Top 10 anecdote din anturajul oamenilor celebri. Ce i-a spus Tudor Muşatescu unui pisălog care-l compara cu Caragiale

Cum au văzut vameşii un portret semnat de Picasso, câţi bani a cerut un vizitiu celebrului violonist Paganini, ori cum l-a catalogat un negustor pe marele chimist Mendeleev, iată câteva din păţaniile unor celebrităţi într-o selecţie de anecdote şi epigrame prelucrate sau create de Patiţa Silvestru şi George Zarafu, publicate într-o antologie.

Iată o colecţie a celor mai amuzante întâmplări cuprinse în antologie, asociate unor mari personalităţi din istorie:

1. Deoarece uitase să-şi ia ochelarii, Einstein îi ceru chelnerului să-i citească lista cu meniuri. Acesta îi răspunse prompt:
– Nu pot, domnule! Nici eu nu ştiu citi. Sunt analfabet ca şi dumneavoastră.

2. – Unde ai fost maestre, de te-ai udat în halul acesta? – se adresă gazda celebrului savant Hermann Oberth.
– Păi nu mi-aţi propus să rămân peste noapte la voi deoarece afară plouă?
– Ei şi?
– Nu aveam pijamaua la mine şi m-am dus după ea acasă.

3. Un spaniol bogat a venit la Paris, ca Picasso să-i facă portretul, în perioada cubistă. La înapoierea în ţară, vameşii au considerat că pictura nu e un portret, ci schiţa unei maşini secrete. Fiind consultat un inginer, acesta se pronunţă astfel: „Dacă-i maşină, să fiţi liniştiţi, ea nu va funcţiona niciodată“.

4. – Ştii că te-am căutat ieri? – îl întrebă un prieten pe marele umorist Tănase, căruia îi desenase cu creta un măgar pe poartă.
– Da, când am venit acasă ţi-am găsit cartea de vizită!

5. Fiind flatat mereu de un pisălog care-l compara cu Caragiale, Tudor Muşatescu ripostă: „Da, avem amândoi câte ceva din Caragiale: eu din spiritul lui, matale din personaje“.

6. – Maestre, după ce aţi ajuns la extraordinara abilitate tehnică la care sunteţi, mai aveţi nevoie de studiu? – îl întrebă o contemporană pe marele compozitor şi pianist A. G. Rubinstein.
– Dacă nu aş studia o zi, mi-aş da imediat seama; dacă n-aş studia două zile, v-aţi da şi dumneavoastră seama, dar dacă n-aş studia trei zile la rând şi-ar da seama tot publicul.

7. – Domnule Racoviţă, puteţi să-mi spuneţi de ce în saloanele bogaţilor se pot întâlni savanţi, dar invers nu? – i se adresă un ministru care-l invitase la masă pe marele savant şi explorator.
– E simplu, răspunse musafirul. Savantul cunoaşte valoarea bogăţiei, dar bogătaşul nu are idee de valoarea ştiinţei.

8. – Cât mă costă?, întrebă Paganini pe vizitiul care-l dusese până la concertul din seara respectivă.
– Douăzeci de franci!
– Cum, s-au scumpit trăsurile?
– Nu, dar când câştigaţi 4.000 de franci cântând numai pe o singură coardă, puteţi plăti şi 20 de franci unui birjar prompt.
– Uite ce-i! Ia deocamdată doi franci şi ceilalţi îi vei primi când vei reuşi să mă duci pe o singură roată, îl atenţionă celebrul violonist.

9. În timpul său liber, marele chimist Mendeleev avea pasiunea realizării unor obiecte utile: rame pentru tablouri, geamantane ş.a. Materialele necesare şi le procura de la un negustor din piaţa centrală. Într-o zi, un localnic văzându-l plecând cu aceste materiale, se adresă negustorului:
– Cine-i bărbatul acesta impozant?
– A, e renumitul fabricant de geamantane din oraşul nostru.

10. – Ce norocos e Rossini! Deşi fără talent, are succese nemaipomenite! – zise un muzician de mâna a patra, plin de invidie.
Auzind cele spuse de acesta, Rossini replică:
– Ce ghinionist şi domnul X! E plin de talent şi n-are niciodată succes!

Citiți și:

Oameni cu adevărat celebri – anecdotica în cazul lor este semnificativă

Anecdote istorice

Replici care au rămas în istorie – Cum au răspuns unele celebrități la insultele care le-au fost adresate…

yogaesoteric
28 ianuarie 2019