‘Succesurile’ președintelui luate la bani mărunți

Suma pe care România o va primi de la UE este de 79,9 miliarde de euro, anunţa cu emfază preşedintele Iohannis, bani care vor fi utilizați pentru relansare economică, dar și pentru marile proiecte de infrastructură. Însă a fost acesta un succes al negocierilor de la Bruxelles, aşa cum ne-a fost prezentat?

Europarlamentarul Victor Negrescu, fost ministru al Afacerilor Europene, a făcut pe pagina personală de Facebook câteva precizări care aruncă într-o cu totul altă lumină anunțul triumfalist al președintelui Iohannis:

„România are nevoie rapid de un adevărat plan de relansare economică ce este necesar să fie negociat cu Comisia Europeană pentru a accesa aceste fonduri de care țara noastră are nevoie. Evident, nu poate fi documentul prezentat recent la restaurant. Autoritățile au recunoscut public că nu a fost prezentat executivului european.

Acest plan este necesar să fie rezultatul unui consens politic pentru a ne asigura că programul este implementat rapid și transparent, pentru că multe dintre aceste fonduri sunt alocate pentru o perioadă limitată. Putem fixa un termen comun, în luna august. Când este vorba de interesul României, sunt mereu constructiv.

Avem 79,9 miliarde de euro pe hârtie, minus ~16 miliarde împrumuturi, minus contribuția noastră la bugetul european, în creștere (de la 1%, circa 1,7 miliarde pe an / 12 miliarde pentru tot bugetul, spre 2% din PIB, circa 24 miliarde pentru tot bugetul), minus contribuția la planul de relansare (12 miliarde de euro), minus noi taxe impuse la nivel european. Calculați voi cât rămâne.

Ministrul PNL al Fondurilor Europene recunoștea că România avea în propunerea inițială 85 de miliarde de euro. Asta înseamnă, conform miniștrilor PNL, că am pierdut la negocieri 5 miliarde. Apropo, eu am anunțat de câteva săptămâni cifra de 80 de miliarde pentru România, dar am vorbit și de un potențial, ratat acum, de 100 de miliarde de euro din totalul de 1.800 de miliarde de euro.

Comparativ cu alte state:
– Polonia primește 174 de miliarde de euro plus acces la fondurile pentru tranziție ecologică.
– Italia primește aproximativ 209 miliarde de euro doar din planul de relansare.
– Grecia primește cât România, 80 de miliarde de euro.

Câteva cifre, în detaliu:
1. În propunerea inițială a Comisiei Europene primeam 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Acum primim circa 26,8 miliarde.
2. În bugetul actual 2014-2020 aveam 7,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, cea mai accesată linie de finanțare din România. Acum avem doar 6,2 miliarde.
3. În propunerea inițială a Comisiei primeam 33 de miliarde pentru relansarea economică din care 2/3 erau granturi. Acum primim 33,5 dar doar jumătate sunt granturi, iar pentru cele 16 miliarde granturi care pot fi accesați doar în următorii ani, este necesar să returnăm 12 miliarde.

Sunt un pro-european convins și îmi doresc o Românie puternică în UE. Doar prin corectitudine, doar prin adevăr putem să clădim un proiect european puternic și să întărim rolul jucat de România în Europa. PNL a jucat cu acest buget european un joc murdar care pune în pericol, pe termen lung, încrederea în UE. Europa nu este despre bani și nu este cazul să le mai vindem românilor această iluzie. Valorile democratice europene sunt ceea ce contează. Ele nu se negociază prin poze cu liderii europeni”, a scris europarlamentarul.

Dan Nica: România nu a fost luată în calcul la alocările suplimentare

Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a transmis într-un comunicat de presă, că România nu a fost luată deloc în calcul la o serie de alocări privind politica de coeziune și politica agricolă comună, așa cum reiese din concluziile finale ale Consiliului European. La o simplă căutare a referirilor explicite la România în documentul concluziilor Consiliului European se poate constata faptul că această referință nu există, precizează eurodeputatul român.

„Dincolo de alocările naționale, negociate pentru fiecare stat membru, s-au decis şi o serie de alocări suplimentare care iau în calcul câteva criterii: situația în care populația unui stat membru este în scădere cu peste 1% pe an (în perioada 2007-2009 şi 2016-2018) – în acest caz, statul respectiv fiind compensat cu sume calculate pe baza scăderii totale a populației multiplicată cu 500 euro/per capita; situația în care un stat membru are zone mai puțin dezvoltate pe teritoriul său (compensarea în acest caz fiind de 400 milioane euro); precum şi pentru încurajarea competitivității, a creșterii economice şi a creării de noi locuri de muncă. Totodată, sub umbrela politicii agricole comune, au fost alocate sume suplimentare pentru acele state membre al căror sector agricol se confruntă cu probleme structurale.

Datorită negocierilor dure şi agile duse de către alți șefi de state şi guverne, o serie de ţări membre au primit acces la alocări suplimentare, cum ar fi Bulgaria 200 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, Cehia 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune regională, Polonia 600 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, iar Portugalia 300 milioane euro pentru regiuni în tranziție. Pentru sectorul agricol, Grecia va primi 300 milioane euro, Slovacia 200 milioane euro, Croația 100 milioane euro, iar Franța 1,6 miliarde euro. România nu a fost luată în calcul şi nu se numără între aceste alocări suplimentare, în pofida situației dificile atât a regiunilor în tranziție cât şi din agricultura națională!”, a declarat Dan Nica.

Totodată, europarlamentarul PSD consideră că preşedintele Iohannis şi PNL vehiculează suma de 79 miliarde euro fără a explica cetăţenilor faptul că României i s-au redus fondurile nerambursabile de la 21 miliarde euro la 12 miliarde euro, precum şi alocarea financiară privind Fondul pentru o Tranziţie Justă – fond esenţial pentru asigurarea unei tranziţii sustenabile către o economie ecologică.

„Nu numai că avem mai puţine fonduri nerambursabile decât împrumuturi, dar va fi necesar şi să returnăm aproximativ 17 miliarde euro, cu 5 miliarde mai mult decât în alocarea iniţială. În același spirit triumfalist de până acum, însă lipsit de conținut şi spirit realist, preşedintele Iohannis se laudă cu sumele obținute, însă nu arată pierderile majore înregistrate pentru coeziune şi agricultură, alegând încă o dată calea oportunismului politic”, a criticat Dan Nica.

Citiţi şi:
Puterea celui mai mare club ocult de lobby din Europa asupra premierului Orban şi a preşedintelui Iohannis (I)
Pas cu pas: Demontarea minciunilor iohanniste cu fondurile europene obținute de el

yogaesoteric
9 noiembrie 2020