Terapia cu cireşe

de Crenguţa Roşu

Zilele călduroase de vară ne oferă o multitudine de posibilităţi de a ne hrăni sănătos. Fructele de sezon, căci la acestea vom face referire în articolele ce vor urma, sunt surse de energie şi forţă, cu mari valenţe terapeutice totodată, oferindu-ne astfel încă o posibilitate de a ne bucura din plin de viaţă.

Cireşele – fructe regale, o sursă de sănătate

Cireşele, un mare dar de la natură, sunt unele dintre cele mai îndrăgite fructe de către români. Metafora „cireaşa din vârful tortului” este cea mai potrivită pentru a desemna ceva special, unic pe care îl au aceste comori rubinii pe timp de vară. Verdictul dat în urma a zece ani de studii minuţioase în diverse laboratoare şi spitale universitare a fost clar: delicioasele fructe roşii sunt un medicament incontestabil, care combate cu un incredibil succes câteva zeci de boli grave.

Putem consuma orice fel de cireşe cu condiţia să fie bine coapte şi deloc alterate (aceste fructe intră foarte uşor în fermentaţie). Trebuie, însă, ştiut că cireşele în funcţie de soiul lor, prezintă efecte terapeutice diferite. De pildă, cireşele galbene sau de o culoare mai deschisă, au un efect diuretic mai puternic, favorizând în mod special mobilizarea şi eliminarea toxinelor din organism şi sunt un bunt stimulent al digestiei. Cireşele de un roşu închis sau cele negre, prezintă o acţiune mai complexă, având efecte antioxidante foarte puternice sunt un medicament neaşteptat de eficient şi contra bolilor degenerative, a afecţiunilor cardio-vasculare şi a anumitor forme de cancer. Cireşele amare sunt cele mai preţuite de către terapeuţi, fiind un excelent remediu pentru tratarea durerilor musculare, a îmbătrânirii premature, a afecţiunilor inflamatorii, a bolilor hepatice, a tumorilor maligne sau benigne.

Considerate super-fructe, pentru că au foarte mulţi nutrienţi, cireşele conţin peste 70% apă (la fel ca organismul uman), restul de 30% fiind format din: complexul de vitamine B (B1, B2, B6),  vitaminele A, C, E şi PP;  minerale şi oligoelemente precum: fier, îndeosebi potasiu (220mg%), calciu, fosfor, magneziu, cupru, zinc, cobalt. Mai conţin albumină, hidraţi de carbon, fibre alimentare, acizi organici liberi.
Prezenţa acidului elagic (compus fenolic) cât şi a unui procentaj mare de flavonoide ca: antocianidine, quercitin, conferă cireşelor proprităţi antioxidante cu o acţiune puternică de anihilare a efectelor generate de radicalii liberi, şi de scădere a nivelului de acid uric din sânge.
Prezenţa în cireşe a acestor compuşi naturali au făcut din ele revelaţia medicală a ultimilor ani, fiind folosite ca aliment-medicament cu proprietăţi de multe ori miraculoase: antiinflamatorii şi antimicrobiene, antiîmbătrânire, antispastice anti-alergice, antitoxice şi anticarcinogene (conferă inhibarea creşterii şi proliferării celulelor canceroase).

În toate testele clinice sau de laborator, încununate cu rezultate excepţionale, s-au folosit cireşe bine coapte şi proaspete, consumate ca atare sau sub formă de suc proapăt stors.

Cireşele în stare de fruct

Se consumă la temparatura camerei, de preferinţă pe stomacul gol, cu minim 15 minute înainte de masă. Doza zilnică terapeutică recomandată: 1 kilogram pe zi, consumat în 2-3 reprize. Sunt studii care recomandă 600 de grame ca doză minimă zilnică pentru un tratament de lungă durată. O cură de cireşe durează minim trei săptămâni, neexistând o limită maximă.

Sucul proaspăt de cireşe

Se obţine prin zdrobire, urmată de stoarcere prin tifon, fie prin centrifugare la storcător. Cel mai eficient din punct de vedere terapeutic este cel din cireşe negre şi cel din cireşe amare. La acesta din urmă se va adăuga miere lichidă, astfel se poate păstra la rece şi 6 ore fără să i se modifice gustul. Se consumă zilnic o jumătate de litru până la un litru de suc, în cure de minim două săptămâni.

Siropul de cireşe amare

Se obţine din sucul extras prin zdrobire urmată de filtrare sau prin centrifugare. Sucul rezultat se lasă într-un vas transparent vreme de o oră, nemişcat, pentru a se separa partea limpede de cea cu sedimente. Numai sucul limpede va fi apoi extras cu un furtun şi se va pune într-un alt vas, unde se va amesteca cu miere până când se omogenizează. La un litru de suc limpede de cireşe amare se adaugă două kilograme de miere de albine, iar amestecul rezultat se pune în sticle închise ermetic şi se păstrează în locuri întunecoase şi cât mai reci. Se consumă zilnic o sută de grame din acest sirop amestecat cu apă, ca substitut de suc proaspăt, pentru tratarea bolilor inflamatorii şi a celor degenerative.
 
 

Boli (afecţiuni) ce pot fi tratate cu ajutorul cireşelor

Cancer la rinichi şi prostată

 
Puternic antiinflamatoare renale şi stimulent al diurezei, consumul de suc de cireşe este un foarte bun mijloc de prevenire a cancerului de rinichi, de vezică şi de prostată. O cură cu suc de cireşe durează minimum 4 săptămâni şi are şi alte efecte benefice asupra rinichilor, aşa cum vom vedea:

 
Litiază renală
 
În special litiaza cu uraţi, care apare la consumatorii constanţi de carne, este eficient combătută de o cură de o lună de zile cu suc de cireşe. Se bea zilnic un litru de suc, de preferinţă dimineaţa pe stomacul gol.
Cozile de cireşe, prezintă un efect diuretic recunoscut. Conţin săruri de potasiu, saponine, flavonoide, tanin, uleiuri volatile. Maceratul din cozi de cireşe are o excelentă acţiune antiinflamatorie şi diuretică, acţionând favorabil, prin îndepărtarea excesului de lichide din organism. Se recomandă: în caz de infecţii urinare (cistite, pielite) şi litiază urinară (cresc diureza); afecţiuni metabolice: obezitate, gută, uremie (favorizarea eliminării urinare a acidului uric şi a altor compuşi azotaţi). De aceea se recomandă a se consuma suplimentar macerat de cozi de cireşe. 1 linguriţă de plantă mărunţită/cană, se lasă la macerat 5-6 ore şi se separă lichidul de plantă. Se beau 2-3 căni/zi din acest lichid. Combinaţia de suc de cireşe şi macerat de codiţe este valabilă şi contra retenţiei de lichide în oreganism.

 Un studiu de medicină experimentală făcut de cercetătorul american Steve Godman, în perioada 2006-2007, a pus în evidenţă faptul că cireşele amare previn cancerul de colon, care este pe locul trei ca frecvenţă la nivel mondial. Mai mult, o cură de şase-opt săptămâni cu cireşe amare, atunci când cancerul de colon este deja instalat, duce la scăderea volumului tumorilor, în peste 40% din cazuri.
Aceste rezultate au fost confirmate şi de o altă echipă de cercetători, de la universitatea statului Michigan, condusă de profesorul Muralee Nair. Doza zilnică de cireşe recomandată în această afecţiune este de minimum 800 de grame, consumate pe stomacul gol, înainte de masă, pe o perioadă cât mai lungă de timp.
Cancer mamar Testele de laborator arată că aceleaşi cireşe amare inhibă puternic dezvoltarea celulelor maligne în cazul cancerului mamar. Steve Godman, desfăşoară în continuare, împreună cu echipa sa, un amplu program de cercetare în acest sens.
Cardiopatie ischemică Prin consumul de cireşe este influenţat considerabil metabolismul grăsimilor şi fluidifierea sângelui, prevenindu-se astfel depunerea colesterolului pe vasele de sânge şi apariţia cheagurilor de sânge. Un kilogram de cireşe consumat zilnic, o perioadă de minimum 21 de zile, este de un real ajutor pentru cei suferă de această boală sau sunt predispuşi spre această boală, ajutând la prevenirea crizelor cardiace şi a infarctului.
Şi în acest caz pot fi întărite consumând maceratul din codiţele de cireşe. Artrită reumatoidă  Se estimează că 62% dintre europeni şi aproape 70% dintre americani suferă în prezent, într-o formă sau alta, de reumatism. Cura cu cireşe negre sau cu cireşe amare – câte 1kg/zi, vreme de 6-8 săptămâni, este de un imens ajutor în tratarea bolilor reumatice. Tratamentul cu aceste fructe reduce inflamaţia articulaţiilor, elimină progresiv durerile, împiedică apariţia proceselor degenerative, redă gradat, asociat cu gimnastica medicală, mobilitatea articulară. Doctorul în medicină Tina Miller, de la Universitatea americană a statului Michigan, după zece ani de cercetări, afirmă că flavonoidele din cireşe au o acţiune antiinflamatoare şi analgezică de 10 ori mai mare decât aspirina şi comparabilă cu ibuprofenul (substanţa activă de bază în peste 100 de medicamente de sinteză antireumatice), dar fără efectele adverse ale acestuia. Un alt grup de cercetători, de la Universitatea „John Hopkins” din Baltimore, au descoperit că şi alte substanţe din cireşe, şi anume antocianii (tot din familia flavonoidelor), pigmenţii care le dau nuanţele roţiatice-negre, reduc durerea și inflamaţia articulaţiilor, după un mecanism foarte asemănător cu cel al medicamentul de sinteză indometacin, având o intensitate a acţiunii similară cu acesta.   Gută Este o altă boală frecvent întâlnită și care dacă nu este tratată poate cauza leziuni severe ale articulaţiilor. Un litru de suc de cireşe amare, consumat în trei reprize/zi, pe o perioadă de minimum 3 săptămâni, reduce rapid proporţia acidului uric din sânge şi ajută chiar la eliminarea sa din lichidul sinovial (care asigură lubrifierea articulaţiilor). Mai mult, datorită efectelor antiinflamatoare ale cireşelor, durerile dispar şi este, astfel, uşurată ieşirea din dureroasa criză de gută.
 
Colită de putrefacţie Se face o cură de 14 zile, timp în care se elimină orice produs de origine animală, cum ar fi carnea, peştele, brânza, orice fel de lactate, ouăle. Înaintea fiecărei mese ori gustări se consumă câte o jumătate de kilogram de cireşe proaspete, oricât de neînsemnată cantitativ ar putea părea acea masă sau gustare. Este un tratament extrem de eficient pentru combaterea bacteriilor de putrefacţie din colon şi pentru refacerea florei normale din intestine.  Insomnie Deşi este un simptom şi nu o boală, statisticile arată că 30-50% din populaţie este afectată de insomnie, iar 10% suferă chiar de insomnie cronică. Profesorul doctor Russell J. Reiter, neurolog la Centrul pentru Sănătate şi Ştiinţă, din cadrul Universităţii din Texas, din San Antonio, a descoperit pentru prima dată existenţa în cireşe a melatoninei, substanţă eliberată şi în organismul uman de către glanda pineală, care induce o stare de relaxare şi un somn odihnitor, profund regenerant. Savantul este de părere că o cură cu cireşe amare consumate sub formă de fructe, suc ori cu sirop natural este de natură să îmbunătăţească semnificativ somnul, făcându-ne să adormim mai uşor, eliminând gradat trezirile nocturne sau somnul agitat.  Depresie Acelaşi profesor Reiter, care a condus un studiu cu o durată de cinci luni despre efectele melatoninei din cireşe, a afirmat că ele sunt de un ajutor real nu doar în tratamentul insomniei, ci şi al depresiei şi al simptomelor asociate ei. Aşadar, deşi poate să pară incredibil la o primă vedere, consumând măcar şase sute de grame de cireşe/zi, starea noastră emoţională se va îmbunătăţi simţitor, ajutând la revenirea gradată a optimismului, a tonusului psihic şi a celui mental. Diabet non-insulinodependent

Profesorul doctor Muralee Nair, de la Universitatea statului Michigan, a studiat, printre altele, efectele consumului de cireşe în diabet. El a observat că aceste fructe cresc în mod semnificativ nivelul de insulină din organism. Testele de medicină experimentală au arătat că administrarea de suc de cireşe stimulează o parte a celulelor pancreatice să producă mai multă insulină, al cărei nivel în sânge creşte astfel cu 15%-50%, procentul variind în funcţie de predispoziţia fiecărui individ. Pacienţilor cu diabet non-insulinodependent, precum şi celor care au predispoziţie spre această afecţiune, le este recomandată cura cu cireşe negre sau amare, din care se consumă o 1/2kg-1kg pe zi. Tratamentul durează minimum 4 săptămâni, şi la terminarea sa este recomandat un nou consult medical. Febră musculară şi dureri musculare Studii făcute la Universitatea din Vermont şi la un institut de recuperare a sportivilor din New York au arătat că sucul de cireşe elimină în mare măsură durerile de după eforturile musculare intense, dar şi pe cele produse de frig sau de alţi factori. Într-unul din studii, două grupe de voluntari, care făceau aceleaşi exerciţii de forţă şi de mobilitate, au fost tratate cu suc de cireşe, respectiv cu un produs placebo. Testele au fost efectuate după mai multe tipuri de exerciţii făcute la intervale diferite de timp, studiul întinzându-se pe o perioadă de trei luni, vreme în care grupele de voluntari au fost schimbate între ele. Rezultatele au fost uimitoare: cei care au consumat suc de cireşe au raportat dureri musculare mult mai reduse ca intensitate şi care nu au durat mai mult de 24 de ore, spre deosebire de 48-72 de ore la grupul placebo. Mai mult, măsurarea forţei musculare a participanţilor în următoarele zile a arătat că cei care consumaseră suc de cireşe (700 ml pe zi) aveau în medie performanţe cu 15% mai bune. Prevenirea Alzheimer şi a demenţei senile Un colectiv de medici din Statele Unite, condus de neurologul Kim Do, a pus în evidență, în anul 2001, faptul că substanțele chimice conținute de cireșele negre și de cele amare încetinesc procesele de îmbătrânire ale celulei nervoase și, de asemenea, împiedică procesele degenerative la nivelul întregului sistem nervos. Această acțiune se datorează unui întreg complex de flavonoide, pigmenți antocianici, vitamina C, potasiu, magneziu şi fier conţinute de aceste fructe. Se recomandă, aşadar, consumul de cireşe proaspete, câte 600 grame minimum pe zi, pentru a ne menţine sistemul nervos tânăr. Alte efecte ale consumului de cireşe şi a maceratului din cozi  de cireşe: - Tratamentul diverselor afecţiuni respiratorii (tuse, gripă, stări febrile, faringită, laringită, bronşite, pleurezie, favorizarea transpiraţiei).
– Combaterea anemiei, demineralizării organismului şi creşterii întârziate la copii
– Combaterea obezităţii şi a celulitei (se consumă 2 zile/săptămână 0,5-1 kg cireşe, fără alte alimente);
– Prevenirea şi întârzierea procesului de îmbătrânire, a îmbătrâniri premature. Prin acţiunea de reechilibrare a pH-ului din sânge, cireşele diminuează efectele acestor tulburări.
– Boli ale aparatului digestiv (constipaţie, gastrite, atonie hepatică, vome, hepatite cronice, litiază biliară, dureri de stomac, gastroenterite). Un efect important al consumului de fructe constă în favorizarea digestiei ca urmare a normalizării tranzitului intestinal
– Îmbunătăţirea vederii. Cireşele contribuie la menţinerea sănătăţii ţesuturilor (piele, mucoase, epiteliu).În uz extern, se aplică fructe zdrobite sub formă de cataplasmă pusă pe frunte, pentru tratarea stărilor de ameţeli, migrene şi dureri de cap. Cataplasma aplicată pe obraz şi gât, sub formă de mască cosmetică, redă elasticitatea pielii prin efecte tonice, revigorante şi vitaminizante. În plus, combate petele de bătrâneţe, pecingine, pistrui şi crăpături ale pielii.
Uleiul obţinut din sâmburi de cireşe este excelent împotriva reumatismului şi a negilor.
Precauţii şi contraindicaţii la tratamentul intern cu cireşe

Nu se cunosc contraindicaţii la administrarea acestor fructe, cu excepţia persoanelor cu sensibilitate gastrică şi a celor cu colită de fermentaţie activă. Diabeticii vor ţine cont că aceste fructe, deşi nu sunt foarte bogate în zaharuri, au un conţinut semnificativ de hidraţi de carbon, care va fi luat în calcul la regimul zilnic.

Observaţie ce merită luată în considerare

Echipa de medici de la Universitatea din Michigan (cel mai mare producător mondial de cireşe), a avut curiozitatea să vadă şi dacă produsele industriei alimentare derivate din cireşe au proprietăţi medicinale. Astfel, au fost analizate, din acest punct de vedere, sucurile acidulate de cireşe, siropurile de cireşe obţinute prin metode termice sau pasteurizate, precum şi cireşele conservate conţinute de diferite dulciuri. Concluzia acestui studiu a fost că, practic, toate aceste produse nu au nici 10% din efectele terapeutice ale fructelor proaspete şi ale derivatelor lor naturale. Nici suplimentele alimentare realizate din cireşe nu sunt soluţia cea mai bună deoarece organismul nostru asimilează cel mai bine elementele de care are nevoie direct din ceea ce este proaspăt.
Iată câte beneficii dintr-un fruct atât de mic!

Citiţi şi:
Fructul de avocado, unul dintre cele mai sănătoase şi delicioase alimente
Fructele proaspete, naturale şi stările benefice
Antioxidanţii şi secretele lor

yogaesoteric
11 iulie 2011

Also available in: Français