Virusul ucigaș MERS-CoV – un nou punct din agenda criminală a «iluminaților»?

de Cristina Georgescu

În vara anului 2012, în Orientul Mijlociu au început să apară cazuri foarte grave de infecții virale respiratorii, soldate cu decesul a peste 40% dintre persoanele afectate. Agentul patogen identificat de cercetători a ridicat mai multe semne de întrebare, în ciuda unor tentative de a încadra totul într-un scenariu clasic și, într-un anume sens, liniștitor. Prezența anumitor caracteristici atipice pentru clasa de virusuri din care face parte, modul incert în care a ajuns în contact cu oamenii și mortalitatea deosebit de mare pe care acest virus o provoacă trezesc numeroase suspiciuni. La acestea se adaugă ciudata găselniță în materie de proprietate intelectuală a laboratorului care l-a identificat pentru prima dată – patentarea descoperirii virusului prin care alți cercetători sunt împiedicați să-l studieze.
Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, avertiza într-un discurs din vara anului 2013, că noul virus reprezintă „o ameninţare la adresa întregii umanităţi”.

Scurt istoric al MERS (Sidromul respirator din Orientul Mijlociu)

Primele cazuri de îmbolnăviri au apărut în aprilie 2012 în Arabia Saudită, Qatar, Iordania şi Emiratele Arabe Unite, iar ulterior s-au înregistrat și unele cazuri în Marea Britanie, Tunisia, Franţa, Italia şi Germania, la persoane care au călătorit în Orientul Mijlociu. Tocmai de aceea, cercetătorii au denumit acest virus MERS-CoV – Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus – coronavirusul care determină sindrom respirator în ţările din Orientul Mijlociu.

Simptomele acestei infecții virale sunt acelea ale unei afecțiuni respiratorii acute severe: febră, frisoane, tuse, dureri musculare, dificultăţi de respiraţie, diaree, vomă, dureri abdominale. Virusul se poate propaga între membrii aceleiaşi familii sau de la bolnav la îngrijitor, însă nu este uşor transmisibil între membrii unei comunităţi.

Până în luna ianuarie 2014, au fost raportate 178 de îmbolnăviri provocate de virusul MERS-CoV, iar 76 dintre pacienţi au decedat.

În ceea ce privește proveniența virusului, până în prezent cercetătorii nu au putut trage o concluzie certă. Au fost descoperite virusuri înrudite cu MERS-CoV la lilieci şi la cămile, însă nu există date concrete care să susțină ipoteza transmiterii virusului de la aceste animale la om.

Cazurile înregistrate recent i-au bulversat şi mai mult pe oamenii de ştiinţă. Din cele 14 îmbolnăviri care au apărut în ultimele două luni în Arabia Saudită, la 7 pacienţi infecția virală a apărut fără ca ei să fi avut vreun contact cu o persoană bolnavă sau cu animale. În alte 6 cazuri era vorba de angajaţi din spitale – ce au avut grijă de bolnavi – care însă nu manifestau niciun simptom, prezenţa virusului fiind descoperită la analizele de rutină. Din cei 14 pacienți, 4 au murit.

Câteva date importante despre MERS-CoV

MERS-CoV seamănă cu un virus respirator obişnuit pentru sezonul rece, însă anumite particularități îi determină potențialul letal deosebit de ridicat dar și, din fericire, o transmisibilitate redusă.

Virusul se cantonează inițial la nivelul tractului respirator inferior, cu alte cuvinte, în interiorul plămânilor. Tocmai de aceea, pentru a apare boala sunt necesare cantități crescute de virus, care să ajungă până la nivelul respectiv. Acest fapt face ca MERS-CoV să nu se transmită cu uşurinţă între oameni, aşa cum se petrece în cazul gripelor sezoniere, provocate de cele mai multe ori de virusuri ce afectează tractul respirator superior (nas, faringe, laringe).

Studii experimentale laborioase sugerează că MERS-CoV ar putea codifica o proteină care camuflează virusul atunci când pătrunde în organism, reușind în acest mod să păcălească sistemul imunitar. Această „stratagemă” ce îi permite să se înmulțească nestingherit în interiorul celulelor pulmonare, ar putea explica mortalitatea crescută pe care virusul o determină.

Cercetătorii au observat că noul coronavirus prezintă unele asemănări cu coronavirusul care a determinat epidemia de SARS din anul 2003 (când peste 8000 de oameni au ajuns la spital, iar circa 800 au murit) însă, spre deosebire de acesta, MERS-CoV nu prezintă potenţial pandemic.

Aspecte care ridică suspiciuni asupra provenienţei naturale a virusului

Tratatele de virusologie veterinară precizează următoarele: „coronavirusurile infectează tractul respirator superior (nu inferior!) şi tractul gastrointestinal la mamifere şi păsări.” La om, coronavirusurile împreună cu rinovirusurile sunt cele care provoacă în mod obişnuit banalul guturai.
Așadar, este ceva atipic, neîntâlnit în natură, ca un coronavirus să infecteze de la început tractul respirator inferior. Singura excepție înainte de MERS-CoV s-a înregistrat în anul 2003, în cazul SARS-CoV, virus ce a fost în realitate creat în laborator (așa cum a arătat doctorul Leonard Horowitz, devenit faimos pentru dezvăluirile cutremurătoare din domeniul „bioterorismului”).

În cazul epidemiei de SARS, cercetătorii au incriminat, la acea vreme, liliacul ca rezervor de răspândire a bolii, deși nu s-a argumentat foarte clar cum a „sărit” virusul respectiv de la liliac la om. Interesant că și de această dată, deşi nu există  nicio dovadă concludentă în acest sens, unii cercetători urmăresc să impună un scenariu asemănător: liliecii din Orientul Mijlociu, având MERS-CoV, au infectat cămile care, la rândul lor, au transmis virusul oamenilor cu care au venit în contact.

Apar însă mai multe probleme în susţinerea acestei ipoteze. Deși există asemănări certe ale MERS-CoV cu virusurile liliecilor, totuși, acesta este înrudit cu coronavirusurile liliecilor din China, Olanda şi Africa de Sud dar nu cu virusurile prezente la liliecii din Arabia Saudită, locul unde au apărut primele îmbolnăviri.
Apoi, nu poate fi explicat cum animalele care ar fi fost infectate cu acest virus, respectiv lilieci şi cămile, ar fi produs o cantitate suficient de mare de virus pentru a putea infecta omul, fără să fie vizibil bolnave. Din toate cele 178 de cazuri de MERS-CoV care au apărut, doar un singur pacient a spus că a avut contact cu o cămilă care părea (!!!) bolnavă. Oamenii de ştiinţă care susţin ipoteza transferului virusului de la animal la om tot repetă că infecţia cu MERS-CoV la cămile nu este observabilă clinic. Acest așa-zis argument este totuşi ciudat, dat fiind faptul că niciun tratat de virusologie veterinară nu menţionează coronavirusurile ca fiind agenți patogeni obișnuiți pentru cămile!

În plus, se ridică întrebarea cum de până în 2012 nu au mai fost cămile îmbolnăvite de lilieci? Cum de nu sunt menţionate astfel de aspecte în tratatele serioase de medicină veterinară?

Mai mult, oamenii de ştiinţă care au studiat comportamentul liliecilor spun că boala de care trebuie să ne temem la contactul cu aceştia este turbarea. Niciun tratat, niciun articol, niciun material ştiinţific – scris înainte de circul mediatic dezlănțuit odată cu SARS – referitor la bolile pe care le răspândesc liliecii, nu menţionează virusurile respiratorii, ci virusul turbării ca fiind primul şi cel mai important agent patogen răspândit de aceste mamifere zburătoare. De asemenea, tot specialiştii spun că excrementele liliecilor (denumite guano) sunt un bun îngrăşământ natural, dar în acelaşi timp un mediu de creştere pentru microbi – cum ar fi histoplasma. Nu se precizează însă nicio legătură între guano şi coronavirusuri. Nu este precizat niciun coronavirus, în niciun tratat de medicină veterinară la secţiunea pentru lilieci, ca fiind patogenul de care trebuie să ne temem dacă aceştia zboară pe lângă casele noastre. Însă ceea ce ne spun majoritatea celor care s-au ocupat cu studiul liliecilor şi care nu au fost implicaţi în scandalul SARS şi, mai nou, MERS este faptul că transmiterea bolilor de la lilieci nu este deloc obişnuită.

Alte ipoteze privind provenienţa virusului

Analizând în continuare acest puzzle referitor la viroza respiratorie care a apărut din senin în Orientul Mijlociu, apare o altă întrebare: ce ar putea fi totuşi în aer şi ar putea îmbolnăvi liliecii, cămilele şi oamenii, având în vedere că anumite dovezi referitoare la contactul cu virusul există – oamenii bolnavi, precum şi anticorpi şi secvenţe genice prezente la cămile şi lilieci.

În ultimii ani au existat foarte multe rapoarte în ţările din Orientul Mijlociu referitoare la chemtrails – dârele morţii, care sunt răspândite zilnic în atmosfera ţărilor respective (şi de altfel, în multe zone de pe planetă). Este foarte uşor de răspândit un virus care are drept cale de intrare sistemul respirator, cu ajutorul chemtrails-urilor, pentru că animalele şi oamenii vor inspira ceea ce este în aer – particule de praf, substanţe chimice şi… viruşi. Iar oamenii de ştiinţă creduli lansează ideea, bazată doar pe presupuneri nefondate, că liliacul îmbolnăveşte cămila care îmbolnăveşte la rândul ei omul, când de fapt este foarte posibil ca toţi să fi fost îmbolnăviţi intenţionat de elita criminală a aşa zişilor „iluminaţi”, care otrăvește atmosfera planetei cu scopul dement de a reduce populația globului la 1 miliard.

Un grup de cercetători ruşi lansează o altă ipoteză. Ei sugerează că ar exista o puternică legătură între virusul MERS-CoV și produsele de panificaţie din Arabia Saudită, făcute din grâu mutant, modificat genetic, provenit de la compania americană Monsanto (care a plătit milioane de dolari despăgubiri în SUA după ce s-a dovedit că unele produse ale companiei au provocat cancer, deformaţii la copiii nou-născuţi şi alte suferinţe grave populaţiei).

Raportul cercetătorilor din Rusia susţine că atunci când oameni de ştiinţă din Arabia Saudită au fost pe cale să dovedească existenţa unei legături între grâul modificat genetic de la Monsanto şi MERS-CoV, oficialii de la Erasmus Medical Center din Olanda, cei care au identificat pentru prima dată virusul, ar fi patentat această descoperire şi ar fi interzis altor cercetători să îl examineze.

Ministrul adjunct al Sănătăţii din Arabia Saudită, Ziad Memish, a ridicat un semnal de alarmă la un congres mondial al oamenilor de ştiinţă din domeniul medicinei, spunând că: „Întâmpinăm greutăţi în legătură cu diagnosticarea, iar motivul este că virusul a fost patentat de oameni de ştiinţă şi nu se permite ca acesta să fie folosit pentru examinare şi de către alţi cercetători. Cred cu tărie că întârzierea în dezvoltarea procedurilor de diagnosticare este legată de patentarea virusului.”

La aceasta, directorul general al OMS, Margaret Chan, a răspuns: „De ce ar trimite cercetătorii specimene la alte laboratoare într-un mod bilateral, permiţând astfel altora să ia drepturile de proprietate intelectuală ale unei boli noi?”. Apoi a adăugat însă că toate cele 149 de state din Organizaţia Mondială a Sănătăţii ar trebui să facă schimburi de „viruşi şi specimene” pentru a fi posibil un progres cât mai rapid al cercetărilor.
Reprezentanţii laboratorului din Olanda au susţinut că ei au oferit tot ceea ce le-au cerut colegii din alte ţări.

Cercetătorii ruşi fac însă corelaţii care, dacă s-ar dovedi că sunt reale, ar putea declanşa un imens scandal. Ei atrag atenţia că Monsanto şi DuPont, cele mai mari companii producătoare de seminţe modificate genetic, au încheiat o înţelegere în martie 2013, punând punct unor decenii întregi de conflicte juridice. În raport se spune că Monsanto i-ar fi solicitat protecția companiei DuPont de Nemours (filiala olandeză a companiei DuPont), care are relaţii strânse cu laboratorul de cercetare unde a fost descoperit virusul MERS-CoV. Decizia surprinzătoare de a patenta descoperirea virusului ar fi fost adoptată pentru a împiedica avansarea cercetărilor ce ar fi evidențiat legăturile între virus şi grâul otrăvitor produs de compania americană.
 

Citiţi şi:

Epidemiile şi războaiele, metode criminale de control al populaţiei

Gravele afecţiuni ce sunt provocate de dârele morţii (chemtrails-uri) (1)

DEZVĂLUIRILE CUTREMURĂTOARE ale unui microbiolog referitoare la viruşii artificiali

Reflecţii zguduitoare asupra unei epidemii programate care a fost ordonată din umbră de către francmasoneria mondială

yogaesoteric
4 martie 2014