Cumpăna lumii intră în balans: China declară sprijin total Rusiei în conflictul din Ucraina. Bucureștiul, ca de obicei, tace

Marea senzație, dar cu implicaţii globale, a momentului care a marcat un an de la începutul conflagraţiei din Ucraina a fost iniţiativa de pace lansată de China. Rusia a salutat-o, Statele Unite și Occidentul Colectiv au exprimat rezerve, Kievul a reacționat prolix, iar Bucureştiul, ca de obicei, a tăcut, s-a scărpinat în cap și se complace cu migrena cronica Bâstroe.

Cotidianul britanic Daily Mail prezintă, sub semnătura lui Stephen M. Lepore, un tablou cuprinzător al actualului stadiu al conflagraţiei din Ucraina și a extensiilor sale planetare.

Dar mai întâi, iată textul iniţiativei Chinei.

Propunerea în 12 puncte a Chinei de încetare a focului

1. Respectarea suveranității tuturor țărilor

Dreptul internațional universal recunoscut, inclusiv scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, este necesar să fie respectate cu strictețe. Suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor țărilor este necesar să fie menținute în mod eficient. Toate țările, mari sau mici, puternice sau slabe, bogate sau sărace, sunt membri egali ai comunității internaționale. Toate părțile ar fi necesar să susțină împreună normele de bază care guvernează relațiile internaționale și să apere corectitudinea și justiția internațională. Ar fi necesar să fie promovată aplicarea egală și uniformă a dreptului internațional și respinse standardele duble.

2. Abandonarea mentalității Războiului Rece

Securitatea unei țări nu este indicat să fie urmărită în detrimentul altora. Securitatea unei regiuni nu este indicat să fie realizată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare. Interesele și preocupările legitime de securitate ale tuturor țărilor este necesar să fie luate în serios și abordate în mod corespunzător. Nu există o soluție simplă la o problemă complexă. În viziunea securității comune, cuprinzătoare, cooperante și durabile și ținând cont de pacea și stabilitatea pe termen lung a lumii, toate părțile ar fi necesar să contribuie la formarea unei arhitecturi de securitate europene echilibrate, eficiente și durabile. Toate părțile ar fi indicat să se opună urmăririi propriei securități în detrimentul securității altora, să prevină confruntarea blocurilor și să lucreze împreună pentru pace și stabilitate pe continentul eurasiatic.

3. Încetarea ostilităților

Conflictul și războiul nu aduce beneficii nimănui. Toate părțile este necesar să rămână raționale și să dea dovadă de reținere, să evite aprinderea flăcărilor și agravarea tensiunilor și să prevină deteriorarea în continuare a crizei sau chiar scăparea de sub control. Toate părțile ar fi indicat să sprijine Rusia și Ucraina să lucreze în aceeași direcție și să reia dialogul direct cât mai repede posibil, pentru a detensiona treptat situația și, în cele din urmă, a se ajunge la o încetare a focului cuprinzătoare.

4. Reluarea discuțiilor de pace

Dialogul și negocierea sunt singura soluție viabilă la criza din Ucraina. Toate eforturile care conduc la soluționarea pașnică a crizei este necesar să fie încurajate și sprijinite. Comunitatea internațională ar fi necesar să rămână angajată în abordarea corectă de promovare a discuțiilor pentru pace, să ajute părțile în conflict să deschidă ușa către o soluționare politică cât mai curând posibil și să creeze condiții și platforme pentru reluarea negocierilor. China va continua să joace un rol constructiv în acest sens.

5. Rezolvarea crizei umanitare

Toate măsurile care să conducă la atenuarea crizei umanitare este necesar să fie încurajate și sprijinite. Operațiunile umanitare ar fi necesar să urmeze principiile neutralității și imparțialității, iar problemele umanitare nu ar fi cazul să fie politizate. Siguranța civililor este necesar să fie protejată în mod eficient, iar coridoarele umanitare să fie create pentru evacuarea civililor din zonele de conflict. Sunt necesare eforturi pentru a crește asistența umanitară în zonele relevante, pentru a îmbunătăți condițiile umanitare și pentru a oferi acces umanitar rapid, sigur și nestingherit, în vederea prevenirii unei crize umanitare la scară mai largă. ONU ar fi necesar să fie sprijinită în a juca un rol de coordonare în direcționarea ajutorului umanitar către zonele de conflict.

6. Protejarea civililor și a prizonierilor de război (POW)

Părțile la conflict ar fi necesar să respecte cu strictețe dreptul internațional umanitar, să evite atacarea civililor sau a instalațiilor civile, să protejeze femeile, copiii și alte victime ale conflictului și să respecte drepturile de bază ale prizonierilor de guerilă. China sprijină schimbul de prizonieri între Rusia și Ucraina și solicită tuturor părților să creeze condiții mai favorabile în acest scop.

7. Menținerea în siguranță a centralelor nucleare

China se opune atacurilor armate împotriva centralelor nucleare sau a altor instalații nucleare pașnice și solicită tuturor părților să respecte dreptul internațional, inclusiv Convenția privind Securitatea Nucleară (CNS) și să evite cu hotărâre accidentele nucleare provocate de om. China sprijină Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) în a juca un rol constructiv în promovarea siguranței și securității instalațiilor nucleare pașnice.

8. Reducerea riscurilor strategice

Nu este indicat să fie folosite armele nucleare și nu este indicat să fie purtate războaie nucleare. Ar fi necesar să existe opoziție față de amenințarea sau folosirea armelor nucleare. Proliferarea nucleară este necesar să fie prevenită și criza nucleară este necesar să fie evitată. China se opune cercetării, dezvoltării și utilizării armelor chimice și biologice de către orice țară în orice circumstanțe.

9. Facilitarea exporturilor de cereale

Toate părțile este necesar să pună în aplicare inițiativa pentru cereale din Marea Neagră semnată de Rusia, Turcia, Ucraina și ONU pe deplin și eficient, într-un mod echilibrat și să sprijine ONU în a juca un rol important în acest sens. Inițiativa de cooperare privind securitatea alimentară globală propusă de China oferă o soluție fezabilă la criza alimentară globală.

10. Oprirea sancțiunilor unilaterale

Sancțiunile unilaterale și presiunea maximă nu pot rezolva problema; creează doar noi probleme. China se opune sancțiunilor unilaterale neautorizate de Consiliul de Securitate al ONU. Țările relevante ar fi necesar să înceteze să abuzeze de sancțiuni unilaterale și de „jurisdicție cu braț lung” împotriva altor țări, astfel încât să își facă partea lor în atenuarea crizei din Ucraina și să creeze condiții pentru ca țările în curs de dezvoltare să-și dezvolte economiile și să îmbunătățească viața poporului lor.

11. Menținerea stabilității lanțurilor industriale și de aprovizionare

Toate părțile ar fi necesar să mențină cu seriozitate sistemul economic mondial existent și să se opună utilizării economiei mondiale ca instrument sau armă în scopuri politice. Sunt necesare eforturi comune pentru a atenua consecințele crizei și pentru a preveni perturbarea cooperării internaționale în domeniul energiei, finanțelor, comerțului cu alimente și transporturilor și să submineze redresarea economică globală.

12. Promovarea reconstrucției post-conflict

Comunitatea internațională este necesar să ia măsuri pentru a sprijini reconstrucția post-conflict în zonele de conflict. China este pregătită să ofere asistență și să joace un rol constructiv în acest demers.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze

Iată articolul din Daily Mail:

Beijingul solicită o încetare a focului, discuții de pace și emite un plan în 12 puncte pentru rezolvarea conflictului

Beijingul declară că vrea să împiedice criza să scape de sub control, menționând că dialogul și negocierea sunt singurele căi viabile de rezolvare a conflictului.

La împlinirea unui an de la declanşarea operaţiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, China a cerut o încetare cuprinzătoare a focului, detensionarea și relaxarea treptată a conflictului. Cu toate acestea, propunerea a fost întâmpinată cu scepticism în Ucraina și Occident. În planul său în 12 puncte, Beijingul a cerut încetarea sancțiunilor occidentale, negocieri, retragerea NATO de la granițele sale de Est și eforturi de reconstrucție de care probabil ar beneficia contractanții chinezi.

Ca reacţie imediată, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat rezerva la propunerea chineză, spunând că Beijingul nu are prea multă credibilitate ca mediator. Iar serviciile de informații americane au avertizat că China intenționează să aprovizioneze Moscova cu arme și muniție, aspect pe care Beijingul îl neagă. Stoltenberg a declarat: „China nu are prea multă credibilitate pentru că nu a reușit să condamne invazia ilegală a Ucrainei”, a spus el, adăugând că Beijingul a semnat un acord cu Moscova cu doar câteva zile înainte de conspiraţie.

Stoltenberg a mai spus că, deși nu există dovezi până acum că China a furnizat arme Rusiei, dar „Nu am văzut livrarea efectivă de ajutor letal, ceea ce am văzut sunt semne și indicii că China ar putea planifica și lua în considerare furnizarea de ajutor militar Rusiei”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că China nu a împărtășit un plan de pace, ci doar o serie de principii. „Este necesar să-l vezi într-un anumit fundal, și acesta este fundalul pentru care China și-a luat deja partea, semnând, de exemplu, un tratat de prietenie nelimitat” cu Rusia, a menționat ea. „Așa că ne vom uita la principii, desigur, dar le vom analiza pe fundalul în care China a luat parte”, a adăugat ea.

Jorge Toledo, ambasadorul Uniunii Europene în China, a declarat că Beijingul are „o responsabilitate specială” de a susține obiectivele și valorile Națiunilor Unite, mai ales când vine vorba de război și pace. „Dacă acest aspect este compatibil cu neutralitatea, nu sunt sigur – depinde de ceea ce înseamnă neutralitatea”, a adăugat el.

Înainte ca propunerea Chinei în 12 puncte să fie lansată, Zelenski a numit-o un prim pas important.

„Cred că, în general, faptul că China a început să vorbească despre pace în Ucraina, cred că este ceva binevenit. Este important pentru noi ca toate statele să fie de partea noastră, de partea justiţiei”, a spus el.

Iar un reprezentant al ambasadei Ucrainei în China a spus: „Dacă este neutră, atunci China ar fi necesar să discute cu ambele părți. Și acum, vedem că partea chineză vorbește în cea mai mare parte cu Rusia, dar nu cu Ucraina”.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, a spus că statele G7 vor anunța o nouă rundă de sancțiuni care va include țări care urmăresc să completeze produse care sunt refuzate Rusiei din cauza sancțiunilor impuse de Ucraina asupra Moscovei.

Miniștrii de finanțe G7 s-au întâlnit la Bengaluru, India, pentru a discuta despre noi sancțiuni și mai mult ajutor financiar pentru Ucraina. G7 a spus că pentru 2023, pe baza nevoilor Ucrainei, și-a mărit angajamentul de sprijin bugetar și economic la 39 de miliarde de dolari.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat: „Statele Unite vor implementa sancțiuni drastice împotriva sectoarelor cheie care generează venituri pentru Putin”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că SUA își vor rezerva judecata, dar că loialitatea Chinei față de Rusia înseamnă că nu este un mediator neutru.

„Ne-am dori să vedem nimic mai mult decât o pace justă și durabilă, dar suntem sceptici că rapoartele cu privire la o astfel de propunere vor fi o cale constructivă de urmat”, a spus el.

Price a adăugat că SUA speră că „toate țările care au o relație cu Rusia, spre deosebire de cea pe care o avem noi, vor folosi această influență pentru a împinge Rusia în mod semnificativ și util să pună capăt acestui război brutal de agresiune. China este în măsură să facă asta în moduri în care noi pur și simplu nu suntem.”

La Moscova, președintele Vladimir Putin a anunţat obiectivele pentru cel de-al doilea an de război și planurile de a desfășura noile rachete balistice intercontinentale cu mai multe focoase Sarmat.

China a susținut că este neutră în conflict, dar are o relație „fără limite” cu Rusia și a refuzat să critice invadarea Ucrainei, acuzând în același timp Occidentul că provoacă conflictul și „aprinde flăcările” oferind Kievului arme defensive.

Rusia și China și-au aliniat din ce în ce mai mult politicile externe pentru a se opune ordinii internaționale conduse de SUA.

Președintele Putin s-a întâlnit cu cel mai înalt diplomat al Chinei la Moscova și a declarat că „alte țări nu vor influența relațiile noastre”, în timp ce și-a dublat eforturile pentru stabilirea legăturilor cu Beijingul pe fondul condamnării de către Occident a războiului din Ucraina. Ministrul de externe Wang Yi a reafirmat puterea acestor legături la întâlnirea cu președintele Putin.

Ca semn clar al dorinței sale de a se apropia de superputerea estică, Putin l-a salutat călduros pe Wang Yi la Kremlin și cei doi au discutat despre afaceri față în față, la doar câțiva pași unul de celălalt. A fost un contrast puternic cu modul în care Putin i-a tratat pe alți lideri mondiali; președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul ungar Viktor Orban au fost așezați la capătul opus al sălii, la o masă mare.

Putin i-a spus lui Wang, cel mai înalt oficial de politică externă al PC Chinez, că așteaptă cu nerăbdare ca președintele Xi Jinping să-l viziteze la Moscova.

Președintele rus a spus că legăturile dintre Rusia și Beijing sunt importante pentru „stabilizarea situației internaționale” pe fondul sancțiunilor Occidentului împotriva Moscovei.

Cei doi au insistat că relațiile dintre Rusia și China nu pot fi influențate de alte țări, referindu-se la Occident și ucraineni.

Ministrul Wang i-a spus preşedintelui Putin că Beijingul va juca un rol constructiv în ajungerea la o soluționare politică a crizei din Ucraina.

Recent, China s-a abținut când Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care cerea Rusiei să pună capăt ostilităților din Ucraina și să își retragă forțele. China este una dintre cele 16 țări care fie au votat împotrivă, fie s-au abținut la aproape toate cele cinci rezoluții anterioare privind Ucraina. Rezoluția, elaborată de Ucraina în consultare cu aliații săi, a fost adoptată cu 141-7 și 32 de abțineri.

Rusia a denunțat creșterea livrărilor de arme către Ucraina, spunând că acestea nu duc decât la escaladare. Ministrul Apărării Rusiei, Serghei Șoigu, a acuzat Occidentul că „foloseşte Ucraina care urmărește să dezmembreze Rusia, să o priveze de independență”.

Iar după un an de război, zone întinse din Ucraina au fost devastate, s-au strămutat milioane de oameni și, potrivit surselor occidentale, s-au înregistrat peste 150.000 de victime de fiecare parte. Peste 10 milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească casele.

Citiți și:
E vremea resetării alianțelor (I)
Noua ordine mondială se negociază

 

yogaesoteric
9 aprilie 2023