Ipocrizia cumplită care domnește în sistemul fiscal internațional
Theodor Stolojan a făcut dezvăluiri incendiare despre lucruri care în presa principală de la noi nu vor face nici măcar note de subsol. De ce oare?
Mai mult, vorbește despre realități care demonstrează complicitatea dintre așa-zișii politicieni și așa-zișii oameni de afaceri în anii care au trecut din 1989 încoace.
Stolojan a dezvăluit faptul că Ion Țiriac, de pildă, după ce a făcut profituri uriașe cu banca sa din România, nici măcar atunci când și-a vândut părțile n-a plătit un leu statului român! De ce? Puteți citi mai jos…
Ţiriac a vândut în prima parte a anului 2015 participaţia de 45% deţinută la UniCredit Ţiriac Bank grupului italian UniCredit. Tranzacţia, de peste 770 milioane dolari, este cea mai mare operaţiune pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est în prima jumătate a anului 2015. Ca urmare a tranzacţiei, UniCredit Ţiriac Bank şi-a schimbat, în august, denumirea în UniCredit Bank.
România ar trebui acum să renegocieze toate convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate înainte de 1989, a spus la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la Bruxelles, Theodor Stolojan, coraportor al comisiei Parlamentului European cu 79 de țări din Africa, Caraibe și Asia la raportul privind fluxurile ilicite de fonduri din țările în curs de dezvoltare.
Stolojan a afirmat în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii români că astfel de convenții erau avantajoase înainte de 1989, când investițiile străine în România erau aproape inexistente, iar țara noastră era interesată să nu se impoziteze câștigurile realizate în urma investițiilor externe.
Pentru a ilustra cât are de pierdut România în urma unor convenții precum cea încheiată cu Cipru înainte de Revoluție, Stolojan a dat două exemple, printre care și cel al Hexi Pharma.
„Există un aspect de care presa nu se ocupă, și anume faptul că cei care controlau Hexi Pharma controlau o firmă din Cipru. De ce e nevoie ca un cetățean român sau o companie română să-și deschidă o firmă în Cipru? Ne-a arătat Hexi Pharma de ce este nevoie: prin firma din Cipru se importă cu 7 euro litrul de dezinfectant și se refacturează către Hexi Pharma din România cu 100 de euro litrul. Diferența era dată de cei care controlau firma din Cipru, aceiași care controlau și Hexi Pharma, și numai ei știau ce făceau cu această diferență”, a spus Theodor Stolojan.
„Al doilea exemplu pe care vi-l dau este legat de un om de afaceri foarte respectabil din România care și-a vândut acțiunile la o bancă importantă din România. Această bancă a crescut în valoare în România, deci cel care a vândut acțiunile a realizat un câștig de capital care, potrivit legilor din România, se impozitează cu 16%. Dar statul român nu a putut impozita nici măcar un euro din câștig. De ce? Pentru că de fapt deținătorul acțiunilor în bancă era firma din Cipru înființată de acest om de afaceri”, a adăugat Stolojan.
Stolojan a explicat că, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiată între România și Cipru înainte de 1989, câștigul de capital se impozitează acolo unde își are sediul firma care deține acțiunile în România, respectiv în Cipru. Ori potrivit legislației din Cipru, câștigul de capital nu se impozitează.
„Prin urmare, convenția de evitare a dublei impuneri a devenit o convenție de exonerare de impozit și în România, și în Cipru. O asemenea convenție era aparent avantajoasă României înainte de ’89, când investițiile străine în România erau aproape inexistente, iar România făcea de fapt investiții în afară și era interesată ca acolo să nu se impoziteze câștigurile. În mod normal, România ar trebui acum să renegocieze toate aceste convenții de evitare a dublei impuneri încheiate înainte de 1989”, a spus Stolojan.
Potrivit fostului prim-ministru, din neimpozitarea unor astfel de tranzacții se ajunge „ușor la câteva sute de milioane de euro pe care România nu a putut să le facă venit la buget”.
În context, Stolojan a acuzat „ipocrizia cumplită” care domnește în sistemul fiscal internațional.
„Lumea este indignată peste tot – nu mai vorbesc de Panama Papers, LuxLeaks etc. Există însă multă ipocrizie și rezistență. În momentul când ai 12 șefi de stat foști sau actuali care au avut companii în offshore, ei sau membri ai familiilor, sigur că înțelegi de ce există rezistență la toată treaba asta. Sigur că sunt o serie de măsuri care se încearcă să se ia, dar trebuie să se ia la nivel global. E suficient să ai două-trei țări care nu aderă la aceste standarde de transparență ca totul să se canalizeze spre acele țări, așa cum s-a întâmplat cu această firmă de avocatură din Panama care a înființat companii – peste 200.000 de companii offshore lucrând cu cele mai respectabile bănci din lume”, a declarat Theodor Stolojan.
Printre măsurile prevăzute în raport sunt acceptarea de către toate țările a schimbului automat de informații cu privire la conturile deschise de rezidenți sau companii din alte țări, la veniturile și activele deținute sau deschiderea de registre în fiecare țară cu privire la beneficiarii finali ai companiilor înregistrate în țara respectivă.
De asemenea, raportorii ar dori ca toate companiile transnaționale să raporteze vânzările, numărul de salariați și profitul realizat în fiecare din țările unde au subsidiare, deși există voci care invocă faptul că divulgarea unor astfel de informații ar putea afecta competitivitatea companiilor în cauză.
„Paradisurile fiscale care nu aderă la standardele internaționale de transparență fiscală să fie puse pe o listă neagră și orice tranzacție financiară făcută la dispoziția unei companii dintr-un asemenea offshore să fie impozitată chiar cu 50%. Pe urmă trebuie protejați cei care în interes public dezvăluie practicile de evaziune fiscală, de corupție în zona fondurilor ilicite”, a mai detaliat Stolojan din seria de măsuri propuse.
Citiți și:
Cum s-a dat – în realitate – de gol directorul Hexi Pharma arătând că serviciile secrete sunt în spatele afacerii
Noi dezvăluiri uimitoare despre aurul românesc ce a fost depus de BNR-ul lui Isărescu la Londra. La ce a mai renunțat partea română?
Paradisurile fiscale: «who’s who» în Europa
yogaesoteric
4 ianuarie 2017