AFORISME
de profesor de yoga Gregorian Bivolaru
• Nu este prost cel care nu ştie – căci în acea fază el este doar ignorant – dar este în mod evident prost acela care ştiind (ceea ce îi este stringent necesar) acţionează apoi (mereu şi mereu) ca şi cum n-ar şti.
• Atunci când o fiinţă umană face ea însăşi sau tolerează prostii, ori sminteli ce sunt evidente, prin aceasta ea dovedeşte în mod indirect că este proastă.
• Prin puterea lor cvasi-evidentă şi intrinsecă, faptele nu încetează să existe şi să ne edifice asupra anumitor realităţi frapante, chiar şi atunci când cei fanatici, superficiali, proşti, naivi şi orbiţi spiritual le ignoră. Astfel de sărmane fiinţe umane întorc în felurite moduri spatele realităţii, cu o mare încăpăţânare, amăgindu-se că realitatea, evidentă pentru cei înţelepţi, este cu totul alta decât cea care este. Pe unii dintre ei, numai suferinţele ce le apar îi trezesc, în cele din urmă, din această periculoasă adormire în care s-au lăsat ademeniţi.
• Ori de câte ori îndrăzneşti să denunţi cu mult curaj o sminteală, ce există acolo unde ceilalţi văd doar o „firească” stare de fapt, mai ales cei demoniaci protestează adeseori la unison, cu multă vehemenţă, şi se grăbesc să-ţi reproşeze cinismul, care de fapt nu există.
• Chiar şi atunci când (deocamdată) nu ne dăm seama de aceasta, ridicolul este de două feluri:
a) Există ridicolul evident, real şi incontestabil, ce ne dezonorează mai mult decât dezonoarea însăşi, de îndată ce devenim ridicoli prin faptele, prin intenţiile şi prin vorbele noastre, ce ne exhibă totuşi prostia în care ne complacem.
b) Există, însă, şi ridicolul aparent (care în realitate nu există), pe care cei proşti, cei superficiali, cei sceptici şi mărginiţi îl „descoperă” cu o răutăcioasă plăcere, datorită stupidităţii, larvarităţii, urâţeniei şi a perversităţii ce abundă în fiinţa lor. Practica yoga, postul alimentar, TAPAS-urile asumate în mod ferm, continenţa sexuală, eforturile adecvate de transformare spirituală lăuntrică, urinoterapia, sistemul milenar TANTRA YOGA le apar ca fiind ridicole celor proşti, sceptici, obtuzi şi larvari. În cazul lor, „ridicolul” pe care ei îl descoperă este doar aparent, pentru că în realitate nu există, iar cei care îndrăznesc să-i înfrunte cu mult curaj de fiecare dată, reuşesc să facă salturi spirituale extraordinare, iar în felul acesta îşi depăşesc limitele şi mulţi dintre ei ajung să cucerească lumea.
• Fiinţei umane care deja a atins cu adevărat starea enigmatică, indescriptibilă de Eliberare spirituală (JIVANMUKTA), Eternitatea nu-i apare niciodată ca fiind prea mult.
• Pentru cei proşti, larvari, obtuzi şi sceptici, Eternitatea pare a fi inaccesibilă sau chiar imposibilă, tocmai datorită faptului că ei se află şi se menţin întotdeauna, fără să-şi dea seama, la început de început.
• Unele fiinţe umane încep să se simtă libere şi ajung să facă tot ceea ce trebuie şi care este înţelept abia atunci când au pierdut totul.
• Stupiditatea este întotdeauna stupidă şi apare ca atare numai pentru fiinţele umane care au atins deja un anumit grad de inteligenţă, fiind capabile să o observe cu atenţie şi luciditate aşa cum este ea în realitate.
• Atunci când te deschizi să faci un bine, dăruieşte mai întâi fructele acelei acţiuni lui Dumnezeu şi, în cazul în care ai primit un răspuns afirmativ clar, poţi să fii sigur(ă) că în felul acesta vei fi detaşat(ă). Atunci când cineva îţi face un bine, oricât de mic, nu-l uita niciodată.
• Chiar dacă uneori, în cazul unor fapte grave, putem să scăpăm de braţul justiţiei umane, vom observa că nu putem niciodată scăpa manifestării teribile a Justiţiei imanente, misterioase a lui Dumnezeu.
• Chiar şi atunci când (deocamdată) nu ne dăm seama de aceasta, tăcerea care ascultă sau care se ascultă este un fin psiholog. Ştiind aceasta, este cazul să tăcem şi să ascultăm cu atenţie de fiecare dată când glasul misterios al tăcerii are pentru noi ceva de spus.
• Fiinţa umană care nu avansează fără încetare pe calea spirituală autentică pe care se află şi care se complace să stagneze va observa, la scurt timp după aceea, că începe să regreseze.
• Merită să ne întrebăm, fiecare dintre noi, care sunt în realitate comorile noastre cele mai de preţ şi cele mai înălţătoare, pe care este întotdeauna cel mai bine să le strângem, zi de zi, în această viaţă. Ele nu sunt nici cea mai scumpă marcă de maşină, nici cele mai la modă haine, nici cea mai luxoasă vilă şi nici cel mai la modă parfum, căci, de fapt, toate acestea sunt doar nişte accesorii exterioare. Cele mai valoroase comori se dovedesc a fi iubirea intensă, constantă şi manifestată fără măsură, stările copleşitoare de îndumnezeire, fericirea debordantă, bunătatea, compasiunea, umilinţa, bunăvoinţa şi înţelepciunea.
• De la o singură torţă aprinsă ce oferă lumină pot fi aprinse după aceea sute de mii de torţe, fără a diminua sau a scurta prin aceasta viaţa acelei torţe. Să luăm aminte că nu ne diminuăm niciodată fericirea, plăcerea, euforia, beatitudinea, încântarea, iubirea şi bucuria, ci dimpotrivă, chiar le facem să crească, atunci când le împărtăşim cu fiinţele umane ce merită aceasta. În astfel de situaţii, prin împărtăşirea altruistă a unor asemenea trăiri, ele se amplifică, se înmulţesc şi în felul acesta fericirile, plăcerile, beatitudinile, iubirea, încântările, euforiile şi bucuriile noastre devin duble sau, în anumite condiţii, chiar triple. Mai ales în felul acesta, ne convingem de realitatea tainică a procesului de multiplicare (înmulţire) ocultă pe care l-au descoperit în urmă cu mii de ani practicanţii avansaţi ai sistemului TANTRA YOGA. Mai ales în aceasta rezidă secretul jocurilor amoroase frenetice în trei ce se bazează pe iubire reciprocă trăită fără măsură, pe transfigurare, pe continenţă sexuală deplină şi pe consacrarea necondiţionată a fructelor lui Dumnezeu Tatăl.
• Una dintre diferenţele fundamentale între o fiinţă umană genială şi o fiinţă umană obişnuită constă şi în faptul că fiinţa umană genială menţine în universul ei lăuntric anumite contrarii complementare şi face astfel să apară tensiuni polare extraordinare. În felul acesta, fiinţele umane geniale generează premisele apariţiei COINCIDENŢEI OPUŞILOR (în limba latină, CONJUNCTIO OPPOSITORUM), despre care vorbesc adeseori atât textele alchimice, cât şi unele tratate tantrice secrete. Această COINCIDENŢĂ A OPUŞILOR dezvăluie în universul lăuntric al fiinţei umane geniale un mister teribil, care totodată este accesibil şi marilor iniţiaţi. Pentru a intui despre ce este vorba, oferim şapte exemple ce evidenţiază, la apogeul lor, experienţa inefabilă a COINCIDENŢEI OPUŞILOR:
a) orgasmul prelungit fără descărcare (în cazul femeii) şi fără ejaculare (în cazul bărbatului) ce apare în cadrul fuziunilor amoroase frenetice ce sunt realizate cu continenţă sexuală;
b) tensiunea erotică, polară, armonioasă, masculin-feminin; YANG (+) – YIN (–); energie subtilă solară (HA) – energie subtilă lunară (THA), ce apare şi se menţine între un bărbat şi o femeie ce se iubesc fără măsură, alcătuind deja un cuplu amoros polar complementar, şi care practică chiar foarte bine continenţă sexuală în cadrul jocurilor lor amoroase frenetice;
c) tensiunea polară, armonioasă, complementară ce apare şi se menţine între centrul fundamental de forţă SAHASRARA şi centrul subtil de forţă MULADHARA CHAKRA, şi care este trăită în simultaneitate cu interacţiunea energetică polară a PĂRŢII DREPTE A TRUPULUI (YANG (+)) CU PARTEA STÂNGĂ A TRUPULUI (YIN (–)), făcând în felul acesta să apară în universul lăuntric al fiinţei umane o sui generis cruce, în centrul căreia este experimentată din plin starea formidabilă a coincidenţei opuşilor;
d) dinamizarea plenară a stării androginale glorioase (ARDHANARISHVARA) atât în fiinţa bărbatului, cât şi în fiinţa femeii;
e) experimentarea intensă şi plenară, în simultaneitate, a unei stări de ignoranţă abisală şi a unei stări de înţelepciune;
f) experienţa inefabilă a integrării PĂRŢII ÎN TOT şi a TOTULUI ÎN PARTE, ce ne dezvăluie realitatea holografică misterioasă a Creaţiei şi a Manifestării lui Dumnezeu în cadrul MACROCOSMOSULUI;
g) trăirea plenară, intensă şi armonioasă a coincidenţei enigmatice a tot ceea ce este SUS cu ceea ce este JOS, precum şi oglindirea simultană a ceea ce este JOS în ceea ce este SUS.
• Pentru fiecare fiinţă umană ce este angrenată într-un mod atent, plenar şi entuziast în procesul cunoaşterii de sine, experienţa personală, directă şi nemijlocită este şi rămâne un izvor esenţial inestimabil pe calea descoperirii Adevărului.
• Fiecare femeie care a reuşit să-şi trezească plenar starea de SHAKTI devine în mod implicit, prin aceasta, marea minune divină a existenţei.
• Cel mai mare rău pe care îl poate face ori, implicit, pe care şi-l poate face cineva este să se ofere pe sine însuşi, trup, minte, conştiinţă şi suflet Satanei, spre a deveni, în felul acesta, instrumentul lui.
• Pe calea fabuloasă a sistemului milenar TANTRA YOGA, puţinii căutători ce au descoperit deja ceea ce trebuie şi care sunt în mod cert înzestraţi cu anumite puteri paranormale (SIDDHI-uri) sunt apreciaţi în unanimitate şi căutaţi pentru realizările lor excepţionale de multe fiinţe umane entuziaste şi perseverente, care aspiră să le urmeze exemplul lor viu şi care sunt dispuse să se transforme prin intermediul impulsionărilor ce le pot fi oferite de astfel de fiinţe umane rare care le ajută cu o mare uşurinţă să realizeze salturile spirituale de care au nevoie. În ceea ce priveşte căutătorii spirituali ce încă mai caută, există deja o mulţime în această lume, dar nu trebuie să pierdem nicio clipă din vedere că (deocamdată) astfel de căutători care bâjbâie nu prea au ce să ofere, căci, după cum ştim, „DE UNDE NU ESTE, NICI DUMNEZEU NU CERE”.
• În cadrul Creaţiei şi al Manifestării lui Dumnezeu, există multe situaţii când absenţa dovezilor existenţei lui Dumnezeu nu este, totuşi, o dovadă a inexistenţei prezenţei şi manifestării Sale neîncetate în întreaga Creaţie şi Manifestare.
• Zâmbeşte adeseori, căci mai ales atunci aproape întreaga lume va zâmbi împreună cu tine.
• Atunci când o fiinţă umană se menţine în permanenţă la o mare distanţă de Ghidul spiritual, acţionând în felul acesta, totodată ea îl ţine pe Ghidul spiritual la o mare distanţă de sine. Cel mai adesea, o asemenea fiinţă umană nu-şi poate da seama (din cauza ignoranţei în care se complace) că, procedând în felul acesta, se păcăleşte.
• Una dintre caracteristicile uimitoare şi care, mai ales la început, este nebănuită în cazul unui mare geniu, este aceea că el le oferă idei creatoare celor mediocri, 50 sau 100 de ani mai târziu.
• Chiar şi cele mai frumoase femei din lume, care se mulţumesc să fie şi să rămână doar frumoase, pot să ne ofere, în mod indirect, cu mult mai mult decât tot ceea ce (deocamdată) au: trezirea spontană a unei iubiri năvalnice faţă de o altă femeie care, pe lângă frumuseţe, este înzestrată şi cu alte calităţi admirabile.
• Chiar şi cea mai frumoasă femeie din această lume nu va fi niciodată capabilă să ofere cu mult mai mult decât tot ceea ce (deocamdată) ea a reuşit să fie.
• Fiinţele umane geniale, fie că sunt yoghini avansaţi, fie că sunt artişti inspiraţi, fie că sunt mari savanţi, fie că sunt tantrici de excepţie, fie că sunt mari scriitori, mari sculptori, mari regizori sau mari poeţi, sunt, tocmai datorită înzestrărilor lor evidente şi cu totul excepţionale, spirite extrem de avansate ce se încarnează aici, pe Pământ, cu un anumit rost sau, altfel spus, cu o anumită menire. Astfel de fiinţe umane rare sunt cu uşurinţă capabile fie să înţeleagă, fie să conceapă şi apoi să realizeze opere remarcabile sau descoperiri noi, ce ulterior se dovedesc a fi cu totul ieşite din comun prin valoarea lor. Tocmai datorită faptului că astfel de fiinţe umane sunt sau uneori ajung să fie considerate şi recunoscute, chiar şi în Lumea de Dincolo (UNIVERSUL ASTRAL) ca fiind capabile să realizeze anumite descoperiri sau să ofere umanităţii revelaţii cu totul extraordinare, anumite spirite (entităţi deosebit de avansate din Lumea de Dincolo), ce aspiră cu o mare putere, să fie înfăptuite, la timpul potrivit, anumite descoperiri geniale benefice ce vor fi de un mare folos pentru întreaga umanitate, inspiră adeseori într-un mod tainic astfel de fiinţe umane sau chiar le sugerează, pe o cale tainică, paranormală, ideile geniale de care au nevoie. Astfel de fiinţe umane geniale sunt adeseori inspirate într-un mod paranormal şi sunt ajutate prin anumite sincronicităţi dumnezeieşti, sau sunt impulsionate în anumite momente cheie ale existenţei lor, fără a şti, cel mai adesea, cum şi în ce moduri enigmatice, şi sunt conduse şi ghidate totuşi, din aproape în aproape, pas cu pas, spre a realiza în cele din urmă tocmai ceea ce este necesar să facă. Unele dintre ele – destul de puţine la număr – au, totuşi, în anumite situaţii, o vagă intuiţie, fie că sunt în moduri uimitoare favorizate de soartă, fie că sunt asistate şi conduse din Lumea de Dincolo prin intermediul unor „aparente întâmplări” sau chiar prin felurite sincronicităţi uluitoare. Însă extrem de puţine fiinţe umane geniale îşi dau seama că atunci când fac apel la ceea ce se numeşte inspiraţie creatoare, în realitate, ele nu fac altceva decât să realizeze pur şi simplu ceea ce se numeşte INVOCAŢIE. O fiinţă umană genială pare, cel mai adesea, deconcertantă şi uimitoare pentru oamenii obişnuiţi.
• De îndată ce prostia sau erorile, ce sunt evidente pentru cei înţelepţi, sunt împodobite înşelător şi în mod aparent cu veşmintele Adevărului, ele ajung adeseori să fie mult mai respectate şi mai apreciate decât Adevărul.
• Una dintre cele mai uimitoare calităţi ale viitorului este aceea că, cel mai adesea, el ne apare ca fiind surprinzător. Numai Dumnezeu nu este niciodată surprins de viitor, pentru că doar El îl cunoaşte în totalitate şi cu anticipaţie. În bine-cunoscutul text al Apocalipsei este descris pentru noi, oamenii, cu o anticipaţie de mii de ani, viitorul pe care actualmente începem deja să-l trăim din plin. În viitorul apropiat, unele profeţii ce sunt menţionate de multă vreme în Apocalipsă (cum ar fi, spre exemplu, introducerea obligatorie a cipurilor RFID sub piele) se vor împlini, dacă şi numai dacă VOM STA INERŢI, INDIFERENŢI ŞI LETARGICI, CU MÂINILE ÎN SÂN, şi ne vom complace în larvaritate, în lene, în starea de prostie abisală şi în inacţiune.
• Un model, chiar dumnezeiesc, ce este abordat fără entuziasm, fără aspiraţie, fără o anumită putere adecvată de pătrundere a minţii, fără intuiţie creatoare şi fără o capacitate necesară de observaţie, ne apare întocmai ca un exerciţiu matematic gratuit. Chiar şi miliardele de observaţii pe care o mulţime de fiinţe umane le fac, dar care sunt toate abordate fără a se baza pe anumite modele dumnezeieşti ce sunt pline de înţelepciune, nu generează cel mai adesea decât disipare şi confuzie.
• Fiecare dintre noi ar trebui, măcar o dată în viaţă, să ne întrebăm într-un mod profund şi matur ce este, de fapt, fiecare fiinţă umană care se află în permanenţă cuprinsă în supergiganticul Macrocosmos în care trăim, totuşi, cu toţii şi existăm? Ea este un minuscul „nimic“ faţă de Misteriosul Infinit, care ştie în permanenţă totul despre fiecare dintre noi şi poate tot ceea ce este cu putinţă, îmbrăţişând în simultaneitate, fără încetare, tot şi toate cele care există în cadrul Creaţiei dumnezeieşti. Extrem de puţine fiinţe umane sunt capabile să intuiască într-un mod profund şi să-şi dea seama că, în realitate, fiecare fiinţă umană (fără nicio excepţie) este şi rămâne întotdeauna un minuscul TOT în miniatură (o infimă picătură) sau, altfel spus, un MICROCOSMOS ce este fără încetare integrat în cadrul supergiganticului TOT (MACROCOSMOSUL) ce a fost creat la începutul tuturor începuturilor de Dumnezeu cel infinit, cel veşnic şi care este şi rămâne pentru noi, în cea mai mare măsură, misterios. Chiar şi atunci când (deocamdată) nu intuieşte aceasta, fiecare fiinţă umană de pe această planetă există ca un sui generis mediu (CANAL TAINIC) de comunicare, sau altfel spus ca un enigmatic pod ce apare între „nimicul” aparent şi MARELE TOT (MACROCOSMOSUL). Realitatea copleşitoare a acestei revelaţii poate fi intuită, pătrunsă şi asimilată în anumite condiţii numai de cei puţini, prin intermediul unei experienţe lăuntrice directe.
• Uneori ajungem, până la urmă, să ne dăm seama că anumite evenimente profund semnificative la care am asistat nu au apărut şi nu s-au petrecut de fapt, căci, până la urmă, ni se revelează faptul că ele au fost cu mult timp înainte tocmai acolo unde erau, iar noi nu am făcut altceva decât să le întâlnim atunci când „am trecut” pe acolo la un moment dat, despre care ne dăm seama că a fost exact momentul potrivit (ce ne-a permis să fructificăm, aşa cum era necesar, acea şansă).
• Este necesar să nu atribuim niciodată răutăţii tot ceea ce prostia abisală fără margini poate să explice şi chiar să evidenţieze. Totuşi, dincolo de toate acestea, putem să atribuim răutăţii evidente şi intenţionate acţiunile şi manifestările pe care prostia nu le poate explica. Fiinţa umană care crede cu o surprinzătoare uşurinţă toate minciunile, toate calomniile şi bârfele care se spun despre un aşa-zis prieten al ei dovedeşte prin aceasta că, în realitate, nu a fost niciodată prietenul sau prietena acelui om, iar în felul acesta adevărata sa natură de fals prieten este demascată.
• De fiecare dată, atunci când am descoperit cu ajutorul bunului Dumnezeu ceva nou, care apoi mi s-a dezvăluit ca fiind extraordinar, am trăit stări copleşitoare de minunare. Aproape de fiecare dată când am trăit astfel de stări profunde de minunare, m-am înclinat apoi plin de recunoştinţă şi umilinţă în faţa lui Dumnezeu. De fiecare dată când am făcut aceasta, Dumnezeu mi-a răspuns şi a revărsat în fiinţa mea o Graţie indescriptibilă şi copleşitoare, care m-a impulsionat să devin pentru o anumită perioadă de timp tangent cu INFINITUL.
• În cazul marilor genii, este evident că genialitatea lor este o obiectivitate ce se apropie de perfecţiune. Genialitatea evidentă şi extraordinară este un plus exemplar al talentului.
• Atunci când privim cu suficientă atenţie şi luciditate în jurul nostru, descoperim cu uimire că unele fiinţe umane se nasc deja mature şi ni se arată că sunt astfel de la cea mai fragedă vârstă, în timp ce alte fiinţe umane rămân „tinere” şi necoapte la minte chiar şi atunci când au atins vârsta de 99 de ani.
• Chiar şi atunci când nu ne dăm seama de aceasta, întregul MACROCOSMOS se oglindeşte în permanenţă în MICROCOSMOSUL fiecăruia dintre noi, iar MICROCOSMOSUL fiecăruia dintre noi se reflectă fără încetare şi este integrat în cadrul MACROCOSMOSULUI, întocmai ca o picătură într-un imens ocean. În cazul fiecăruia dintre noi, Dumnezeu a dat dovadă de o inegalabilă înţelepciune, plasându-ne naşterea înaintea unei aşa-zise morţi (ce ne propulsează în viaţa de după această viaţă), căci fără aceasta nu am şti mai nimic despre viaţa în Universul Fizic (material).
• În acele clipe, care pentru el erau magice şi copleşitoare, bărbatul a spus, cu glasul tremurând de emoţie:
– „Te iubesc nespus de mult, Magdalena. Spune-mi, te implor, tu ce simţi?”
Privindu-l jucăuş, Magdalena a răspuns:
– „Ar trebui să simţi că şi eu mă iubesc la fel de mult.”
• Pe calea cea plină de taine şi surprize minunate ce conduce la trezirea gradată a stării androginale glorioase (ARDHANARISHVARA), călătoria mirifică pe care o realizăm este chiar mai importantă decât atingerea grăbită a ţelului sau, altfel spus, este mai importantă decât faptul că, până la urmă, vom ajunge la destinaţie. Atât bărbaţii, cât şi femeile ce se angrenează cu o mare aspiraţie, cu o constantă curiozitate creatoare, cu o exemplară perseverenţă, cu multă iubire şi cu un nesecat entuziasm pot să fie cu anticipaţie siguri că le este imposibil ca, până la urmă, să nu ajungă la destinaţie.
• Dat fiind faptul evident şi indubitabil că Dumnezeu Tatăl a făcut fiinţa umană după chipul şi asemănarea Sa, dincolo de aparenţe, fiecare fiinţă umană ni se dezvăluie ca fiind, totodată, condiţionată şi necondiţionată. Chiar dacă fiecare fiinţă umană ne apare că nu este infinită, cu toate acestea ea nu este în totalitate limitată, şi tocmai de aceea, în anumite condiţii, ea poate să fie şi să rămână tangentă cu nesfârşitul, cu Infinitul, pentru o anumită perioadă de timp. Fiecare fiinţă umană poate să fie şi să rămână, în simultaneitate, şi ACEASTA şi ACEEA. Dar totuşi, în cazul multor fiinţe umane, ea nu este nici ACEASTA şi nici ACEEA.
• Întocmai aşa cum acţionăm în mod preponderant în viaţă şi exact aşa cum ne comportăm, întocmai aşa devenim la scurt timp după aceea. S-a spus adeseori că fiecare fiinţă umană devine întotdeauna exact ceea ce, în mod preponderant, gândeşte şi intenţionează. Energia subtilă a voinţei, ce este atrasă în universul lăuntric al fiecărei fiinţe umane, urmează întotdeauna intenţiile şi dorinţele ei puternice. Chiar şi atunci când fiinţa umană nu bănuieşte aceasta, acţiunile ei sunt intim legate de intenţiile ei puternice şi de energia voinţei pe care o manifestă. Ulterior, fiecare fiinţă umană devine apoi conformă cu faptele, sau, altfel spus, cu acţiunile pe care le realizează. Tocmai de aceea, marii înţelepţi şi yoghinii avansaţi afirmă că acţiunile înţelepte, profund benefice şi perseverente sunt întotdeauna, fără excepţie, net superioare inacţiunii.
• A fi o femeie minunată care şi-a trezit suficient de mult în universul ei lăuntric starea de SHAKTI sau a fi un bărbat minunat care şi-a trezit suficient de mult în universul său lăuntric starea de VIRA face să apară, înainte de toate, un mod cu totul nou şi în mod preponderent minunat de a privi lumea în ansamblul ei şi realitatea înconjurătoare.
• Fiecare DESEMNARE lăuntrică, fermă şi precisă evidenţiază, în acelaşi timp, pentru noi înşine, faptul că am ales ceva anume, chiar dacă nu ne dăm clar seama de aceasta.
Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanță Herculane 2013, publicat de Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.
Citiţi şi:
Aforisme despre geniu şi genialitate (I)
Aforisme şi cugetări despre DAR ŞI DĂRUIRE
yogaesoteric
20 iulie 2017