Gh. Piperea: „Visul american poate deveni un coșmar, iar asta nu mai este teoria conspirației”

„Datoria publică a SUA a depășit, în septembrie 2023, frumoasa sumă de 33.000.000.000.000 de dolari (33 de trilioane). Până acum, establishment-ul american și tehnocrații celorlalte state care țin rezervele naționale în dolari sau bonduri americane (inclusiv șefimea BNR) nu și-au făcut griji că această datorie depășește orice gând rațional sau logică, pentru că dolarul însemna moneda de plată internațională în 70% din tranzacții, precum și moneda de rezervă valutară”, scrie, pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.

„Deci, americanii puteau tipări oricâți dolari fără acoperire în produse și servicii voiau (quantitative easing), căci erau luați de buni, chit că își auto-ruinau puterea de cumpărare a propriei monede. Deci, datoriile demențiale comise de americani erau (încă mai sunt) suportate de întreaga lume. Inclusiv:

– datoriile comise pentru a finanța cea mai scumpă (nu și cea mai eficientă) armată din lume,

– externalizarea serviciilor sau a sarcinilor militare către privați care devin lideri ai statului profund,

– lupta de tip mexican wrestling cu plandemia,

– salvarea de la faliment a băncilor infractoare, a corporațiilor big tech totalitar-digitale și a big pharma și

– mai toate războaiele inventate sau încurajate din 2001 încoace de statul profund american.

Toate aceste datorii utilizate în aceste scopuri au fost mereu, din 1944 încoace, suportate de toată «lumea bună», iar nu numai de americani.

Numai că, în plandemie și, mai ales, după războiul din Ucraina, americanii au început să înghețe rezervele valutare ale unor state sau banii particularilor, sub diverse pretexte, și să întârzie sau să refuze plata bondurilor. Motiv pentru care unele state și-au redus imediat expunerile pe dolari și pe SUA. De asemenea, plățile internaționale au virat, încet, dar sigur, către renminbi (yuan convertibil) sau chiar rublă convertibilă.

Dolarul este o monedă care reprezintă o economie financiarizată și hiper-bancarizată, care produce mai puțin decât consumă, în timp ce renminbi reprezintă o economie care produce cu mult mai mult decât consumă, iar rubla, o economie bazată pe imens de multe resurse. Sunt șanse ca tendința de abandonare a dolarului în favoarea celor două monede rivale să crească, dar nu și motive de bucurie. Și China, și Rusia, sunt economii ale unor societăți iliberale, cu patină totalitară, deci nu este o veste bună că lumea va avea un astfel de debușeu. Mai mult chiar, viitoarea monedă BRICS nu pare a fi o culme a libertății și proprietății, de vreme ce va repeta atributele celor două economii rivale americanilor și, în plus, va fi o monedă digitală, de tip CBDC.

Dar vina este a americanilor că au lăsat asta să se petreacă. Și a noastră, a europenilor, că am copiat toate tâmpeniile progresiste și neo-marxiste ale americanilor și am vegetat în postura captivului în colivia de piață de consum și de muzeu în aer liber construită pentru noi de americani.

Oricum, cu lideri ca Macron, von der Leyen, Scholz, Boris Johnson sau Iohannis / Cîțu / Orban / Ciucă / Ciolacu nu am fi avut la ce altceva să ne așteptăm.

Faptul că Fitch și Moody’s au degradat ratingul suveran al SUA (primul, de la AAA, la AA+, al doilea, de la stabil la negativ) nu face decât să accelereze degradarea dolarului. Visul american poate derapa în coșmar, iar asta nu mai este teoria conspirației. Iar americanii urmează să suporte singuri datoria de 33 de trilioane de dolari. Probabil că vor naționaliza big tech. Și așa, cele 10 big tech americane, care fac mai mult de 20 de trilioane pe an, sunt fațete ale statului profund, instrumente ale totalitarismului abscons, de tip nou-normal”, scrie Piperea.

Citiți și:
SUA îşi fac griji că nu vor mai putea plăti pensiile: au atins limita datoriei publice
SUA la un pas de incapacitatea de plată – FMI a intrat în trepidații

 

yogaesoteric
8 ianuarie 2024

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More