15 teorii conspiraţioniste care s-au dovedit în timp a fi adevărate, sau cel puțin altceva decât ‘simple’ conspirații (II)

Una dintre realităţile conspiraționiste care a făcut şi încă mai face multă vâlvă în cercurile militanţilor anti-sistem este folosirea unor arme care pot provoca infarctul. Numeroşi patrioţi au murit peste tot în lume de infarct sau de atac cerebral în momente total nepotrivite, lăsând în urmă o mulţime de întrebări.

Dincolo de teorie, se cunoaşte că există câteva arme care pot provoca o moarte fără „urme”, cauzând infarctul.

Pistolul „infarct” CIA

Informaţii despre această armă provin dintr-o audiere în senatul American, în 1975, a comisiei „Church Committee”. Arma a fost prezentată comisiei şi apare şi într-un clip video al audierii. Este vorba de un pistol care funcţionează cu curent electric, fiind capabil să tragă un mic proiectil până la distanţa de 100 de metri. Proiectilul se dizolvă integral în trup şi eliberează o toxină care cauzează victimei infarct. În urma sa, arma nu lasă decât o mică înţepătura, iar victima poate chiar, în funcţie de proiectil, să nu simtă nimic.

Spray-ul ucigaş

În 1961, un spion KGB pe nume Bohdan Stashynsky avea să fugă din Berlinul de est în Berlinul de vest, împreună cu soţia sa germană, și să aducă informaţii despre o armă teribilă pe care chiar el o folosise pentru asasinarea a doi dizidenţi. Era vorba de un spray letal care era nevoie doar să fie pulverizat în direcţia victimei, iar vaporii emanaţi o ucideau într-un timp foarte scurt.

Umbrela Bulgărească

Umbrela bulgărească este o umbrelă care ascunde un mecanism pneumatic ce trage o mică bilă care conține ricin concentrat. Are o tijă scobită în care se așează o bilă cu nişte orificii în care se află otrava. O astfel de umbrelă a fost folosită pentru asasinarea scriitorului bulgar dizident Georgi Markov pe podul Londrei, în 7 septembrie 1978, acesta murind câteva zile mai târziu. În urma acestui incident, dispozitivul ucigaş şi-a căpătat numele de „umbrela bulgărească”.

8. Operațiunea Mockingbird

Adepţii realităţii conspiraţiei continuă să afirme că nu putem avea încredere în presa mainstream, deoarece jurnaliştii acestui tip de presă, denumită la noi şi „naţională”, nu au cum să rămână independenţi.

Dacă la noi ar fi de ajuns să menţionăm numele fostului agent secret Robert Turcescu care s-a auto-deconspirat, la case mai mari fenomenul este mult mai complex. În Statele Unite, pe ici pe colo mai funcţionează libertatea de exprimare şi aşa aflăm din când în când câte ceva.

Operațiunea Mockingbird a fost un program al Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite (CIA) care a început în primii ani ai Războiului Rece și care a urmărit să manipuleze populaţia prin mass-media în scopuri propagandistice.

Potrivit autorului Deborah Davis, Operațiunea Mockingbird a recrutat principalii jurnaliști americani într-o rețea de propagandă. Sprijinul CIA pentru grupurile de jurnalişti, dar şi de activişti civici, a fost deconspirat atunci când un articol din revista Ramparts din 1967 a dezvăluit că Asociația Națională a Studenților din SUA a primit finanțare de la CIA.

În 1975, investigațiile „Church Committee” au arătat legăturile agenției CIA cu jurnaliști și grupuri civice. De-a lungul timpului şi alte dovezi au întărit ideea că Statele Unite au în continuare un program de manipulare a opiniei publice pe care îl activează în anumite situaţii.

9. Fumatul dăunează grav sănătății

Deşi astăzi pare un aspect cunoscut de toată lumea, în trecut a fost puţin altfel. Companiile producătoare de ţigări cunoşteau că fumatul este periculos şi că îşi expun consumatorii la boli grave, dar au preferat să tacă. Mai mult decât atât, între anii 1930-1950, mai multe companii de tutun au demarat o campanie de publicitate agresivă în care doctorii recomandau „fumatul”!

În clipul Camel, mai mulţi doctori erau întrebaţi ce marcă de ţigări consumă, iar toţi răspundeau „Camel”. Aceasta nu a fost tot, ţigările ajunseseră să fie recomandate de medici persoanelor cu gâtul iritat, femeilor însărcinate şi persoanelor depresive.

Legătura dintre fumat şi cancerul de plămâni a început să fie observată din anii 1940, dar atunci nu era vorba decât de o „conspiraţie”. La începutul anilor 1950, cercetările arătau o legătură statistică incontestabilă între fumat și cancerul pulmonar, dar abia la sfârșitul anilor 1990, Philip Morris a recunoscut că fumatul poate provoca cancer, şi abia la începutul anilor 2000, producătorii de ţigări au introdus avertismentele pe produsele lor.

10. Guvernele îţi urmăresc activitatea on-line

Conform unui raport publicat de Electronic Frontier Foundation (EFF), o organizație nonprofit majoră care apără libertățile civile în lumea digitală, guvernul Statelor Unite accesează datele utilizatorilor unor platforme publice și aplicații. În 2016, guvernul Statelor Unite a trimis către Facebook cel puțin 49.868 de cereri pentru a accesa date despre utilizatori. În aceeași perioadă de timp, a mai trimis 27.850 de solicitări către Google și 9.076 către Apple.

11. Vremea a fost militarizată, iar guvernele lumii duc un război meteorologic

Faptul că statele puternice duc un război „meteorologic” încă este considerat de mulţi o banală „teorie a conspiraţiei”, totuşi numeroase informaţii au ieşit la iveală în a doua jumătate a secolului XX care transformă acesta „teorie” într-un fapt istoric.

În anii 1950, în Statele Unite controlul vremii a fost un subiect major de discuții: au existat atât audieri în Congres cât şi articole în principalele publicațiile care investigau dacă acest fapt ar putea fi posibil şi dacă exista un program în acest sens. În 1963, Fidel Castro a acuzat oficial Statele Unite că au dirijat uraganul Flora, care a ucis cel puțin o mie de oameni în Cuba. Iar potrivit unui articol dintr-un număr din 1958 din revista Popular Science, oamenii de știință americani se temeau că „rușii ar putea fi în fața noastră în ceea ce privește controlul vremii”.

Și Rusia poate controla vremea

În 2010, BBC publica un articol intitulat „Russian appeal of ‘weather control’” („Rusia apelează la «controlul vremii»”). Articolul porneşte de la faptul că niciodată în istoria recentă a Rusiei, parada militară dedicată zilei naţionale nu a fost perturbată de vreme rea. Articolul discuta în cel mai ştiinţific mod cu putinţă despre impactul pe care îl are asupra mediului faptul că Rusia îşi poate controla vremea şi că poate să trimită zăpada departe de Moscova.

Ar mai fi de menționat faptul că în timpul războiului împotriva fostei Iugoslavii, SUA nu a putut să își folosească pe deplin sistemul de rachete ghidate cu laser din cauza condițiilor meteorologice precare, care au durat aproape pe întreaga perioada a conflictului.

Statele Unite recunosc că s-au folosit de vreme în război

În timpul războiului din Vietnam începuseră să apară numeroase zvonuri despre influențarea vremii de către Statele Unite în acest război. Un articol publicat în Science în 1972 spunea:
„În ultimul an, zvonurile și speculațiile, alături de dovezi ocazionale şi circumstanțiale, s-au acumulat la Washington, în sensul că armata a încercat să crească precipitațiile în Indochina pentru a împiedica infiltrarea inamicului în Vietnamul de Sud.”

Dar secretarul apărării lui Nixon, Melvin Laird, a răspuns categoric unui senator: „nu ne-am angajat niciodată în acest tip de activitate în Vietnamul de Nord”.

Cum era normal, toată lumea a observat că Statele Unite nu au negat că ar avea un asemenea program sau că ar fi fost folosit vremea în Laos, Cambodgia, sau Vietnamul de Sud.

Adevărul a ieșit la suprafață:

Într-o audiere a senatului, Dennis J. Doolin, secretar adjunct al Apărării, și Locotenent Colonel Ed Soyster din armata americană, reprezentând șefi de stat major, au declarat subcomitetului Senatorial pentru relaţii Externe (Senate Foreign Relations) că în acea perioadă au avut loc 2.602 misiuni de „presărare a norilor”, misiuni efectuate dintr-o bază a Forțelor Aeriene din Thailanda. În aceste misiuni s-a aruncat peste nori un total de 47.409 canistre de iodură de argint sau iodură de plumb care au produs ploaie peste Vietnamul de Nord, Vietnamul de Sud, Cambodgia și Laos, începând cu data de 20 martie 1967.

Într-o scrisoare publicată de Comitetul Senatorial pentru relaţii Externe în ianuarie 1974, fostul secretar al apărării Laird și-a cerut scuze pentru negarea sa categorică în 1972. „Tocmai am fost informat”, a scris domnul Laird, „că astfel de activități s-au desfășurat în Vietnamul de Nord în 1967 și din nou în 1968.”

Vezi articolul The New York Times din 1978 aici: U.S. Admits Rain Making From ‘67 to ‘72 în Indochina

12. Revoluția „furată” din decembrie 1989

Deşi astăzi pare un „fapt istoric”, în perioada 1990-2000 cei care afirmau că gruparea Iliescu-Roman-Voiculescu au dat o lovitură de stat cu sprijin rusesc erau consideraţi „conspiraţionişti”, iar povestea era catalogată ca o simplă şi ridicolă „teorie conspiraţionistă”.

La acea dată „raţionalii”, unii deveniţi „jurnalişti progresişti” între timp, îl ridicau în slăvi pe Ion Iliescu şi promovau ideea că acesta ar fi „emanat din mulţime” şi că nu se cunoştea cu Petre Roman. Între timp, marea majoritate a jurnaliştilor şi istoricilor afirmă fără perdea că Ion Iliescu şi gruparea sa au dat în 1989 o lovitură de stat cu ajutorul URSS.

13. Conspirația Becului

Light Bulb Conspiracy (conspiraţia becului) spune că, de fapt, companiile care produc electrocasnice fixează o dată de expirare pentru produsele lor. Durata de viaţă a unui produs nu trebuie să fie nici prea scurtă, în aşa fel încât să enerveze clientul, dar nici prea lungă, să pericliteze vânzările companiei. Astfel, undeva între 2 şi 5 ani, consumatorii sunt nevoiţi să îşi înlocuiască electrocasnicele.

A fost observată pentru prima oară la becurile incandescente, a căror durată de viaţă a început să scadă proporţional cu creşterea vânzărilor şi a fost constatată în mod indiscutabil la imprimantele cu cerneală care se blochează după un număr de foi printate.

Conspiraţia „Planned Obsolescence”, cum mai este numită, se bazează pe existenţa în 1920 a Cartelului Phoebus, ce s-a bazat pe o înţelegere a producătorilor de becuri precum Philips, General Electric, Osram spre a reduce durata de viaţă a becurilor pentru a creşte vânzările.

14. OZN

Deşi atât statele Unite cât şi fostul URSS au negat existenţa unui program de cercetare a fenomenelor OZN şi a posibilelor legături cu viaţa extraterestră, desecretizarea unor documente a atestat faptul că fenomenul era cercetat asiduu.

În 2017, The New York Times a estimat că programul spaţial american dedicat OZN-urilor s-ar ridica la 22 milioane de dolari anual.

15. Project Sunshine din SUA

Catalogată ca fiind cea mai ridicolă conspiraţie, această teorie acuza guvernul Statelor Unite că fură cadavre pentru experimente.

Şi în realitate…. guvernul Statelor Unite a pus la cale o reţea mondială pentru a fura cadavre şi părți de cadavre de copiii pentru a face experimente pe ele. Deoarece aveau nevoie de țesuturi tinere pentru teste nucleare, au pus la cale în 1953 o rețea mondială de agenți pentru a găsi copii decedați recent. Timp de 50 de ani au prelevat probe, membre şi chiar trupuri de copiii, fără a cere permisiunea a peste 1.500 de familii îndurerate.

Există numeroase alte aşa-zise „teorii ale conspiraţiei”, de la otrăvirea băuturii în perioada prohibiţiei la certificate de vaccinare, care în timp s-au dovedit a fi adevărate.