Va începe răzbunarea internaţională a lui Hillary, prin intermediul băncilor centrale ale unor state care o doreau pe ea preşedintele Americii?
Va putea contrabalansa Trump un eventual dezechilibru financiar mondial ce ar putea fi generat?
Fără îndoială, venirea lui Trump la conducerea SUA nu este pe placul multor lideri mondiali. Ei nu o pot spune deschis, însă Trump ştie că ei au posibilitatea să producă dezechilibre financiare extrem de defavorabile SUA.
Cum o pot face? Evident, prin intermediul celor care au distrus întreaga economie mondială la comandă, respectiv prin băncile centrale din aceste ţări.
În abordarea acestui subiect, trebuie să pornim de la sumele enorme pe care multe bănci centrale le-au depozitat la Rezerva Federală americană (Federal Reserve, Fed), care le are în custodie.
Imediat după ce Trump a ieşit preşedinte, ceva straniu s-a petrecut şi un fenomen de dezechilibru financiar a început să apară. Aceste guverne potrivnice lui Trump au apelat prin intermediul băncilor lor centrale la a începe să solicite şi chiar să scoată sume enorme, care le aparţin de fapt, de la Rezerva Federală.
Este bine sau rău pentru SUA? Este extrem de rău, pentru că până în acest moment, furnizorul cel mai mare de bani, dolari de hârtie, pe piaţa mondială era Rezerva Federală, care controla prin tipărire şi împrumuturi acordate masa monetară în dolari americani de pe întregul mapamond.
Rezerva Federală exporta dolari şi îi retrăgea de pe piaţă în funcţie de o fluctuaţie controlată a dolarului dorită de ei. În acest moment, sumele enorme retrase de către băncile naţionale de la Trezoreria SUA vor avea o destinaţie imposibil de controlat pentru SUA.
Dacă aceste ţări vor lua banii deţinuţi acum în custodia Rezervei Federale şi îi vor investi în economiile lor, aceşti bani vor urma trasee necontrolate de SUA. Dar banii pot fi din nou în afara Americii, fără ca aceasta să însemne un cataclism pentru SUA, iar unele ţări îşi vor constitui rezerve în dolari, ceea ce ar însemna că aceste ţări vor fi interesate în menţinerea monedei americane sus pentru a-şi proteja rezervele, ceea ce este un rezultat bun pentru americani.
Dar, cea mai devastatoare situaţie este cea în care aceste bănci naţionale vor arunca banii necontrolat în economia americană sau vor recurge la comerţ cu alte ţări, în urma căruia aceste ţări îşi vor plăti datoria în dolari faţă de America, iar dolarii vor reveni în SUA.
Ce vor genera aceste ţări prin această atitudine? Evident o inflaţie de proporţii şi o demolare a economiei americane, deja răvăşită de o inflaţie mascată.
În numai o săptămână, rezervele băncilor centrale naţionale deţinute în custodie de Rezerva Federală au scăzut cu peste 22 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cea mai mare retragere de dolari de hârtie de către băncile naţionale, din custodia Rezervei Federale americane.
Totalul banilor (dolarilor) de hârtie ai băncilor naţionale ţinuţi în custodie de către Rezerva Federală a ajuns la nivelul cel mai jos istoric, la 2.805 miliarde de dolari. În a doua săptămână după succesul lui Trump în alegeri, o altă sumă enormă a fost retrasă din custodia Rezervei Federale de către băncile naţionale, de data asta de 14 miliarde de dolari.
Evoluţia însă prezintă un curs extrem de dinamic al retragerilor din ultimele 2-3 săptămâni.
Băncile naţionale care au retras dolari în sume imense şi i-au „vândut” pe piaţă, în sensul generării unui dezechilibru financiar, sunt în primul rând Banca Centrală a Poporului din China care, din datele existente, numai în luna august 2016 a dat un semn că poate dezechilibra major piaţa financiară a SUA, retrăgând peste 28 de miliarde de dolari de la Federal Rezerve şi „vânzându-i” apoi pe piaţă.
Cu puţin timp în urmă, graficele arătau că Beijingul deţine cea mai mică sumă în dolari de hârtie în custodia americană începând din 2012 şi până în prezent, şi anume 1.157 miliarde de dolari. China continuă să retragă şi să arunce pe piaţă dolari, dar încă nu o face într-un volum de natură să destabilizeze major economia americană, ci face aceste distribuţii în plan mondial ale dolarului sub o structură de avertizare financiară.
Un al doilea mare pericol pentru finanţele americane îl reprezintă Arabia Saudită, care deţine în custodia Rezervei Federale a SUA sume imense, ea începând cu puţin timp în urmă să retragă dolari şi urmează să înceapă un proces de „vânzare” a lor în plan mondial.
Saudiţii deja au vândut peste 30% din dolarii de hârtie deţinuţi şi retraşi din custodia americanilor, având în acest moment, numai în custodia Rezervei Federale, suma de 124 de miliarde de dolari. Aici nu discutăm de sumele pe care saudiţii le deţin în marile corporaţii bancare americane, care se ridică la aprox. 700 de miliarde de dolari, care cel mai probabil vor fi retraşi şi vânduţi cu o dinamică care va urmări relaţiile politice dintre Riad şi Washington sub conducerea lui Trump.
Sunt numai două exemple, pe care le-am oferit datorită faptului că aceste ţări sunt major implicate în deciziile pe care le va lua Trump, pentru a vedea cum pot ele genera dezechilibre şi cum poate fi forțat Trump să ajungă într-un final la masa tratativelor.
Cu siguranţă vă veţi întreba cum arată graficele de „vânzări” de dolari retraşi din SUA ale acestor țări şi care sunt „cumpărătorii”.
Cel puţin pentru moment, cumpărătorii sunt entităţi private de pe piaţa stocurilor, deci în zona speculativă, aceşti „investitori privaţi” cumpărând sume imense de dolari de hârtie de la băncile naţionale.
Nici nu ar fi putut face altfel, atât China cât şi saudiţii, pentru că prin intermediul acestor „investitori străini” ei pot declanşa o criză pe piaţa stocurilor, debalansând-o major prin „investiţii” greu de anticipat. Deci pentru băncile centrale care doresc să îl distrugă pe Trump, cel mai scurt şi rapid circuit este să vândă aceste sume imense speculanţilor de pe piaţa stocurilor, omorând America cu propriile arme.
Am asistat la lupta lui Trump pentru a convinge Congresul, în calitate de viitor preşedinte, că este nevoie de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru refacerea infrastructurii în SUA. Chiar are el nevoie de aceşti bani şi sunt ei mulţi sau puţini la nivel naţional? Trump nu are nevoie de aceşti bani într-o economie extrem de volatilă, în care dispar zone economice şi sunt prezente mutaţii demografice majore către marile aglomerări urbane, lăsând arii mari fără economie în teritoriu.
Trump are nevoie de o sumă imensă, pe care nu o putea cere decât sub auspiciile dezvoltării ulterioare a infrastructurii, care să contrabalanseze o eventuală recesiune de proporţii care va veni în 2017, datorită acestor mişcări greu de controlat ale banilor de către el şi economişti lui.
Va face Trump un joc mai inteligent pe piaţa finanţelor mondiale sau va apela la forţă? Greu de spus, însă jocul este extrem de periculos.
Un al doilea joc extrem de periculos şi cu mari implicaţii atât financiare cât şi geopolitice este cel al aurului, până în prezent controlat în totalitate tot de Rezerva Federală, dar care acum intră într-o fază extrem de delicată din aceeași raţiune ca şi dolarul, şi anume faptul că foarte multe ţări şi depunători de aur în custodia Americii vor cere aurul înapoi dar, de data aceasta, fizic.
SUA a „ghidonatˮ preţul lui eliberând aur „de hârtie” fără acoperire şi emiţând mai multe hârtii când a dorit să scadă preţul aurului şi retrăgând sau emiţând foarte puţine certificate de deţinere a aurului, când a dorit să crească preţul.
Acum a venit timpul în care foarte mulţi, datorită situaţiei economice devastatoare, să îşi retragă sau să dorească să îşi retragă aurul, dar fizic.
Să ţinem cont că prin jocul murdar şi artificial generat de americani, nici 10% din aurul aflat în circulaţie nu este acoperit fizic la nivel mondial.
Ce va face Trump în această situaţie? Soluţii sunt, dar s-ar putea să fie forţat politic să ia decizii dure şi finale. Să sperăm însă că vom vedea un traseu mult mai constructiv, de refacere economică.
Citiți și:
Ştiri şocante despre SUA
Ordinea economică mondială se prăbuşeşte, iar economia lumii s-a apropiat periculos de aproape de o nouă și inevitabilă recesiune
Jocurile de culise care distrug sau «coafează» o economie
yogaesoteric
13 ianuarie 2017