The Economist: Nu interziceți tinerilor accesul la rețele. Restricțiile ar face mai mult rău decât bine

În decembrie, Australia a interzis minorilor sub 16 ani să dețină conturi pe platforme precum Facebook, Instagram și TikTok. O duzină de țări, printre care Marea Britanie și Spania, cochetează acum cu această idee; la fel și legislatorii din multe state americane. Peste 70% dintre britanici susțin eliminarea celor sub 16 ani de pe astfel de site-uri, la fel ca două treimi dintre americani. Problema este că interdicțiile vor face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză a The Economist.

Propunerile pornesc dintr-o dorință de înțeles de a-i păstra pe tineri în siguranță și sănătoși. Părinții au fost zguduiți de tragedii în care rețelele de comunicare virtuală au jucat un rol: copii păcăliți să partajeze fotografii explicite cu ei înșiși sau care și-au luat viața după ce algoritmii i-au inundat cu conținut despre auto-vătămare. Pe lângă aceste cazuri șocante vine o a doua îngrijorare, mai generală: aceea că rețelele de comunicare virtuală ar putea afecta copiii ca grup, făcându-i rezervați, singuratici și anxioși. Oamenii caută cu disperare să înțeleagă de ce tinerii de astăzi par mai nefericiți decât generațiile anterioare.

Chiar și părinții care sunt încrezători că își pot feri copiii de vătămări grave se tem că urmașii lor pierd ore în șir derulând meme-uri fără rost. Ar dori să îi oprească, dar se tem că propriii copii vor avea de suferit dacă vor fi singurii din clasă care nu sunt pe aplicații. Interdicțiile generale par să ofere un răspuns simplu – iar politicienii sunt mai mult decât fericiți să profite de o măsură care, pentru prima dată, mulțumește alegătorii din toate partidele.

Totuși, factorii de decizie ar fi cazul să se mai gândească. Chestiunea dacă rețelele de comunicare virtuală cauzează daune în masă este departe de a fi tranșată. Dovezi tot mai numeroase sugerează că acestea sunt dăunătoare pentru cel puțin unii copii. Dar afirmația că rețelele de comunicare virtuală provoacă mari daune sănătății psihice a tinerilor ca întreg are doar dovezi limitate. Și chiar dacă ați dori să interziceți rețelele de comunicare virtuală ca măsură de precauție până la obținerea unor concluzii definitive, astfel de măsuri riscă să fie contraproductive.

O problemă este că aplicarea interdicțiilor este dificilă; adolescenții din Australia găsesc modalități ingenioase de a le ocoli, strâmbându-se la cameră pentru a părea mai bătrâni. De asemenea, definirea rețelelor de comunicare virtuală este complicată. Australia nu a interzis tinerilor adolescenți accesul la aplicații de mesagerie precum WhatsApp sau la jocuri online multiplayer, deoarece acest aspect ar fi părut prea draconic; flageluri precum cyberbullying-ul vor continua fără îndoială pe acestea. Copiii blocați pe site-urile consacrate s-ar putea îndrepta către cele obscure și ar putea cădea victime prădătorilor acolo. Copiii care reușesc să treacă de blocaje ar putea fi mai puțin dispuși să le spună adulților dacă găsesc ceva oribil, de teamă să nu fie certați.

Limitele de vârstă mai ridicate s-ar putea doar să amâne problemele până la 16 ani, când tinerii vor câştiga brusc acces deplin la site-uri pe care nu au multă experiență în a le utiliza. În tot acest timp, limitele de vârsta pot oferi o falsă senzație de securitate. Din toate aceste motive, interdicțiile sunt adesea contestate de grupurile de protecție a copilului.

Mai mult, susținătorii interdicțiilor ignoră modul în care acestea i-ar priva pe copii de beneficiile rețelelor de comunicare virtuală. Ele sunt o binecuvântare pentru copiii care se simt izolați: poate din cauza locației lor, a sexualității sau pentru că creierul lor funcționează diferit de al celorlalți. Rețelele de comunicare virtuală pot lărgi orizonturile tinerilor, oferind copiilor din toate mediile o fereastră către locuri și oameni noi. Vrând-nevrând, site-urile de comunicare virtuală sunt acum una dintre principalele modalități prin care copiii obțin informații (precum și dezinformări) despre actualitate. Pe vremuri, era ușor pentru tineri să răsfoiască ziarele tipărite ale părinților. Ei asistau la buletinele de știri difuzate înainte sau după emisiunile lor preferate. Acele zile au apus.

Adolescenții scoși de pe TikTok nu vor începe instantaneu să se cațere în copaci sau să studieze cărți. Mulți vor zăcea mai mult timp în fața consolelor de jocuri și a serviciilor de streaming. Un motiv pentru care petrec atât de multe ore online este că părinții au încetat demult să îi mai lase să meargă afară cu prietenii. După ce i-au fugărit în casă, adulții ar fi binevenit acum să se gândească de două ori înainte de a pune noi interdicții pe timpul lor liber.

Ce este de făcut? În loc să ridice limitele de vârstă, autoritățile de reglementare ar fi necesar să își intensifice eforturile pentru a face site-urile de comunicare virtuală mai potrivite pentru adolescenți. În mod ideal, ar forța firmele web să ofere mai multe date despre modul în care adolescenții le folosesc produsele – pentru a ajuta cercetătorii să măsoare daunele și să găsească modalități de a le preveni. Ar fi util să le spună giganților tehnologici să regândească funcțiile care îi țin pe copii online mai mult decât este sănătos, cum ar fi interfețele care permit derularea nesfârșită și videoclipurile care rulează fără a fi solicitate. Ar fi necesar să ceară o moderare mai severă a conținutului servit tinerilor utilizatori. Acest aspect ar putea necesita eforturi mai mari pentru verificarea vârstei utilizatorilor, pentru a stabili care dintre aceștia este recomandat să navigheze cu limitări și care sunt adulți. Unii observatori consideră aceste idei de râs. Un motiv pentru care oamenii cer limite de vârstă mai mari este convingerea că aplicațiile de comunicare virtuală nu pot fi făcute mai sigure. Asta ignoră direcția în care ne mișcăm. America se pregătește pentru o serie de procese de amploare – pregătite de ani de zile – care vor oferi în sfârşit celor care spun că au fost afectați de site-uri în copilărie șansa de a-și prezenta cazul în instanță. Uniunea Europeană tocmai a emis o hotărâre preliminară conform căreia elementele de design ale TikTok sunt „creatoare de dependență” și a amenințat cu amenzi dacă acestea nu se modifică. Recent, multe dintre marile aplicații sociale au fost convinse să creeze conturi pentru „adolescenți” care vin cu măsuri de protecție suplimentare. Aceste aspecte nu vor rezolva fiecare îngrijorare. Dar toate reprezintă un progres.

Adolescenți, ecrane și meme-uri

Politicienii spun că interdicțiile lor asupra rețelelor de comunicare virtuală sunt singura opțiune responsabilă. De fapt, ele par o modalitate de a eschiva grija pe care copiii o merită. Dacă autoritățile de reglementare nu pot găsi modalități de a îmblânzi rețelele de comunicare virtuală – care au acum peste două decenii – ce speranță mai există să îi lăsăm pe copii să folosească instrumente noi, precum inteligența artificială? Tinerii au dreptul de a se bucura de noile tehnologii. Este necesar ca adulții să urmărească să le facă timpul petrecut online cât mai sigur și mai recompensator posibil.

Citiți și:
Rețelele de comunicare virtuală – fabrici de dependențe și depresii
Soroșistul Macron vizează și interzicerea VPN-urilor după ce a introdus identificarea obligatorie pe rețelele de comunicare virtuală sub pretextul protecției minorilor

yogaesoteric
2 martie 2026