Un avocat elvețian dezvăluie ce ne așteaptă: testare obligatorie 24/7 și monitorizarea deșeurilor – secvențierea genomică ca nouă formă de control continuu
Amendamentele OMS și revizuirea Legii epidemiilor: o amenințare cuprinzătoare nu doar la adresa suveranității Elveției, democrației și drepturilor fundamentale
Într-un episod detaliat și critic al podcastului EDU, gazda Anjan Liebrand și avocatul din Zürich Philipp Kruse au analizat evoluțiile actuale din politica de sănătate globală și națională.

Kruse, cunoscut pentru activitatea sa neobosită și altruistă de informare publică în timpul pandemiei de covid-19, a analizat amendamentele recent adoptate la Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și revizuirea planificată a Legii elvețiene a epidemiilor.
Ambele evoluții ridică întrebări fundamentale: sunt consolidate structuri de putere care subminează democrația elvețiană, încalcă suveranitatea cantoanelor și restrâng sever drepturile fundamentale personale? Răspunsurile lui Kruse sunt serioase – este vorba despre o lipsire treptată de putere a poporului și o extindere a mecanismelor autoritare.
Amendamentele la Regulamentul Sanitar Internațional (RSI): mai multă putere pentru OMS
Amendamentele la RSI au fost adoptate de Adunarea Mondială a Sănătății la 1 iunie 2024 – în condiții pe care Kruse le descrie ca fiind orice, numai democratice nu.
Din punct de vedere juridic, acestea se bazează pe articolul 21 din Constituția OMS, care permite organizației să adopte măsuri sanitare și de carantină pentru a preveni răspândirea bolilor. Consiliul Federal minimalizează aceste ajustări, prezentându-le drept modificări administrative minore, fără consecințe majore.
Kruse este vehement în dezacord: OMS este recunoscută la nivel global ca stabilind standarde de aur – fie pentru metode de testare precum testul PCR, fie pentru recomandarea unor măsuri precum vaccinările împotriva covid-19.
În timpul pandemiei, OMS a declarat o Urgență de Sănătate Publică de Importanță Internațională la 30 ianuarie 2020 și a menținut-o timp de peste trei ani. Pe baza acesteia, aproape toate țările, inclusiv Elveția (mai întâi o „situație extraordinară”, apoi o „situație specială”), și-au declarat propriile stări de urgență.
Acest fapt a permis, timp de doi ani, măsuri ample: restricții, certificate obligatorii, limitări de acces și o presiune masivă pentru vaccinare.
Noile instrumente de putere ale OMS
Noile amendamente extind semnificativ aceste competențe:
- Puteri extinse ale directorului general:
Pe lângă urgența de sănătate publică internațională, există acum o „situație de pandemie”. Chiar și un nou subtip de gripă este suficient pentru a declara o urgență. Marja de apreciere a șefului OMS este extinsă masiv. - Propuneri pentru produse de sănătate:
OMS este acum autorizată să propună produse relevante în contextul unei pandemii – inclusiv terapii bazate pe celule și gene, precum vaccinurile ARNm împotriva covid-19. Aceste propuneri sunt tratate ca standard de aur, fără o obligație directă.
În tratatul pandemic încă în curs de negociere (articolul 8), statele ar urma chiar să își adapteze standardele de reglementare pentru a accelera aprobarea unor astfel de produse – adesea fără testare suficientă.
Kruse subliniază caracterul experimental al acestor substanțe: până în prezent, lipsesc studii pe termen lung, dublu-orb, controlate cu placebo, privind eficacitatea și siguranța vaccinurilor covid-19. Cu toate acestea, OMS le-a promovat intens, sprijinită de campanii de informare și monitorizare.
- Mecanism de finanțare:
Un nou articol (pp. 44 și urm.) este destinat să ajute țările mai sărace să procure vaccinuri. Statele bogate precum Elveția ar putea fi obligate să contribuie substanțial, sub o presiune enormă a grupului. - Disponibilitate permanentă pentru testare:
Statele ar trebui să poată testa non-stop (24/7) – folosind metode precum PCR și secvențierea genomică, care s-au dovedit ineficiente în determinarea contagiozității sau a bolii.
Controlul informației și lipsa supravegherii juridice
Controlul informației este o problemă deosebit de sensibilă. Sub pretextul „comunicării riscurilor”, statele ar trebui să combată „dezinformarea și informarea eronată” – un eufemism pentru cenzură.

Acest fapt încalcă libertatea de exprimare, de informare și de cercetare științifică, precum și interdicția cenzurii (articolul 17 din Constituția Federală). Deciziile personale (de exemplu, privind vaccinarea) și procesele democratice (referendumuri) au de suferit atunci când informația este suprimată.
Elveția a formulat o obiecție, însă Kruse nu vede un remediu real: guvernul federal continuă să furnizeze informații unilaterale și nu abordează deschis măsurile pandemice.
Regulamentul Sanitar Internațional nu prevede control juridic, responsabilitate sau despăgubiri – OMS beneficiază de imunitate. Cantoanele sunt lipsite de putere, iar principiul subsidiarității este încălcat. În pofida solicitărilor parlamentare pentru co-decizie, Consiliul Federal nu a formulat obiecții.
Legea epidemiilor revizuită: consolidarea status quo-ului în Elveția
Proiectul de revizuire a Legii epidemiilor a fost prezentat la 29 noiembrie 2023, iar perioada de consultare s-a încheiat în martie 2024. În august 2025, Consiliul Federal a înaintat propunerea Parlamentului. Dezbaterile sunt planificate pentru 2026, iar legea nu este așteptată să intre în vigoare înainte de 2028.
Criticile aduse de Kruse: legea consolidează greșelile trecutului și extinde puterile executivului.
Principalele critici ale Legii epidemiilor revizuite:
Puteri de urgență extinse:
Consiliul Federal poate declara o „situație specială” de îndată ce „riscul de infecție este crescut” – o formulare vagă.
Metode de testare inadecvate:
Testele PCR și secvențierea genomică (de exemplu, în apele uzate) sunt impuse, deși Tribunalul Federal (decizia 2C_28/2021) a clarificat că testele PCR nu pot detecta boala.
Monitorizarea apelor uzate ar urma să devină obligatorie pentru instituții – Kruse numește acest fapt „nebunie pură” și arbitrar.
Accent pe vaccinare:
Monitorizarea ratelor de vaccinare, obligarea personalului medical să administreze vaccinuri, vaccinări obligatorii pentru grupurile de risc. Consimțământul informat este subminat – o încălcare a Codului de la Nürnberg și a articolului 7 din Pactul ONU privind drepturile civile și politice, care interzice experimentele medicale fără informare completă și liber arbitru, chiar și în situații de urgență.
Reducerea standardelor:
Dacă este necesar, vaccinurile pot fi exceptate de la cerința de autorizare.
Costuri și lipsirea de putere a cantoanelor:
Cantoanele suportă povara financiară (teste, achiziții de vaccinuri), dar pierd competențe. Transparența lipsește: contractele de achiziție a vaccinurilor sunt încă cenzurate până în prezent.
Nu există nicio îmbunătățire privind răspunderea sau despăgubirea persoanelor vătămate de vaccinuri – aproape nicio victimă nu a primit despăgubiri până acum.
Critici ignorate și rezistență cantonală
În pofida miilor de poziții critice – inclusiv respingeri categorice din partea cantoanelor Berna, Ticino și Obwalden din cauza încălcării autonomiei cantonale – Consiliul Federal nu a modificat niciun punct-cheie. Procesul de consultare pare a fi o simplă formalitate.
Legea aliniază politica elvețiană la logica OMS: declarații mai rapide de urgență, testare masivă, accent pe vaccinare – fără alternative precum vitaminele, mișcarea sau terapiile naturale.
Acordul sanitar planificat cu UE: un exemplu major de pierdere a suveranității
Legat de Legea epidemiilor sunt negocierile pentru un acord sanitar în cadrul acordurilor-cadru cu UE. Acesta ar externaliza efectiv suveranitatea: deciziile și aprobările pandemice (de exemplu, prin Agenția Europeană a Medicamentului) ar reveni UE.
Comisia Europeană ar avea puteri mai extinse decât OMS. Kruse avertizează: acest fapt ar submina procesele democratice, similar achizițiilor opace de vaccinuri sub Ursula von der Leyen (prin mesaje text cu Pfizer). Cetățenii și autoritățile elvețiene ar pierde orice control.
Lipsa responsabilității și structuri autoritare
Kruse subliniază constant: nu există separația puterilor în domeniul covid-19, nu există un control juridic efectiv al măsurilor, testelor sau vaccinărilor. În schimb, se consolidează o situație autoritară.
O evaluare aprofundată a pandemiei lipsește atât la nivel global, cât și național – în pofida solicitărilor formulate de EDU și alții.
Perspective și apel la rezistență
Dezbaterile parlamentare din 2026 și un posibil referendum oferă oportunități de a trage frâna de urgență. Kruse și Liebrand fac apel la informare și participare: cetățenii este necesar să fie vigilenți pentru a proteja suveranitatea, drepturile cantoanelor, drepturile fundamentale și democrația directă.
Fără o dezbatere critică, există riscul unei erodări treptate a puterii în favoarea organizațiilor internaționale și a unui executiv excesiv. Aceste evoluții sunt un semnal de alarmă: Elveția se află la o răscruce.
Citiți și:
SUA resping Regulamentele Internaționale de Sănătate ale OMS. Declarație istorică a lui RFK Jr: America nu se mai pleacă în fața tiraniei sanitare globaliste. Nu vom mai ceda suveranitatea națională unor birocrați nealeși
Elveția plătește pentru prima dată despăgubiri pentru leziunile grave cauzate de vaccinul anti-covid – o victimă va primi 15.000 de dolari de la guvern
yogaesoteric
21 ianuarie 2026
Also available in:
English