Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Dr. Johann Loibner – Originea şi istoria vaccinurilor (III)

 
Citiți a doua parte a articolului
 

Bacteriile şi rolul lor în procesele biologice de vindecare

Dr. Loibner: „Haideţi să vorbim şi despre bacterii, că tot suntem manipulaţi să credem că bacteriile ar fi duşmanii noştri. Uitaţi-vă la un deget care se umflă şi face puroi după o contuzie gravă. Ce face aici trupul uman? Corpul generează bacterii de puroi (Eiterbakterien), globulele albe generează un focar de puroi, care apoi se sparge sau este deschis de chirurg, după care puroiul iese împreună cu ceva substanţe străine. Organismul, prin sistemul imunitar, nu are altceva de făcut decât să elimine tot ceea ce nu-şi are locul în corpul nostru. Ăsta e singurul motiv pentru care corpul produce aceste bacterii, care sunt componente ale celulelor umane şi fac parte din procesele importante de vindecare, fiecare având rolul ei. Nemaivorbind că ele există în fiecare celulă a noastră, organismul are de mult mai multe ori mai multe bacterii decât celule! Iar când puroiul iese din rană, staţi liniştiţi, că nu se duce nici la muşchiul inimii să-l mănânce, nici la creier sau mai ştiu eu unde; când procesul de vindecare se sfârşeşte, bacteriile sunt distruse de sistemul imunitar! Sistemul imunitar şi dealtfel întreg organismul nostru, când nu se intervine cu chimicale, sunt o minune a naturii!

Virusul «vizibil» este un simplu purtător de informaţii (Informationsträger) în cadrul organismului, care declanşează diverse programe biologice, imunologice, cum ar fi febra. Fiindcă şi boala este în esenţă un proces de vindecare. Organismul nostru este construit de aşa natură, încât reacţionăm de ex. prin febră, prin frisoane etc. Ce este de fapt febra? Creşterea energiei, a temperaturii, a afluxului de sânge acolo unde este nevoie, pentru ca ceea ce este vătămat şi bolnav în trup să poată fi «ars» şi apoi îndepărtat, eliminat. Respiraţie plină de oxigen... Detoxifiere... Dezintoxicare... Procese imunologice efective... Toate acestea se petrec odată cu febra. Când febra şi-a îndeplinit misiunea, dă înapoi. Tusea, ce este tusea? Tusea nu este altceva decât o formă de eliminare. În urma răcelii suferă plămânii, ei sunt motoarele prin care se efectuează schimbul de căldură în organism; la o răceală, din cauza hipotermiei şi umezelii, sunt vătămate milioane de celule ale plămânilor; iar acele celule trebuie eliminate prin tuse! Tusea convulsivă nu este decât o eliminare foarte puternică de celule vătămate ale plămânilor. Fiecare inflamare este rezultatul unei vătămări anterioare (hipotermie, răceală, intoxicare, traumă etc.) şi duce în mod natural la vindecare, dacă nu se intervine cu chimicale pentru înlăturarea simptomelor. Şi plânsul este un proces de vindecare...” [...]

Tetanosul

Dr. Loibner: „Să vorbim şi despre tetanos. Tetanosul era supranumit «boala războaielor», apărea mai ales la bătrâni, la diabetici şi în ţările sărace, unde şi în ziua de azi încă mor nou-născuţi din cauză de tetanus neonatorum. Vă întrebaţi de ce mor acei bebeluşi? Fiindcă intră într-o acidoză de subnutriţie; din cauza subnutriţiei nu-şi pot activa metabolismul necesar pentru vindecarea tăieturii ombilicale şi eliminarea ţesuturilor necrotice. Când suntem sănătoşi, organismul generează bacterii de puroi (Eiterbakterien), care sunt pline de oxigen, iar rănile noastre se vindecă foarte repede. Cu cât o rană se vindecă mai greu, cu atât capacitatea de apărare a organismului este mai slăbită (la anumiţi oameni bolnavi de cancer s-a constatat ulterior că înainte de diagnostic avuseseră răni care păreau să nu se mai vindece – organismul nu mai era capabil să se regenereze). Când este vorba de persoane subnutrite (fie în război, fie în ţările sărace), atunci trupul nu mai este capabil să genereze decât bacterii anaerobe, care favorizează evident eliberarea toxinelor tetanice (care au rolul de a elimina ţesuturile moarte). Chirurgii de pildă ştiau dintotdeauna: când o rană sângerează, nu există niciun pericol de tetanos. Când organismul este însă atât de slăbit din cauza subnutriţiei şi sângele circulă extrem de prost, corpul încearcă disperat prin intermediul tetanospasminei să trimită sângele în regiunea cu rana, pentru a vindeca sau elimina ţesuturile vătămate. De asemenea, se pare că tetanosul poate apărea şi la traume fără răni deschise. Se pune atunci întrebarea: de unde vin bacilii de tetanos în acest caz? Căci doar se susţine că bacteriile Clostridium tetani provin din exterior, din pământ murdar, din fecale, din cuie ruginite etc. Mai există şi tetanos puerperalis (cel care apare după operaţii) cu care sunt speriate cel mai tare gravidele să-şi facă vaccinul în timpul sarcinii. Nici în asemenea cazuri bacteriile nu pot veni din afară. Explicaţia încercată de medicina alopată este că acele clostridii, care în mod normal trăiesc şi în flora intestinală, ajung cumva pe rana de la operaţie (cezariană etc.). Adică la o cezariană chirurgii desfac şi intestinul, ca să treacă bacteriile din fecale direct pe rana operaţiei? Să fim serioşi.”

Dr. Loibner: „Dar să revenim la răni şi la bacteriile tetanice. Se afirmă că e suficient ca un singur bacil de tetanos să ajungă într-o rană şi gata, vai, apare tetanosul. Acest bacil cică s-ar înmulţi extrem de repede şi apoi ar ataca întregul organism. A fost însă stabilit ştiinţific că aceşti «agenţi patogeni» nu cauzează niciun fel de tetanos în ţesuturi sănătoase. Vaillard şi Rouget au experimentat injectând cobailor tone de bacili tetanici, nereuşind să provoace niciun fel de tetanos. Abia când provocau o vătămare a ţesuturilor apărea şi tetanosul. Se mai cunosc dealtfel şi alte boli în care joacă un rol acest tip de bacterii numite Clostridium. Toate aceste bacterii îndeplinesc un rol biologic la bolile unde există ţesuturi moarte şi lipsă de oxigen. Mă refer la C. perfringens (gangrena gazoasă sau miozita clostridiana), C. histolycum (la septicemii), C. botulinum (botulism), C. difficile (la catar intestinal grav cu necroze, apărut ca o consecinţă a abuzului de antibiotice). Ca atare, este mai mult decât evident că în toate aceste cazuri nu bacteriile sunt cauza bolilor, ele apar doar ca o consecinţă a unor vătămări din cu totul alte cauze. Aceste bacterii îndeplinesc un rol biologic în procesul eliminării ţesuturilor distruse şi nu se răspândesc niciodată în tot trupul, ci se găsesc doar în zona rănită. Ulterior, când ţesuturile necrotice au fost eliminate, nu mai pot fi găsite nici acolo bacteriile tetanice. Ca atare, nu este vorba de agenţi patogeni cauzali aici, ci mai degrabă de agenţi biologici metabolizanţi în slujba vindecării.”

Dr. Loibner: „În ţesuturile sărace în oxigen ale rănii se dezvoltă în celule bacterii anaerobe (clostridiile). Bacilii tetanici eliberează tetanospasmina sau tetanolysina, care la anumiţi oameni produc nişte contracturi musculare intense, adică tetanos. Aceste crampe musculare au unicul scop de a transporta sângele către locul unde s-a produs rana/trauma. Este vorba de oameni al căror metabolism este grav vătămat din cauza subnutriţiei sau a unei nutriţii proaste cronice sau a diabetului etc. Dacă organismul reuşeşte ca prin aceste contracţii masive ale muşchilor să îmbunătăţească cantitatea de oxigen din rană, atunci vindecarea acesteia poate continua. Cu cât ajunge mai mult sânge oxigenat la rană, cu atât se modifică şi situaţia din punct de vedere biochimic. La fel ca la oamenii sănătoşi, acum încep şi bacteriile aerobe, bacteriile de puroi (Eiterbakterien) pline de energie să-şi facă treaba de a elimina ţesuturile distruse şi de a accelera vindecarea. În trecut, când tetanosul era mai des întâlnit şi în ţările vestice, tratamentul zonelor rănite ale bolnavilor de tetanos se făcea printre altele prin oxigenoterapie masivă, pentru îmbunătăţirea calităţii sângelui bolnavului. La oamenii sănătoşi, cu o circulaţie a sângelui normală, orice rană este alimentată cu suficient oxigen, de aceea acolo întotdeauna vom găsi la lucru doar bacterii aerobe şi tetanosul este exclus.”

Dr. Loibner: „Toxicologul german Louis Lewin a reuşit dealtfel la 30 de ani după «descoperirea» de către Emil von Behring a celebrei «antitoxine» tetanice să dărâme ipoteza conform căreia organismul uman ar fi capabil să producă antitoxine. Citat Lewin: «Nu există absolut nicio otravă cunoscută chimic care să poată fi introdusă animalelor şi să provoace în sânge producerea unui antidot care: a) să contracareze efectul otrăvii sau b) să prevină efectul vreunei otrăvi. În experimentele mele am demonstrat printre altele pe exemplul ariciului, despre care se ştie că are o rezistenţă înnăscută împotriva unor otrăvuri, că această capacitate nu se află în sânge şi că un ser obţinut din sângele ariciului şi injectat altor animale nu le protejează pe acestea de o otravă la care ariciul ar supravieţui... Nu există niciun alcaloid şi niciun glicozid, nicio substanţă otrăvitoare de oricare altă natură cunoscută din categoria substanţelor anorganice sau organic-sintetice care să poată fi prevenite prin serologie.» (Louis Lewin, Otrăvuri şi otrăviri, a 6-a ediţie, 1992, Ed. Haug; Gifte und Vergiftungen, 6. Aufl. 1992, Haug-Verlag).

Despre nocivitatea şi inutilitatea vaccinurilor pe baza exemplului tetanosului puteţi citi şi ce spune dr. Friedrich Graf.

Despre boli şi bolnavi

Dr. Loibner: „Ca un rezumat, să ştiţi că în realitate nu există decât două tipuri de boli. S-a împământenit ideea că dacă există nenumărate vaccinuri, atunci există şi nenumărate boli. Asta susţin doar inventatorii de boli. În calitate de medic cu o experienţă de 40 de ani, vă pot spune că există doar două tipuri de boli: boli uşoare şi boli grave. În Germania, Austria, Elveţia, ţările europene civilizate, toate bolile împotriva cărora se vaccinează cu atâta panică decurg la persoane sănătoase într-un mod absolut inofensiv. Câteva zile febră, apoi tuse sau erupţie etc., după care se termină totul relativ repede. Bolile grele se manifestă grav doar acolo unde oamenii au un sistem imunitar precar şi condiţiile sunt asemănătoare cu cele din perioada «epidemiilor». Cu cuvintele unuia dintre cei mai cunoscuţi patologi din secolul trecut, Wilhelm Osler (1849-1919): «Nu mă interesează cum se numeşte boala, ci cine este bolnavul!»

Dr. Loibner: „Azi ar trebui să ne preocupe alte «epidemii»: obezitatea la copii (nu ştiu cum e în Elveţia sau Germania, dar la noi în Austria un copil din patru este obez, vezi copii de 14 ani cu 80 de kilograme, aceşti copii vor avea boli cronice grave peste 15-20 de ani!!), apoi depresii, sinucideri printre adolescenţi, supramedicaţii (vezi Ritalin, tranquilizers, calmante, antibiotice date ca tic-tac-urile), alergii şi boli autoimune, diabet. Împotriva acestor «epidemii» nu auzim niciun fel de revoltă medicală, niciun fel de grijă exprimată inflamatoriu şi propagandistic cum se petrece cu vaccinurile. Copiii se umflă de fast food şi de cola, stau zile întregi în faţa televizorului, asta nu ne deranjează, dar la rujeolă trebuie sărit repede cu vaccinul, «trebuie recuperate golurile în schema de vaccinare».

Oponenţi celebri ai vaccinării

Dr. Loibner: „De-a lungul istoriei au existat foarte mulţi oponenţi ai vaccinării. Immanuel Kant, de pildă, marele gânditor, a afirmat că nu este normal să se injecteze substanţe străine în organismul uman (cu atât mai puţin proteine animale sau chiar embrioni de fetuşi avortaţi care sunt folosiți ca teren de fertilizare pentru viruşi). Russell Wallace (pentru care vaccinarea era un atac la adresa drepturilor omului), George Bernard Shaw (care a văzut la prima mână minciunile şi înşelătoriile industriei vaccinării), Gandhi a văzut şi el ce ravagii făcuse ocupaţia engleză în India şi a caracterizat vaccinarea scurt şi la obiect: «o afacere murdară». Lorenz Böhler, unul din cei mai mari chirurgi ai istoriei, după care a fost numit şi un spital în Viena, a fost primul care a descoperit că un os rupt se vindecă! Înainte de descoperirea lui, un picior rupt era pus un an de zile în ghips, căci oamenii nu aveau habar despre procesele de vindecare din organismul uman! Böhler a introdus noua procedură prin care osul rupt trebuia să stea în ghips doar nişte săptămâni şi – nota bene – el interzicea orice vaccin tetanic în aripa lui de spital! Ştia el de ce.
 
Totul este dat deja de natură!

Dr. Loibner: „Ne apropiem de sfârşitul prelegerii... Țin de mulţi ani aceste conferințe, iar la una din ele m-a interpelat o persoană din public cu întrebarea: «Dle doctor, aţi explicat totul foarte clar din punct de vedere istoric, din punct de vedere al biologiei moleculare, dar până la urmă treaba asta cu vaccinarea nu este oare o întrebare legată de atitudinea faţă de viaţa noastră sau de viaţa însăşi?» Şi avea dreptate. Credeţi că viaţa este doar o întâmplare? Este o întâmplare faptul că fiecare din noi este unic şi diferit de celălalt? Sau o fi totul doar un nimic, un nimic sortit distrugerii? Oare viruşii şi bacteriile cu care tot suntem ameninţaţi există ca să ne stârpească, să ne eradicheze pe noi? Dar atunci de ce ne-au lăsat în pace până acum? De ce nu ne-au mâncat pe toţi de la bun început? Sunt doi cercetători americani (Essex şi Kanki, 1988) care au afirmat că viruşii ne-au lăsat în viaţă ca să aibă şi urmaşii lor ceva de mâncare. Anita Petek-Dimmer spunea mereu în prelegerile ei că noi, oamenii, suntem atât de aroganţi încât ne place să credem că putem noi îmbunătăţi natura, creaţia deja existentă. Nu există aşa ceva. Noi nu putem decât distruge. Dacă există Dumnezeu şi el a avut un plan cu noi, lucrurile deja apar în altă lumină: bolile ne sunt date ca să ne vindecăm, raţiunea şi discernământul trebuie folosite individual, totul este deja dat de natură, noi trebuie doar să ne folosim aşa cum trebuie de tot ceea ce ne este dat!

Dr. Loibner: „Am o imagine care exemplifică perfect de ce boala şi sănătatea sunt o chestiune a terenului, a mediului (Milieu).”
 
 

Dr. Loibner: „De ce anume are nevoie un astfel de bebe mic? În poza asta aveţi un bebe născut prematur. Ce anume îi trebuie lui? Nu-i trebuie decât mămica lui. Încă dinainte de a se naşte îi cunoaşte vocea, îi cunoaşte bătăile inimii, asta e tot ce-i trebuie unui bebeluş! Iar ei vor să desfiinţeze mamele, rolul ăsta să-l dăm altcuiva! Repede la creşă cu copiii, de la câteva luni să-i abandonăm acolo... Aşa se practică autodistrugerea omenirii. Ce este o mamă? O mamă este o «invenţie» incredibilă, o mamă este cel mai frumos şi mai măreţ lucru din lumea asta! Şi ce fac concernele farmaceutice? Se gândesc permanent la alte şi alte metode prin care să-i facă pe bebeluşi ciur de vaccinuri, cum să îi injecteze cu cât mai multe, la două luni, la patru luni, la şase luni, la 12 luni, la 18 luni şi tot aşa. E clar că trebuie să luăm atitudine şi să ne opunem acestei politici de distrugere. Când venim pe lume, toţi suntem înzestraţi cu toate mecanismele de vindecare de care avem nevoie pe parcursul vieţii. Plantele, animalele, oamenii, toţi avem rostul nostru pe lume şi suntem destinaţi să trăim, să ne dezvoltăm, să dăm mai departe ceva din noi înşine. Iar dacă vom conştientiza aceste aspecte, putem avea curajul de a ieşi în lume fără să ne temem de bacterii sau de viruşi şi fără să ne lasăm terorizaţi şi manipulaţi de propaganda industriei farmaceutice. Vă mulţumesc pentru atenţie!

În completarea informațiilor oferite de dr. Loibner vă invităm să urmăriți filmul documentar „Vaccinarea – adevărul ascuns”, care dezvăluie aspecte șocante cu privire la acest act medical ce pretinde că previne îmbolnăvirea, dar care în realitate mai mult produce probleme decât ajută.

15 oamenii de ştiinţă, cinci medici şi alţi cercetători, alături de mărturiile mai multor părinți, pun în evidență atât pericolele, unele chiar foarte grave, la care ne expune vaccinarea cât și ineficacitatea ei.

Documentarul ne arată ce poate şi ce nu poate face vaccinarea, modul în care acţionează vaccinurile în organismul nostru, ce ingrediente conţin vaccinurile, de ce, în ciuda pericolelor pentru sănătatea umană, vaccinarea continuă, cum pot fi combătute în unele situaţii efectele vaccinurilor, dar și în ce fel putem dobândi cu adevărat o imunitate bună.

 

 


Citiţi şi:
Trei cerinţe fundamentale pentru a avea o viaţă sănătoasă
Puterea vindecătoare a stărilor benefice
Efecte benefice incredibile ale îmbrăţişărilor asupra organismului

 

yogaesoteric
19 decembrie 2015

 


 

 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga