(TU)DOREL A FOST LĂSAT CORIGENT – Bilanţ dezastruos pentru ministrul Justiţiei Tudorel Toader

Adus cu surle şi trâmbiţe la Ministerul Justiţiei, Toader se poate lăuda cu o singură realizare: reînfiinţarea Institutului Român de Criminologie. În schimb, Tudorel Toader figurează în evaluarea făcută de conducerea PSD cu 29 de măsuri neîndeplinite şi 3 realizate parțial
 
Citiţi restanţele lui Tudorel Toader (Raportul de evaluare)

Partidul Social Democrat l-a lăsat corigent pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader. Conform Raportului privind stadiul realizării programului de guvernare – primul semestru 2017 – realizat de PSD şi dat publicităţii în data de 14 iunie 2017, la capitolul 19, unde se regăseşte „Domeniul Justiţiei”, este prezentată sinteza măsurilor îndeplinite, măsurilor realizate parţial şi măsurilor neîndeplinite.

Din document aflăm că din programul de guvernare asumat de PSD în alegeri, Ministerul Justiţiei a îndeplinit o singură măsură din cele asumate, respectiv reînfiinţarea Institutului Roman de Criminologie şi a realizat parţial trei dintre măsurile promise. În ce priveşte măsurile neîndeplinite, ministrului Justiţiei Tudorel Toader i se cuantifică 29 de nerealizări. Primele poziţii în ce priveşte nerealizările de la Ministerul Justiţiei sunt ocupate de modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar, aplicarea de îndată a deciziilor CCR şi Legea răspunderii magistraţilor.

Practic, potrivit Raportului de 161 de pagini al PSD, unde sunt analizate realizările tuturor miniştrilor Guvernului Grindeanu, Ministerul Justiţiei ocupă poziţia a doua în ce priveşte măsurile neîndeplinite (29), pe primul loc situându-se domeniul „Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget”, unde sunt înregistrate 40 de măsuri neîndeplinite.

Trebuie precizat că Tudorel Toader a fost numit ministru al Justiţiei în data de 23 februarie 2017, după ce Florin Iordache a demisionat din funcţie, ca urmare a scandalului iscat pe marginea Ordonanţei 13/2017.

Dorind să aducă precizări faţă de evaluarea sa, Tudorel Toader i-a precizat senior-editorului Lumea justiţiei, Răzvan Savaliuc, că a venit la Ministerul Justiţiei cu două luni mai târziu faţă de restul membrilor Guvernului, iar în tot acest timp la Ministerul Justiţiei s-a lucrat intens la proiectele Codurilor penale, confiscare extinsă, protecţia victimelor infracţiunilor, cooperare penală internaţională, dar şi pe deciziile CCR. În ce priveşte Legile Justiţiei, Tudorel Toader a afirmat că acestea au fost planificate a fi făcute publice în cursul lunii iunie 2017, dar proiectul a fost făcut public doar la sfârşitul lunii august (31.08.17).

Iată evaluarea activităţii la Ministerul Justiţiei:

„Capitolul 19 – Domeniul Justiţie

Măsuri Îndeplinite:
1.Reînfiinţarea Institutului Român de Criminologie

Măsuri realizate parţial:
1. Continuarea programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din capitalele de judeţ
2. Alocarea de fonduri europene conform solicitării transmise de România şi Italia pentru infrastructura de penitenciare
3. Consolidarea sistemului de probaţiune ca formă de diminuare a populaţiei din penitenciare

Măsuri neîndeplinite:
1. Modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar
2. Aplicarea de îndată a deciziilor CCR
3. Legea răspunderii magistraţilor
4. Legea răspunderii ministeriale
5. Legea răspunderii celor din APL
6. Program de măsuri imediate pentru rezolvarea situaţiei din penitenciare
7. Mecanism de dialog permanent între reprezentanţii celor trei puteri ale statului
8. Încheierea de parteneriate între autorităţile statului şi profesiile juridice
9. Instanţe-pilot în materie de contencios administrativ şi fiscal
10. Eliminarea normelor din legi
11. Măsuri mai aspre în legislaţia penală pentru cei care agresează verbal sau fizic funcţionarii publici
12. Centre de informare la nivelul tuturor instanţelor de judecată
13. Asanarea normativă. Restrângerea şi codificarea legilor
14. Dezvoltarea proiectului Educaţia juridică în şcoli
15. Implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic
16. Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani
17. Acordarea de către avocaţi a unei consultaţii anuale gratuite celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar
18. Scăderea duratei proceselor şi degrevarea instanţelor
19. Modificarea acelor acte normative care încarcă artificial instanţele de judecată
20. Modificarea acelor acte normative care generează practica neunitară
21. Consolidarea capacităţii ICCJ de a-şi îndeplini rolul constituţional de unificator al practicii judiciare
22. Realizarea Cartierului pentru Justiţie
23. 10% din taxele judiciare alocat direct pentru administrarea instanţelor de judecată
24. Suplimentarea personalului din cadrul instanţelor şi echilibrarea schemelor de judecători
25. Revizuirea statutului personalului auxiliar în acord cu cerinţele noilor coduri
26. Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate
27. Promovarea standardelor europene în materia prezumţiei de nevinovăţie (Directiva 346/2016)
28. Extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială
29. Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului

Citiţi aici integral Raportul PSD

Citiţi şi:
Consiliul Superior al Magistraturii, «garantul independenței Justiției», recunoaşte că a încheiat un protocol SECRET cu SRI în 2014
Avocat: «Justiţia română a rămas dominată de magistraţi fesenişti»
Aforisme despre justiţie şi justiţia la ordin (1)

yogaesoteric
18 octombrie 2017