Un grup de intelectuali evrei contestă definiția antisemitismului – „Blochează libertatea de exprimare”

Exact când Parlamentul României lucra de zor la forma finală a declarației privind combaterea antisemitismului de la noi, pe mapamond exploda o bombă de proporții: peste 200 de savanți evrei de prim rang din întreaga lume semnau un apel public la modificarea definiției antisemitismului, așa cum a fost oficializată acum câțiva ani în urma demersurilor Alianței Pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA).

Un motiv major pentru modificarea respectivei definiții ar fi că îngrădește libertatea de exprimare în ce privește criticile aduse Israelului și că a slăbit lupta contra antisemitismului în loc să o întărească. (!!!)

Definiția antisemitismului, așa cum a fost stabilită oficial acum 5 ani și introdusă ulterior în legislațiile a zeci de state sună cam așa:

„Prin antisemitism se înțelege atât percepția referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora, cât și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești sau lăcașurilor lor de cult”.

Definiția a fost adoptată la Plenara Alianței pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), desfășurată la București în perioada 23-26 mai 2016, iar în 2018, ea a fost introdusă ad-literam, la noi, în legea 157 privind combaterea antisemitismului, la fel cum au făcut-o nenumărate alte state.

Iată că mai apoi, însă, a picat o bombă de proporții: după cercetări ample care au însumat un an de zile, un grup masiv de mari intelectuali evrei de la cele mai prestigioase universități ale lumii – specializați în studii ebraice și în cercetarea Holocaustului și grupați sub umbrela Institutului Van Leer din Ierusalim – semnează un apel intitulat „Declarația de la Ierusalim privind antisemitismul” în care solicită modificarea de urgență a definiției din 2016.

Ce se arată în document:

„Declarația de la Ierusalim privind antisemitismul vine ca răspuns la «definiția IHRA», documentul care a fost adoptat de Alianța Internațională pentru Rememorarea Holocaustului (IHRA) în 2016. Deoarece definiția IHRA este neclară din punct de vedere cheie și deschide drum unor largi interpretări, ea a provocat confuzie și a generat controverse, prin urmare slăbind lupta împotriva antisemitismului. Remarcând că ea se prezintă ca «o definiție funcțională», am căutat să o îmbunătățim oferind o definiție de bază mai clară și un set coerent de orientări. Sperăm că acest demers va fi util pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului, precum și în scopuri educaționale. Propunem Declarația noastră, care nu este obligatorie din punct de vedere juridic, ca alternativă la definiția IHRA. Instituțiile care au adoptat deja definiția IHRA pot folosi textul nostru ca instrument de interpretare a acestuia.

Scopul nostru este dublu: (1) să întărim lupta împotriva antisemitismului, clarificând ce este și cum se manifestă, (2) să protejăm spațiul destinat dezbaterii deschise despre spinoasa problemă a viitorului Israelului / Palestinei. Nu toți împărtășim aceleași opinii politice și nu căutăm să promovăm o agendă politică partizană. Determinarea faptului că o viziune sau o acțiune controversată nu este antisemită nu implică nici susținerea, nici acceptarea ei.”

Cercetătorii evrei atrag atenția că în forma IHRA, definiția actuală a antisemitismului afectează libertatea de exprimare, incluzând criticile la adresa Israelului, primele victime fiind, bunăoară, palestinienii, ale căror poziții critice i-ar plasa automat sub incidența legislației derivate din noua definiție.

Definiția mult simplificată a antisemitismului propusă de universitarii evrei invocați e următoarea:

„Antisemitismul este discriminarea, prejudecățile, ostilitatea sau violența împotriva evreilor ca evrei (sau instituțiile evreiești ca evrei)”. Interesant de remarcat, Declarația de la Ierusalim a venit la o săptămână după ce un alt grup de evrei liberali a atras public atenția, similar, că definiția IHRA nu e corectă, între altele pentru că nu orice acțiuni îndreptate contra statului Israel țin de antisemitism, aspect punctat și de savanții de la Van Leer. „Opoziția față de sionism nu se încadrează la discurs al urii”, mai clamează cercetătorii.

Este inutil, în opinia noastră, să ne mai punem întrebarea dacă autorii și votanții bizarei declarații a Parlamentului din 31 martie 2021 aveau habar de controversele serioase stârnite la nivel mondial de definiția antisemitismului din legislația românească și nu numai.

Citiți și:
Rabinul Eli Kaufman despre teroriștii de la Institutul „Elie Wiesel”: „În România nu există antisemitism, dar antisemitismul aduce bani”
Discursul liber este ameninţat să moară! Explorând dragostea comună a evreilor şi musulmanilor pentru cenzurarea celorlalți

yogaesoteric
21 decembrie 2021