Cum au ajuns „țările emergente” să umilească Occidentul

„Reziliența” este unul dintre cuvintele la modă ale anului. Este folosit pe scară largă pentru a descrie economia SUA, care continuă să evite recesiunea și să stimuleze creșterea globală, în ciuda celor mai puternice creșteri ale ratelor dobânzilor din ultimele decenii. Însă în lumea în curs de dezvoltare se desfășoară o poveste mai surprinzătoare.

Dintre cele mai mari 25 de economii emergente, trei sferturi dintre cele care au raportat date au depășit previziunile de creștere în acest an, unele, printre care India și Brazilia, cu o marjă mare. Previziunile privind creșterea globală în 2023 sunt în creștere, iar cea mai mare parte provine de la țările emergente.

Puțini analiști au prevăzut această revigorare. Ei se așteptau ca economiile emergente să fie deosebit de vulnerabile la creșterea ratelor, iar această percepție încă domină, bazată pe slăbiciunile Chinei, îngreunată de datoriile sale mari.

Dar această imagine exclude marile națiuni în curs de dezvoltare din afara Chinei, de la India la Mexic, care reprezintă jumătate din lumea emergentă în funcție de producția economică și mai mult de jumătate în funcție de populație.

Multe dintre marile economii emergente au intrat în pandemia din 2020 cu sisteme bancare reparate și cu o disciplină financiară sporită, notează Financiar Times. S-au împrumutat mai puțin pentru cheltuieli de stimulare și au înregistrat o creștere medie a deficitelor cu 15% din produsul intern brut între 2020 și 2022, la jumătate față de SUA. Vechea noțiune că „emergent” este un alt cuvânt pentru nesăbuit nu se mai aplică.

Băncile centrale din lumea emergentă sunt mai aproape de a-și atinge țintele de inflație ‒ și de a reduce din nou ratele. În mod normal, inflația este mult mai ridicată în economiile emergente, dar, excluzând valorile aberante, rata medie se situează acum la 5-6% ‒ nu mai mare decât în economiile dezvoltate. Această situație nu s-a mai petrecut de patru decenii.

Unele bănci centrale din țările în curs de dezvoltare au început să reducă ratele și este posibil ca multe altele să le urmeze în curând. Economiile emergente sunt pe cale să crească în medie cu peste 4% în următorul an, adică de patru ori mai repede decât cele dezvoltate. Deși, de obicei, economiile în curs de dezvoltare cresc mai repede decât cele dezvoltate, acest decalaj s-a redus în ultimul deceniu, iar acum se adâncește din nou. Iar banii urmează creșterea: investițiile străine în marile piețe emergente sunt în creștere. Monedele acestora s-au întărit față de dolar de la sfârșitul anului trecut.

În timp ce deficitul fiscal este pe cale să rămână neobișnuit de ridicat în SUA până în anii 2020, acesta se îndreaptă deja spre o scădere în majoritatea marilor economii emergente. Prin urmare, redresarea lumii emergente ar putea fi mai durabilă.

Cu toate acestea, comentatorii continuă să avertizeze cu privire la crizele iminente din lumea emergentă, ca și cum nimic nu s-ar fi modificat. În anii ’80 și la începutul anilor ’90, nu existau niciodată mai puțin de 25 de națiuni emergente aflate în incapacitate de plată, iar printre acestea se numărau adesea țări importante, precum Brazilia și Turcia. Astăzi sunt doar cinci, toate mici, precum Belarus și Zambia.

Lumea în curs de dezvoltare nu se potrivește niciodată perfect într-o singură poveste. Există 155 de țări emergente, iar dacă înăsprirea condițiilor financiare va declanșa în cele din urmă o recesiune în SUA, așa cum mulți încă se așteaptă, aceasta se va răsfrânge în exterior și va crea probleme în unele dintre ele. Dar, pentru a împrumuta acest cuvânt la modă, povestea lor de până acum este una de „rezistență” autentică.

Citiți și:
Țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) cu noii membri vor reprezenta două treimi din economia mondială, 52% din recolta anuală de grâu și 56% din cea de orez
A doua economie mondială, de la miracol la boală?

yogaesoteric
4 septembrie 2023