Jurnalistul Dan Tomozei spune că Serbia și Ungaria dau o lecție României în ceea ce privește relațiile cu China

Jurnalistul Dan Tomozei (Radio China) scrie că vizitele președintelui Chinei în Serbia și Ungaria arată cum ar fi normal să arate o relație modernă între țările europene și Beijing, cele două țări preluând modelul de succes al României în acest sens, din anii ’60-’80 ai secolului trecut.

„Evenimentele politice și economice din ultimele zile, cu precădere cele de la Belgrad și Budapesta, vin să accentueze fracturile care blochează guvernarea de la București în limitele înguste ale unei țări care a renunțat la propriile ambiții, propria relație de prietenie cu China, asumându-și rolul de slugarnică și umilă țară aliniată vremelnic intereselor străine și personale”, scrie Dan Tomozei pe blogul personal.

Subliniind că Franța rămâne principalul partener european al Chinei, Dan Tomozei scrie că Beijingul valorizează relațiile cu Ungaria și Serbia, deoarece „accentuează insistența Chinei de a construi pe cont propriu, prin dialog direct și cooperări pragmatice, relațiile cu țările din Europa Centrală și de Est, fără ca acestea să fie filtrate de Uniunea Europeană sau de SUA. Necesitatea ca fiecare țară să își păstreze independența, a fost un mesaj repetat de președintele Xi Jinping, China revendicându-și dreptul de a consolida relațiile directe, bilaterale cu țările care își pot asuma deciziile politice și economice potrivit propriilor interese, fără interferențe externe”.

„Până unde merge sfidarea României?

Urmare a deciziilor economice și a politicilor lipsite de independență, în aliniere totală cu interesele SUA și ale Comisiei Europene sub mandatul Ursulei von der Leyen, România a ajuns una dintre țările europene evitate de China.

Potrivit datelor Eurostat aferente anului 2023, România ocupă locul 16 în rândul țărilor UE, cu importuri din China de 6,75 miliarde euro și locul 17 după nivelul exporturilor în China, cu 850 milioane euro în 2023.

Simultan cu eforturile depuse de mai bine de zece ani de guvernările de la București pentru a limita sau bloca investițiile chineze, economia românească s-a prăbușit, produsele Made in România fiind tot mai puține și ca urmare ajungând tot mai greu pe piața chineză.

Alinierea sinucigașă la politicile agresive promovate de SUA și de Comisia Europeană face din România o țară rarisimă în spațiul politic și economic global. Trecerea de la prietenia tradițională, de invidiat, la blocaj și sfidare diplomatică, politică și economică, nu face decât să evidențieze lipsa de independență și slugărnicia clasei politice de la București.

În condițiile în care RP Chineză și România vor marca, în luna octombrie, 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, este necesar să observăm realitatea falsă în care acționează și se exprimă diplomația și clasa politică românească.

Promovând dublul limbaj și prejudecățile, politicienii de la București intră în coliziune cu documentele asumate în cadrul ONU, sfidând și provocând sensibilitățile Chinei pe subiectul Taiwan. Vizita efectuată la Taipei de o delegație parlamentară condusă de PNL nu face decât să confirme limitele clasei politice românești în a înțelege realitățile și traiectoriile globale. Oficial, România recunoaște existența unei singure țări, China, cu Insula Taiwan inclusă în granițele sale. Tot oficial, parlamentari români susțin relații politice cu autoritățile de la Taipei, sfidând autoritatea centrală de la Beijing, urmând politicile promovate de SUA și de Uniunea Europeană.

Pentru cine se guvernează la București?

În această realitate, este necesar să observăm unele diferențe majore. În timp ce sărăcește și devine exclusiv piață de consum, România persistă pe o traiectorie antagonică în relația cu China. Lipsa de viziune este confirmată de cifrele oficiale care arată că, deși promovează o relație tensionată, atât SUA, cât și UE caută să mențină dialogul economic cu China.

În 2023, potrivit Statista, valoarea totală a comerțului cu mărfuri SUA-China a fost de aproximativ 575 miliarde USD, din care SUA au exportat în China 147,8 miliarde USD și au importat din China 427,2 miliarde USD, cu o balanță comercială negativă de 279,4 miliarde USD.

Tot în 2023, potrivit Eurostat, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri din țările UE, cu 8,8%, precedată de SUA (19,7%) și Marea Britanie (13,1%). Valoarea schimburilor bilaterale China-UE a ajuns la peste 2,3 miliarde euro pe zi.

După nivelul importurilor, în 2023, China a fost cel mai mare partener al UE cu 20,5%, fiind urmată de SUA (13,7%) și Marea Britanie (7,2%).

În 2023, primele trei țări UE după nivelul importurilor din China au fost: Olanda cu 117 miliarde euro, Germania cu 95 miliarde euro și Italia cu 48 miliarde euro.

După nivelul exporturilor de bunuri în China, în 2023, principalele țări UE au fost: Germania cu 97 miliarde euro, Franța cu 25 miliarde euro și Olanda cu 22 miliarde euro.

În aceste condiții, câtă vreme toate țările caută parteneriate economice cu China în toate domeniile, de la infrastructură, până la domeniul nuclear și la noile energii, întrebarea: «Pentru cine se guvernează la București?» ar fi necesar să primească un răspuns decent, nu unul slugarnic-obraznic, un răspuns echivalent cu întoarcerea la normalitate și la respect, chiar dacă va fi greu să găsim un politician român care să prezinte scuze pentru derapajul din ultimele decade în relațiile cu China”, a concluzionat Tomozei.

Citiți și:
China globalizează Lumea finanțându-i dezvoltarea
Despre China, această nouă „Înaltă Poartă”

yogaesoteric
21 mai 2024