Larry L. Watts – Evaluări greșite ale guvernului SUA privitoare la România (1)
Istoricul american Larry L. Watts, fost consilier american al comisiei pentru reformarea serviciilor secrete din România, este autorul unor lucrări monumentale despre România contemporană și recentă.
Menționez lucrările Ferește-mă doamne de prieteni… Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, Editura RAO, București, 2011, Cei dintâi vor fi cei din urmă. România şi sfârşitul Războiului Rece, Editura RAO, București, 2013, Aliați incompatibili, Editura RAO, București, 2014, sau Oaia albă în turma neagră. Lupta pe frontul intern: politica de securitate a României în perioada Războiului rece, Editura RAO, București, 2018. Larry L. Watts a făcut studii și în România, pentru a învăța mai bine realitățile țării și mentalitățile de la noi. A fost ocrotit de instituțiile de forță ale statului, fiind în legătura viitorului general, director al SIE și consilier prezidențial Ioan Talpeș. S-a căsătorit cu o româncă din Bistrița. În preajma loviturii de stat din decembrie 1989 a revenit în România și a rămas până în anul 2009, când s-a pensionat. Din 1992-2009 a fost consilier/consultant pentru reformarea serviciilor secrete și pentru pregătirea armatei române pentru aderarea la NATO.
În cărțile sale a folosit o gamă foarte largă de documente din arhivele americane, germane, române, ale Organizației Tratatului de la Varșovia etc. S-a dovedit un cunoscător profund și fin al adâncurilor istoriei și politicii estului Europei, în general, și al României în special. Abordarea sa este una strict științifică, fără politizare, fără atașamente sau resentimente față de unul sau altul dintre regimurile politice ale Războiului rece. Obiectivitatea sa este una remarcabilă, având în vedere că el a fost totuși un om al serviciilor secrete ale SUA, care au fost angajate în lupta de pe frontul invizibil, unde nu există, de regulă, obiectivitate/imparțialitatea necesară istoricului, prietenie, recunoștință și milă.
Printre numeroase subiecte foarte importante pe care le-a clarificat, în cartea Cei dintâi vor fi cei din urmă, în chiar primul capitol, intitulat „Perceperea greșită a României”, Larry L. Watts a abordat problema modului în care a fost receptată politica României și personalitatea președintelui Nicolae Ceaușescu la nivelul Casei Albe. Istoricul pornește de la faptul că unii analiști oficiali americani au insistat asupra faptului că România lui Ceaușescu nu ar fi fost de fapt „copilul rebel” al Blocului Sovietic, ci un „cal troian” secret al Moscovei, menit să mimeze independența pentru a crea falsa imagine de democrație în interiorul sistemului socialist de stat. În același timp, susținuseră acei analiști americani care contestau realitatea independenței României, comportamentul Bucureștiului era parte a unui complot sofisticat împotriva intereselor SUA și ale Occidentului. România ar fi urmărit să obțină o încredere nemeritată din partea SUA și a Occidentului, pe de o parte, și o înșelare a poporului român, care agrea independența și relația cât mai strânsă cu Occidentul.
Aceiași analiști americani care influențau decidenții politici de la Casa Albă, susțineau în mod fals că România și Ceaușescu ar fi fost responsabili de crearea intenționată de tensiuni internaționale de pe urma cărora să tragă foloase și că ar fi conspirat împotriva SUA cu „state-paria”, ca Libia și Coreea de Nord. De asemenea, România era învinuită că dezvolta programe nucleare și bacteriologice. Este cunoscut faptul că aceste programe erau dezvoltate prioritar de marile puteri ale Lumii, în frunte cu SUA și URSS/Rusia.
Mai mult decât atâta, după cum arată Larry L. Watts, acești „analiști” au afirmat că guvernul României ar fi dezvoltat un program de „genocid cultural” împotriva minorităților naționale, ceea ce a fost o adevărată blasfemie, după părerea mea. Discuția este foarte importantă şi este de regulă manipulată de acaparatorii României de astăzi și de supușii lor slujbași și ocolită de istorici, datorită riscurilor la care s-ar supune și a poliției politice represive foarte subtilă care se practică împotriva celor care susțin românismul.
Larry L. Watts a arătat ferm că multe din aceste analize și rapoarte erau false, iar ele au influențat decizii și politica SUA față de România. Este de la sine înțeles că dacă raportările și analizele despre România erau false, atunci întreaga politică a SUA față de România era una greșită.
La fel, modul în care era privită România în SUA și în Occident, era unul care cuprindea imagini false. Noi considerăm, fără să fi avut acces la sursele la care a avut acces Larry L. Watts, că aceste analize au fost intenționat falsificate. Nu putem să acceptăm că structuri de informare și de analiză atât de puternice, ca cele ale statului american, cu mijloacele lor copleșitoare de informare, pot să producă analize atât de greșite ca cele semnalate de valorosul analist și istoric american.
Din alt punct de vedere, contribuțiile lui Larry L. Watts la umplerea unor goluri ale istoriografiei românești contemporane și recente sunt de o valoare inestimabilă. România i-a oferit lui Larry L. Watts ani frumoși în tinerețea sa, petrecuți la Iași, Cluj, Bistrița, București, ca și în alte locuri din România, i-a oferit o soție și mamă a fiicei sale, iar el a întors României contribuții istoriografice de cel mai înalt nivel științific.
În istoria recentă cel mai mult deranjează adevărul. Minciuna nu deranjează și nici erorile. Acestea stârnesc aprecieri nefavorabile și poate, zâmbete. Adevărul care supără stârnește ură și reacții adverse de multiple feluri.
Colonelul de contrainformații militare Valentin Raiha, autorul cărții În decembrie 1989 KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, Editura Ziua Omega Press, București, 1995, în care a vorbit despre unii dintre trădătorii României din decembrie 1989, a fost nevoit să fugă din țară și s-a ascuns în Spania, având informații certe că este în pericol de moarte.
Am dat un singur exemplu, mai mult sau mai puțin la întâmplare. Eu însumi, în anul 2005, am fost acționat în justiție și mi s-au făcut două plângeri penale (ulterior conexate) de către Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA și de către Federația Comunităților Evreiești din România, nemulțumite de concluziile științifice la care am ajuns eu într-un studiu de specialitate.
Și adevărurile pe care le scrie Larry L. Watts supără tare. El este un istoric care, pe lângă multe altele, a dovedit cu multă claritate, în cartea Ferește-mă doamne de prieteni… Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România”, Editura RAO, București, 2011, că mai mulți șefi din Securitatea României își trădau țara în favoarea unor servicii secrete străine, cu deosebire în favoarea celor sovietice. Și de această dată, fundamentaliștii din aripa trădătoare a fostei Securități au sărit ca arși, dorind să-l combată.
Mi-aduc aminte că în cadrul unei sesiuni dedicată unor momente din istoria Securității care a avut loc la Cluj, cu câțiva ani în urmă, într-o sală plină, când l-am citat pe Larry L. Watts în cuvântarea mea, colonelul Filip Teodorescu, fost spion în străinătate (între care nouă ani în Turcia), fost director adjunct al Direcției a III-a a DSS, fost președinte executiv al A.C.M.R.R.-SRI, actual președinte de onoare al A.C.M.R.R.-SRI, a pus la îndoială afirmațiile istoricului american și l-a trecut în derizoriu, fără niciun fel de argumente științifice sau de altă natură, arătând că istoricul american a venit în România cu misiuni informative.
„N-a venit să doarmă”, spunea Filip Teodorescu, de parcă cercetările sale științifice de istorie pot fi puse la îndoială pentru faptul că istoricul este/a fost și lucrător și înalt decident în cadrul serviciilor de informații, fiind fost consultant/consilier pentru reformarea serviciilor secrete și ale armatei României.
De asemenea, îmi aduc aminte de contestarea lui Larry L. Watts de către agentul diversionist Marius Mioc din Timișoara, un inginer deghizat în istoric, care intră cu bocancii în clarificarea evenimentelor din decembrie 1989, negând cu multă determinare realități dovedite de sute, chiar de mii de probe științifice, cum ar fi implicarea directă și decisivă a serviciilor secrete sovietice și a altor state în realizarea revoltei populare și a loviturii de stat din România.
Contestarea a făcut-o pe site-ul său și pe site-ul Contributors, sub titlul „Răstălmăcirile lui Larry Watts și răstălmăcirile altora despre Larry Watts”, articol în care falsul istoric neagă implicarea agenților sovietici în România, în decembrie 1989.
O chestiune pe care o ridică Larry L. Watts a fost și aceea a pregătirii la Moscova a schimbărilor de orientare politică, „Noua gândire”, cum erau ele numite, concepute de către președintele KGB, Iuri Andropov, viitor secretar general al P.C. al URSS, care au fost concepute și demarate înainte de urcarea la conducere a discipolului său, Mihail Sergheevici Gorbaciov.
Iuri Andropov vedea apropierea de Occident și liberalizarea controlată ca pe o linie politică de laborator, impusă de sus în jos, în nici un caz din sens invers. El nu era un democrat. În 1956, pe când era ambasador la Budapesta, și-a dovedit cruzimea în reprimarea revoluției din Ungaria, De aceea, în perioada 1982-1984, cât timp a condus URSS, în paralel cu promovarea în interiorul Partidului Comunist al URSS a „Noii gândiri”, Iuri Andropov a exercitat un control mai puternic asupra membrilor Pactului de la Varșovia, impunând și represalii împotriva disidenței din țările socialiste.
De altfel și în România, principalul grup opoziționist ascuns, compus din activiști de partid, militari și securiști, grupul condus de Vasile Patilineț, a început să se manifeste și să facă proiecte concrete de acțiune pentru înlăturarea lui Ceaușescu după moartea lui Iuri Andropov.
Larry L. Watts îi numește pe acești opoziționiști din România ca fiind disidenți. Eu nu îi numesc disidenți, pentru că s-a dovedit că ei erau susținuți de Securitate, în paralel cu supravegherea lor, pentru a fi folosiți în lupta Securității împotriva lui Nicolae Ceaușescu, luptă pe care Larry L. Watts a explicat-o magistral în cartea Ferește-mă doamne de prieteni… Războiul clandestin al Blocului Sovietic împotriva României. Deci, erau agenți, nu disidenți!
Larry L. Watts susține că analiștii de la Washington au omis în analiză un fapt istoric foarte important, anume calitatea României de inamic al URSS încă dinaintea celui de al Doilea Război Mondial. Marx și Engels definiseră poporul român ca fiind „contrarevoluționar prin însăși natura sa”, el fiind necesar să fie eradicat, în viziunea fondatorilor ideologiei comunismului internațional, pentru binele revoluției mondiale. Ca urmare, poporul român a fost desemnat dușman de clasă al comunismului internațional.
Acesta a fost motivul pentru care, după cinci ani de la crearea Internaționalei a III-a Comunistă, în 1924, ea i-a exclus pe etnicii români din conducerea Partidului Comunist din România. A fost o situație unică. Și în alte țări partidele comuniste aveau la vârf minoritari, în majoritate evrei, dar erau admiși în conducere și majoritari etnici. În România, nu au mai fost admiși etnici români în conducerea PCR, decât după 1945, când Stalin a spus că în România, la vârful conducerii partidului și a guvernului e necesar să fie câte un etnic român, iar imediat în spatele lor, să fie minoritari.
Mai mult decât atât, privitor la guvernul României, Stalin a indicat și faptul ca prim-ministrul să fie liderul unui partid țărănesc, întrucât poporul român este un popor de țărani. De aceea, regele Mihai, împreună cu liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, l-au susțin și i-au oferit conducerea guvernului lui Iuliu Maniu, care a refuzat. Așa s-a ajuns la propunerea lui Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, singurul partid țărănesc în afara celui condus de Maniu.
Petru Groza
Larry L. Watts consideră că acest factor al adversității istorice româno-sovietice, care a fost trecut cu vederea de analiștii americani, a fost foarte important. Istoricul american consideră că datorită acestei adversități a românilor față de URSS, Stalin a cerut și a obținut drepturi și privilegii speciale asupra României, care i-au fost conferite de legislația internațională pe întregul parcurs al Războiului Rece, obținând inclusiv dreptul URSS de a interveni în problemele interne ale României, drept care a fost încorporat în Carta ONU! Acele drepturi fuseseră stabilite în cadrul Conferinței de la Potsdam, conferință care a decis și existența a două Germanii.
Larry L. Watts arată că acesta este motivul pentru care conducerea de la București a luptat „cu toată forța” împotriva Acordurilor de la Potsdam. În cadrul acestor eforturi de împotrivire față de Acordurile de la Potsdam, România și Ceaușescu au militat și pentru reunificarea Germaniei, reușită care ar fi reprezentat o infirmare a respectivelor acorduri.
Iată deci aspecte deosebit de importante, de profunde, ale sensurilor politicii României, ascunse opiniei publice. Desigur, analiștii americani ar fi fost necesar, spune Larry L. Watts, să ia în calcul toate aceste detalii de fond. În acest caz, ei ar fi ajuns la timp la concluzia că politica României era una sinceră, că ea nu era „un cal troian” al Moscovei, iar Ceaușescu nu era un pion al internaționalismului proletar.
România avea motive temeinice să combată linia Moscovei și să-și afirme independența. În acest caz, SUA ar fi intuit necesitatea de a ajuta mai mult România și, afirm eu, nu ar fi mai avut interesul să ia parte la agresiunea internațională împotriva României din decembrie 1989, care au transformat-o într-o colonie.
Aceasta cu atât mai mult cu cât economia SUA este puțin reprezentată în România, de care nu profită în prea mare măsură. Cea mai mare societate americană din România de astăzi este Uzina Ford de la Craiova, cu 6.000 de muncitori.
Dar marele jaf al României de astăzi îl fac băncile europene, societățile europene de asigurări și marile multinaționale europene, care jefuiesc resursele naturale ale țării și nu-și achită obligațiile legale fiscale, astfel că sute de miliarde de euro iau calea Europei Occidentale, iar guvernele românești sunt veșnic sărace pentru că nu sunt lăsate de stăpânii lor de la Bruxelles și Berlin să fiscalizeze marile multinaționale și băncile europene, care sunt principalii infractori economici ai României.
În paralel, serviciile secrete, principalele deținătoare de putere reală în România, sunt sucursale ale serviciilor marilor puteri occidentale, ale căror interese le slujesc, de cele mai multe ori în dauna României profunde. Nu întâmplător, în iunie 2018, aflat la București, fostul consilier al președintelui Donald Trump, Stephen Bannon, a afirmat într-un interviu acordat ziarului Adevărul, care a fost șters de pe internet, că serviciile secrete din România sunt controlate de George Soros, inamicul public nr. 1 din SUA.
De altfel, în perioada ceaușistă la care se referă Larry L. Watts predilect, dezvoltarea economică multilaterală, forțată, era subsumată aceluiași scop de independență națională. Ceaușescu dorea independența energetică față de URSS și dorea să producă în România toate produsele de care avea societatea nevoie, de la ace cu gămălie, la mașini de toate felurile, medicamente, avioane, armament complex etc., etc.
El a reușit în mare parte, dar agentura sovietică din Partidul Comunist, din Securitate și din Armată l-a subminat continuu, a indus criza alimentară, energetică și de bunuri de larg consum, iar în final, în decembrie 1989, s-a raliat cu arme și bagaje, la atacul întreprins de serviciile secrete străine împotriva României.
Trădătorii ajunși la putere, în 22 decembrie 1989 au readus pentru moment România în sfera de interese și de control a URSS, iar după prăbușirea acesteia au predat-o euro-atlantiştilor globaliști care au transformat-o în colonia de astăzi, de la periferia UE.
Astăzi, recitind istoria regimului socialist de stat, inclusiv lucrările lui Larry L. Watts, într-un moment când criza de sănătate zdruncină omenirea și când România nu poate cumpăra nici măcar la suprapreț produsele medicale necesare spitalelor, pentru a evita un dezastru, atunci când statele europene cer ajutor de la Bruxelles, iar UE nu li-l acordă, când marile state europene nu împrumută nimic nimănui, se dovedește că doctrina economică a României ceaușiste, care propunea ca țara să-și producă ea însăși toate alimentele, medicamentele și aparatura medicală de care are nevoie, a fost una sănătoasă.
După trei decenii post-comuniste „glorioase”, în care s-a aruncat cu mult noroi peste tot ce a fost național românesc, presa ne informează că 80% din consumul alimentar al României provine din import.
Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Citiţi a doua parte a articolului
Citiţi şi:
Prof. Corvin Lupu: Militarii sovietici care au acționat în decembrie 1989 au locuit în unități militare ale MApN, MI și SRI… (I)
Dezmembrarea ce urmează a României – o ţintă vicleană, nebănuită a mafiei internaţionale!
yogaesoteric
2 decembrie 2020