Vă propun un puzzle!

un articol de Bogdan Andrei

PUZZLE – Joc care constă în capacitatea de a îmbina anumite piese pentru a reconstitui un obiect sau o imagine.(DEX)

Vă propun un joc în care vom căuta împreună să îmbinăm nişte concepte, fapte şi evenimente cu ajutorul cărora se va crea un puzzle numit „Percepţia realităţii şi discernământul care ne permite să distingem răul de bine”.

Iată piesele:
România, Polonia, India, SUA, Italia, China, yoga, Gregorian Bivolaru, Osho, Lalit Mohan, Swami Kriyananda, putere, abuz, calomnie, forţă, minciună, meditaţie, arestări, spiritualitate etc.

La prima vedere toate piesele nu par să aibă legătură între ele, dar aşa se petrece de fiecare dată când ne aventurăm într-un astfel de joc! Prima etapă în procesul de sinteză ar fi să aşternem toate piesele şi să căutăm să vedem în ansamblu ce se poate ascunde în spatele lor. A doua etapă ar fi să punem cap la cap acele piese care stau la marginea puzzle-ului, pentru că acele piese au o margine dreaptă şi sunt mai uşor de depistat. Acest contur al puzzle-ului, deşi nu ne dezvăluie forma finală (adică înţelegerea…) ne oferă totuşi un punct de pornire relativ solid. Apoi, pas cu pas, fiecare piesă îşi va găsi propriul ei loc şi noi vom reconstitui gradat imaginea de ansamblu (adică ceea ce doream să găsim).

V-am dat o metodă de lucru, acum nu-mi rămâne altceva de făcut decât să vă conduc prin paşii puzzle-ului propus de mine. Dacă aţi citit cu atenţie articolele apărute pe site-ul nostru probabil deja intuiţi din ce motiv sunt înşiruite atâtea ţări. În fiecare dintre aceste ţări au existat (există) mişcări spirituale care au suferit (suferă) din cauza abuzurilor autorităţilor, susţinute de campanii de discreditare în presă.

Atacuri de tot felul, unele „simple” (calomnie, zvonuri, discreditare), altele mult mai grave (arestări, percheziţii, tortură, otrăviri) mergând chiar până la omor (cazul multor oameni aparţinând mişcării Falun Gong din China) au fost orchestrate din umbră, organizate sistematic, cu scopul de a distruge aceste mişcări sau şcoli spirituale.

Cele mai grave atrocităţi s-au comis împotriva mişcării Falun Gong din China, unde cei care au fost prinşi practicând această disciplină yoga simplă, au fost bătuţi, maltrataţi, au devenit donatori de organe fără voia lor şi mulţi au fost şi omorâţi. Probabil deja vă gândiţi că nu-i de mirare că astfel de lucruri se întâmplă tocmai în China, unde regimul dictatorial comunist este încă la putere, dar ce facem cu restul ţărilor unde s-au comis în mod asemănător acte deosebit de grave împotriva unor oameni paşnici, cărora singura vină care li s-a putut găsi a fost aceea că practică yoga sau o altă disciplină spirituală?

Observăm şi o altă tactică generalizată. O putem rezuma astfel: dacă scoţi stâlpii de susţinere, casa se va prăbuşi. Iată motivele pentru care puterea din umbră i-a atacat în primul rând pe cei care au pus bazele acestor şcoli. Liderii spirituali au devenit ţinta unor atacuri vehemente şi murdare. În această „luptă” nu s-a mai ţinut cont nici de lege, nici de bun simţ şi implicit nici de adevăr.

Principala caracteristică a acestor atacuri este felul intempestiv în care ele se desfăşoară (deşi uneori par pripite, astfel de lucruri sunt plănuite minuţios cu o inteligenţă diabolică) şi „coincidenţele” aparente care provocă o astfel de reacţie a autorităţiilor din respectivele ţări.

Iată câteva exemple:

Înscenarea de trecere frauduloasă a frontierei făcută domnului Gregorian Bivolaru (în situaţia în care el avea tot dreptul să părăsescă ţara fără nici o interdicţie) a fost un act de reacţie sub presiune a autorităţilor, disperate că nu aveau cu ce să îl „agaţe” şi să îl condamne pe dl. Bivolaru. Totuşi, această mişcare a fost în mod diabolic pregătită de o parte a presei, care a publicat cu neruşinare faptul că Gregorian Bivolaru este dat în consemn în frontieră, când în realitate Gabriel Bivolaru, devalizatorul BRD, era dat în consemn! După arestarea bizară încep seriile de gafe şi abuzuri ale instituţiilor statului pentru a-l încarcera cu orice preţ. După cum se ştie din celebrele stenograme  ale delaţiei permanente PSD, aici catalizatorul a fost, pe de altă parte, distragerea atenţiei de la campania electorală.

În cazul lui Lalit Mohan, liderul şcolii yoghine Himavanti din Polonia, cauza aparentă a arestării lui a fost o scrisoare (cu care s-a dovedit că el nu avea nici o legătură) din care reieşea că el ar vrea să arunce în aer o biserică. De fiecare dată când Papa (care este polonez ca ţară de origine, deşi se ştie despre el că este evreu) mai  făcea o vizită în Polonia, cu o zi-două înainte, Lalit Mohan a fost şi el încarcerat fără acuzaţii clare şi fără dovezi.

Osho, maestru spiritual cu milioane de discipoli, a fost şi el târât în mai multe închisori federale din SUA (fără acoperire legală), tocmai pentru ca avocatul lui să nu-l poată scoate din închisoare după o zi, cât ar fi putut fi reţinut legal. În cazul lui este flagrantă şi arestarea cu un mandat completat pe alt nume, toate aceste manevre permiţând ca el să fie otrăvit în închisoare.

Pentru o viziune mai amplă asupra acestor evenimente zguduitoare, dar perfect reale, vă invit să parcurgeţi articolele respective din secţiunea: „Dosare ultrasecrete: Cruciada modernă împotriva spiritualităţii” de pe site-ul yogaesoteric.net.

Mă întreb acum, pe bună dreptate:
De ce oamenii, societatea civilă, populaţia au îngăduit ca aceste fapte deosebit de grave să se petreacă? În România am avea scuza comunismului, dar după 15 ani nu mai ţine! În Polonia aceasta scuză ar trebui să fie de-a dreptul ridicolă, iar în SUA (în ţara democraţiei!) este chiar ruşinoasă. Se pot da uşor justificări: oamenilor nu le pasă, mass media manipuleză, trăim într-o societate de consum, politicienii sunt corupţi etc., dar cred că la urma urmei totul se rezumă la percepţia fiecăruia despre viaţă implicit la nivelul lui de înţelegere, bun-simţ şi inteligenţă!

Tocmai din această cauză vă dau câteva indicii de rezolvare a puzzle-ului propus în forma unor întrebări simple.
 
Oare când ne vom deschide proprii ochi pentru a vedea realitatea, în loc să ne mulţumim cu fărâmituri aşternute de alţii pe hârtie?
De ce suntem atât de condiţionaţi de tot cea ce ne înconjoară şi ne este frică să căutăm adevărul pornind, fiecare, de la propria lui fiinţă?
De ce nu avem timp pentru lucruri esenţiale, dar ne pierdem în tot felul de vicii şi obişnuinţe triviale?
De ce nu folosim informaţii directe în locul unor surogate de informaţie (mass media de ex.) când nu înţelegem un anumit aspect sau un fenomen în general?

De aici vă las să vă continuaţi puzzle-ul început împreună, pentru că sunt multe posibilităţi de a ajunge la Adevăr şi eu nu pot  indica metoda de rezolvare optimă… Îmi permit totuşi să vă provoc şi să vă îndemn la rezolvarea atât a acestui puzzle imaginar cât şi a celor care vor mai veni.

Nu este greu. Trebuie doar să vă echipaţi cu răbdare, să vă recăpătaţi inocenţa din copilărie, să studiaţi serios informaţii autentice, poate mai cooptaţi câţiva prieteni adevăraţi şi începeţi împreună să filtraţi confuzia existentă în această lume aparent haotică.

Vă urez să vă bucuraţi de roadele acestui efort!

8 februarie 2005
yogaesoteric.net