Teste finale la Cartea electronică de identitate: Ce diferă la noul cip, când vor fi emise și ce vom putea face cu noile carduri

Noul prototip de carte electronică de identitate, aflat în teste finale la Ministerul de Interne, va avea un nivel sporit de securitate față de cel emis în proiectul pilot din Cluj. Cardurile vor fi emise la nivel național în ultima decadă a lunii noiembrie, spun oficialii MAI. Românii vor putea să acceseze 11 servicii electronice prin noile carduri, conform PNRR, unul dintre acestea urmând să fie prefacerea în card virtual a cărții electronice de identitate și accesarea acesteia de pe telefon.

Ministerul de Interne a anunțat recent că se află în fază finală de dezvoltare a infrastructurii necesare emiterii unui nou prototip de Carte Electronică de Identitate (CEI), testele tehnice finale fiind programate în perioada 9-15 septembrie 2024.

„În funcție de rezultatul acestora, se estimează posibilitatea elaborării unui calendar de extindere, etapizat, începând cu județul Cluj, urmând municipiul București, iar la finalul lunii octombrie, extinderea să fie realizată la nivelul fiecărui municipiu reședință de județ”, potrivit MAI.

Miza este mare, deoarece dacă emiterea noilor carduri la nivel național nu începe în acest an, România riscă să piardă banii alocați prin PNRR – 150 de milioane de euro. Acești bani ar acoperi emiterea a 5 milioane de cărți electronice de identitate.

HotNews.ro a solicitat însă MAI să explice de ce este nevoie de noi teste la un nou prototip de carte electronică de identitate, câtă vreme peste 25.000 de cărți electronice de identitate au fost deja testate și lansate într-un proiect pilot la Cluj din august 2021.

Pe scurt, oficialii MAI spun că motivul testelor este achiziția unui nou suport de stocare (cip), care aparține unei generații tehnologice lansate acum 3-4 ani, spre deosebire de cipul de pe cardurile de la Cluj care aparținea unei generații tehnologice de acum 13-14 ani.

„În domeniu, este ideal ca un nou prototip să fie emis la un interval de 5-6 ani, astfel încât standardele avute în vedere şi tehnologiile utilizate să fie de actualitate. Diferențele sunt la nivel de interfață, noul prototip având un suport de stocare-cip cu interfață duală, contact și fără contact (contactless), la nivel de profil (modul în care sunt structurate datele) şi la nivel de spațiu de stocare”, spune MAI.

Noul cip va avea aceleași informații stocate, singurele diferențe majore fiind la nivel de certificate digitale pentru semnătură avansată.

„Prototipul emis la Cluj conține un singur certificat digital, iar prototipul care urmează să fie pus in circulație conține 2 certificate digitale: unul va fi utilizat pentru funcția de autentificare, iar celălalt pentru funcția de semnare. Această configurație este prevăzută de cadrul normativ în vigoare şi a fost introdusă cu scopul de a creşte nivelul de securitate”, arată Ministerul de Interne.

Ce vom putea face cu noile cărți electronice de identitate? La ce servicii publice vom avea acces?

„Funcția principală a Cărții electronice de identitate va fi aceea de autentificare în sistemele informatice ale administrației publice, inclusiv în sistemul IT al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, potrivit oficialilor MAI.

Altfel spus, noua carte electronică de identitate va prelua și rolul cardului național de sănătate.

Totul va fi posibil prin intermediul unei noi infrastructuri PKI prin care se emit certificatele digitale pentru semnătură avansată, certificate care sunt înscrise pe cipul cărții electronice de identitate.

O licitație în acest sens tocmai a fost atribuită de Imprimeria Națională și, potrivit termenelor contractuale, noua infrastructură PKI ar urma să fie finalizată până la data de 1 martie 2025.

„Printre principalele funcții ale Cărții electronice de identitate putem identifica: legitimarea – stabilirea / certificarea identității, inclusiv în cadrul unor operațiuni derulate în mediul online pentru a consuma diverse servicii publice, utilizarea ca document de călătorie etc.

Aşadar, cetățeanul va putea consuma orice serviciu electronic pentru care furnizorul va stabili că accesul se face în baza Cărții electronice de identitate”, spune MAI.

Se vor dezvolta 11 servicii publice online

Ministerul subliniază că România s-a obligat prin PNRR la dezvoltarea a 11 servicii publice online care să fie accesibile prin Cartea electronică de identitate, fără ca aceste servicii să fie explicit menționate.

Deşi PNRR nu redă în concret care sunt aceste servicii, România a propus o listă neexhaustivă de servicii, care poate suferi modificări, în funcție de oportunitatea dezvoltării acestora pentru atingerea scopului urmărit, creşterea atractivității CEI, dar și în funcție de eventuale evoluții tehnologice ce pot influența procesele administrative asociate.

Această listă se referă la:

a) înregistrarea reşedinţei;
b) eliberarea automată a certificatului de domiciliu în România;
c) eliberarea automată a certificatului de domicilii anterioare în România;
d) schimbarea adresei de domiciliu;
e) primirea cererilor pentru modificarea/corectarea datelor personale;
f) transmiterea și primirea acordurilor specifice (ex., acordul de consimțământ pentru luarea în spațiu);
g) verificarea valabilități documentelor de identitate;
h) verificarea datelor personale, inclusiv istoricul datelor stocate în Registrul național de evidență a persoanelor;
i) programarea online (pentru consumarea diverselor servicii);
j) reînnoirea certificatului digital de autentificare/semnătură electronică avansată;
k) dematerializarea cărții electronice de identitate (crearea unui act digital care să poată fi prezentat cu un dispozitiv mobil).

Despre acest ultim serviciu electronic, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a susținut în luna mai la Guvern că sunt discuții pentru ca românii să poată accesa în format digital de pe telefon, tabletă sau laptop și documente de identitate ori cardul național de sănătate în viitoarea aplicație unică a statului.

Ministrul a spus că a solicitat firmei care va implementa aplicația unică a statului ca primele servicii publice electronice să fie disponibile la începutul anului 2025.

Prin aplicația unică a statului, ministrul Ivan s-a referit la Portalul Digital Unic, contract de aproape 20 milioane de euro, atribuit în luna martie din acest an, care ar urma să fie operaționalizat până în luna septembrie 2025.

Când vor fi emise noile cărți electronice de identitate?

La această întrebare, oficialii MAI au precizat că „un calendar exact va fi prezentat în ultima decadă a lunii septembrie 2024, după finalizarea testelor tehnice finale”.

„Emiterea actului de identitate se face la solicitarea cetățeanului. Volumul pentru anul 2024 se va corela cu ritmul de operaționalizare a serviciilor publice comunitare locale de evidență a persoanelor la nivel național, precum şi cu numărul solicitărilor colectate la nivelul acestora.

În ultima decadă a lunii noiembrie, apreciem că vor fi operaționalizate toate cele 674 de servicii publice comunitare locale de evidență a persoanelor de la nivel naţional”, spune MAI.

Cât privește estimările legate de numărul de cărți electronice care vor fi emise, Ministerul de Interne spune că nu poate face estimări pentru anul 2025, întrucât este primul act de identitate electronic pus în circulație la nivel național.

În același timp, MAI spune că va urmări ca obiectivul asumat prin PNRR, de a avea 5 milioane de posesori de CEI, să fie atins până la data de 30 iunie 2026.

Citiți și:
Ipocrizia pledării pentru cartea de identitate electronică
Guvernul urmărește din nou biometrizarea și amprentarea întregii populații prin cartea de identitate electronică care servește pentru integrarea în identitatea digitală unică europeană și internațională

 

yogaesoteric
11 septembrie 2024