70% dintre oameni suferă de sindromul impostorului. Despre ce este vorba?

 

Se estimează că 70% dintre oameni suferă de sindromul impostorului, aceștia simţindu-se deseori incompatibili cu locul pe care îl ocupă în societate.

Termenul a fost inventat pentru prima dată de psihologi într-o lucrare din 1978, intitulată The Imposter Phenomenon In High Achieving Women (Fenomenul impostorului la femeile realizate). Autorii acestei lucrări au definit sindromul impostorului ca pe o problemă care afectează în special femeile. „În ciuda realizărilor academice şi profesionale deosebite, persistă în a crede că ele nu sunt foarte inteligente şi că au păcălit pe oricine altcineva care crede contrariul.” Sindromul impostorului a fost, iniţial, clasificat ca fiind o stare specifică doar femeilor. Chiar dacă nu se manifestă exclusiv doar la un anumit sex, în zilele noastre se consideră a fi mult mai răspândit în rândul femeilor care lucrează în industriile dominate de bărbaţi.

Există dovezi care sugerează că sindromul impostorului se corelează cu succesul, iar aceia care nu suferă de simptomul impostorului sunt mai susceptibili de a ajunge la eșec. Persoanele care suferă de sindromul impostorului tind să fie perfecţionişti, ceea ce înseamnă că tind să lucreze ore suplimentare pentru a se auto-asigura că excelează în fiecare domeniu. Cu alte cuvinte, cei ce suferă de sindromul impostorului, fac o treabă destul de bună.

Pe de altă parte, aceia care nu au sindromul impostorului, ar putea avea motive să pună la îndoială abilităţile perfecţioniştilor. Nivelul foarte ridicat de încredere în sine poate fi un rezultat al efectului Dunning-Kruger, ceea ce, în esenţă, înseamnă că oamenii nu îşi recunosc propria ignoranţă. Efectul Dunning-Kruger este o eroare de apreciere în care persoane incompetente apreciază eronat competenţa lor ca fiind mult mai mare decât este în realitate. David Dunning şi Justin Kruger de la Universitatea Cornell descriu efectul drept „aprecierea greşită a incompetenţei proprii, precum şi aprecierea greşită a înaltei competenţe a altora”.

Jessica Collet, un profesor de sociologie la Universitatea Notre Dame, care a efectuat cercetări cu privire la răspândirea sindromului impostorului în rândul femeilor, a declarat că efectul Dunning-Kruger poate fi rezumat astfel: „oameni care sunt prea proşti pentru a-şi da seama de propria prostie”. Ea adaugă: „ei nu se autocaracterizează deloc ca fiind eşecuri – ei simt că ştiu perfect ce fac şi că alţi oameni habar nu au și nu ştiu ce fac. Dar, de fapt, ei nu au îndeajuns de multe cunoştinţe pentru a recunoaşte cât de puţine ştiu.”

Cu toate că sindromul impostorului este un subiect de cercetare destul de răspândit, încă mai există o doză de incertitudine cu privire la cauze. Anumite studii indică efectele dinamicii familiale, unele subliniază impactul trăsăturilor de personalitate, precum nevroza, iar alte studii se bazează pe efectul cultural pe scară largă de a fi în minoritate la locul de muncă.

Citiți și:

Părinţii sunt «neuro-arhitecţii» creierului copiilor lor. Fraza pe care fiecare părinte ar trebui să le-o spună copiilor

Încrederea ne susţine să trecem cu bine testele şi încercările spirituale



 

yogaesoteric
26 mai 2020

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More