nivel mondial și multe altele. Printre mega-corporațiile care susțin cu mândrie acest plan se numără primele trei motoare de căutare pe internet din lume: Google, Bing (al Microsoft) și Yahoo. Nu a fost clarificat dacă sprijinul acestor corporații pentru agenda profund controversată a ONU va afecta presupusa imparțialitate a rezultatelor căutării. Criticii planului ONU și-au exprimat serioase îngrijorări cu privire la toate acestea.
Desigur, o mână de peste 70 de persoane care au luat cuvântul la discuțiile din cadrul Consiliului de Securitate au înșirat vorbe goale despre libertatea de exprimare și libertatea de gândire. Delegația guvernului irakian, de exemplu, a subliniat necesitatea de a se diferenția între „libertatea de gândire și ideologiile extremiste”. Alții au spus că războiul împotriva extremismului nu poate fi folosit pentru justificarea persecuțiilor împotriva criticilor guvernelor. Fără îndoială, unii dintre vorbitori au avut intenții bune.
Cu toate acestea, desemnarea ONU pentru a se ocupa de combaterea extremismului și a ideologiilor periculoase ar fi similară cu desemnarea unui cap al mafiei să fie responsabil de combaterea criminalității – este cu totul absurd, chiar grotesc. Cele mai multe dintre regimurile membre ale ONU sunt nedemocratice, ca să fim generoși cu cuvintele, iar multe dintre ele sunt conduse de psihopați care săvârșesc genocide cu impunitate. Printre alte state membre ale ONU se numără înrobitoarele Coreea de Nord, Zimbabwe, Cuba, Sudan, China și multe altele care sunt conduse de infractori și criminali în masă, care sunt chiar întruchiparea terorismului și extremismului violent. Mai mult, practic fiecare grup terorist care există astăzi pe Pământ, inclusiv ISIS și al-Qaeda, își are rădăcinile în sponsorizarea oferită de anumite state.
Prin urmare, adevărata soluție pentru stoparea terorii nu este nici un ONU mai puternic, nici un război global împotriva ideologiilor, fie ele extremiste sau altfel. A oferi mai multă putere Organizației Națiunilor Unite pentru a duce un război global împotriva ideilor, ideologiilor, propagandei și a vorbirii înseși este în sine o propunere extremistă împănată cu pericole extreme. Un răspuns mult mai simplu la flagelul terorismului ar fi oprirea finanțărilor pentru ONU, arestarea celor care sprijină grupurile teroriste și stoparea susținerii dictatorilor și teroriștilor cu banii contribuabililor. Orice altceva este o fraudă periculoasă.
Citiți și:
La recenta adunare ONU, conducătorii lumii au adoptat agenda pentru «socialismul global»
Ce se ascunde în spatele căderii lui Gaddafi şi a crizei din lumea arabă
Rău venit în Evul Mediu de acum
yogaesoteric
21 septembrie 2016