Grupul pentru România nimicește judecătorii CCR: Anularea procesului electoral e profund nelegală, chintesența unui regim abuziv ce a pus în genunchi România timp de peste trei decenii

Din ce în ce mai multi români se revoltă din pricina loviturii de stat prin care Curtea Constituţională a României a anulat alegerile prezidenţiale.

Lumea Justiţiei prezintă devastatoarea luare de poziţie dată publicităţii marţi, 10 decembrie 2024, de Grupul pentru România ‒ o iniţiativă civică din care fac parte, printre alţii, fosta judecătoare CSM Gabriela Baltag, profesorii Florian Colceag, Corvin Lupu și Leon Zăgrean, jurnalistul Dumitru Manea, mult mai cunoscut cu pseudonimul Miron Manega etc.

Grupul pentru România îi cataloghează pe cei nouă judecători CCR drept „torţionari constituţionali” și îi avertizează că, mai devreme sau mai târziu, poporul român se va ridica împotriva acestei istorice nedreptăţi comise de Curtea Constituţională. De asemenea, iniţiativa civică face o comparaţie între această hotărâre a Curţii și infamele protocoale ale SRI cu Parchetul General, DNA și celelalte instituţii din sistemul judiciar.

În acelaşi comunicat, Grupul explică în detaliu de ce hotărârea CCR de anulare a alegerilor este profund nelegală. Nu intrăm în detalii asupra argumentelor juridice, întrucât ele sunt aceleaşi cu cele pe care le-a expus fostul judecător Lucian Buta de la Tribunalul Cluj: tardivitatea hotărâri, imposibilitatea legală de autosesizare a CCR, lipsa de valoare probatorie a documentelor emise de către serviciile secrete etc.

Redăm întregul comunicat al Grupului pentru România:

„Potrivit art. 146 din Constituţia României: „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputaţi sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puțin 50 de deputaţi sau de cel puțin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputaţi sau de cel puțin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile și ordonanţele, ridicate în fața instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicatăși direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfăşurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;

l) îndeplineşte și alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.”

Grupul pentru România trage un semnal de alarmă asupra pericolului și asupra gravităţii loviturii de stat date de Curtea Constituţională a României prin anularea în integralitate a procesului electoral derulat în ceea ce priveşte alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României.

Astfel, în urma examinării rezultatelor obţinute în primul tur de scrutin, inclusiv după ce a fost convocată, la data de 28.11.2024, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu toate implicaţiile și consecinţele generate de aceasta, a fost adoptată Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 de către Curtea Constituţională a României, fiind astfel confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024.

În considerentele acestei hotărâri, este amintit generic faptul că, înainte de a se pronunţa asupra rezultatului alegerilor, Curtea a examinat două cereri de anulare / două contestaţii respinse însă prin Hotărârile nr. 29 și 30 din 28 noiembrie 2024, hotărâri ale căror argumente nu au fost cunoscute (nefiind obligatorii până la data de 6 decembrie 2024), întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceste soluţii de respingere au fost menţionate și în cuprinsul comunicatului de presă din data de 2 decembrie 2024 emis de Curtea Constituţională din cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, conferind efectivitate competențelor înscrise în Constituţia României, precum și în respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2024.

Cu toate acestea, la data de 6 decembrie 2024, fără a exista nicio sesizare realizată potrivit exigențelor legale, dar mai ales constituţionale, întrucât nu este posibilă, în nicio situaţie, o desfăşurare a activităţii Curţii Constituţionale din oficiu, a fost pronunţată de către aceasta Hotărârea nr. 32 la data de 6 decembrie 2024.

(Articolul 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României statuează:

„(1) Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.

(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale și de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea este necesar să fie motivată și însoţită de dovezile pe care se întemeiază.

(3) Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. Potrivit art. 10 din Legea nr. 47/1992 republicată: „(1) Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică. (2) Sesizările este necesar să fie făcute în formă scrisă și motivate”.)”

Menţiunea referitoare la „examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024”, aduse la cunoştinţă publică la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne ‒ Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii și ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care au fost înregistrate la Administraţia prezidenţială sub nr. DSN1/1741/4.12.2024, nr. DSN1/1740/4.12.2024, nr. DSN1/1742/4.12.2024 și nr. DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr. DSN1/1701/2.12.2024, nu poate fi asimilată unei sesizări scrise și motivate, astfel cum dispun exigențele legale.

Soluţia menţionată a fost adoptată în absența unei convocări procedurale a Curţii și fără a exista o înştiinţare prealabilă a tuturor celor îndreptăţiţi să participe (de exemplu, reprezentantul Ministerului Public), astfel cum se petrece în mod corect.

Nu rezultă de niciunde că Hotărârea nr. 32 pronunţată de Curtea Constituţională la data de 6 decembrie 2024 a soluţionat vreo sesizare a Serviciilor de informaţii menţionate mai sus sau a Administraţiei prezidenţiale, instituţii care oricum nu se numărau printre titularii îndreptăţiţi să formuleze o sesizare / contestaţie în situaţia expusă, respectiv în ceea ce priveşte anularea scrutinului desfăşurat pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024.

În paragraful 1, respectiv în practica hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională, nu se vorbeşte despre nicio sesizare supusă examinării, astfel că instanţa de contencios constituţional a funcţionat din proprie iniţiativă în data de 6 decembrie 2024, când a pronunţat Hotărârea nr. 32, pe o sesizare din oficiu, și ca urmare a sesizării unuia / unora dintre potenţialii titulari, împrejurare care este inadmisibilă.

Prin urmare, Curtea Constituţională şi-a desfăşurat activitatea, la data de 6 decembrie, nu în baza unei sesizări scrise, ci din oficiu, ceea ce este contrar Constituţiei și legii de organizare și funcţionare.

Un alt aspect deosebit de important este reprezentat de faptul că, pe de o parte, anterior, Curtea Constituţională a pronunţat Hotărârea nr. 31 la data de 2 decembrie 2024, prin intermediul căreia a fost confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024.

Pe de altă parte, ulterior, Curtea a pronunţat Hotărârea nr. 32 la data de 6 decembrie 2024, invocând acelaşi temei legal (comun în ambele situaţii), respectiv dispoziţiile art. 146 lit. f) din Constituţie, împrejurare care probează că, deși s-a pronunţat de fiecare dată asupra aceleiaşi situaţii de fapt și a examinat aceeaşi chestiune, soluţiile adoptate au fost diametral opuse.

Calificăm aceste două hotărâri ca fiind contradictorii, imposibil a coexista împreună, întrucât conţinutul lor antagonic le exclude reciproc, ambele fiind publicate în Monitorul Oficial al României și, prin urmare, definitive și general obligatorii.

Astfel, Hotărârea nr. 32, la data de 6 decembrie 2024, pronunţată de Curtea Constituţională, nu anulează în niciun fel Hotărârea nr. 31 la data de 2 decembrie 2024, împrejurare care conduce la concluzia că efectele acesteia din urmă sunt în continuare valabile. Nu ar putea fi primită o eventuală teorie a desuetudinii celei dintâi hotărâri, întrucât peste aceasta nu a trecut o perioada în măsura să-i aducă o notă de perimare.

Mai mult decât atât, dacă ar fi depăşită modalitatea de investire a Curţii Constituţionale (imposibil de imaginat însă), o cerere de anulare a alegerilor motivată și însoţită de dovezile pe care se întemeiază se poate face doar într-un anumit termen, respectiv cel mult în 3 zile de la închiderea votării, urmând a fi soluţionată de Curtea Constituţională până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.

În situaţia de față, aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor din primul tur de scrutin s-a realizat deja prin publicarea Hotărârii nr. 31 la data de 2 decembrie 2024 în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1214/3.XII. 2024, astfel că orice posibilă sesizare de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României nu mai era posibilă peste termenul prevăzut și peste limita menţionată mai înainte, fiind tardivă.

Mai mult decât atât, o anulare a scrutinului electoral, în situaţia de față fiind epuizat turul 1 de scrutin, nu ar fi fost posibilă decât în condiţiile statuate de art. 52 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, respectiv doar în situaţia de fraudă electorală, ipoteza exclusă prin pronunţarea hotărârii de validare (perfect valabilă), respinsă de altfel categoric și de actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache, cu ocazia conferinţei de presă din data de 2 decembrie 2024.

Într-un sincron aproape perfect, telepatic chiar, actualul prezident al republicii, anticipând conţinutul motivării Hotărârii nr. 32 la data de 6 decembrie 2024, pronunţate de Curtea Constituţională din paragraful 22, a anunţat ca „El” rămâne în funcţie, în temeiul dispoziţiilor art. 83 alin. 2 din Constituţie, care statuează că „preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedinte nou ales”.

Nimic mai fals și mai nelegal. Dispozițiile art. 83 din Constituția României este necesar să fie interpretate coroborat, și nu izolat. Durata mandatului preşedintelui este una imperativă, ca regulă, fără nicio îndoială, și are o întindere de 5 ani, astfel cum reține alin. 1, respectiv: „Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.”

Alin. 2 al aceluiaşi articol nu poate fi examinat singular, ci în deplină legătură cu alin. 1, motiv pentru care doar în acest context, respectiv al duratei de 5 ani: „preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedinte nou ales”.

În situaţia de față, după data de 21 decembrie 2024, când va expira durata mandatului actualului preşedinte, în lipsa alegerii unui alt preşedinte, nu pot fi incidente dispoziţiile care guvernează regula duratei mandatului. În consecinţă, preşedintele Klaus Werner Iohannis nu poate uza de dispoziţiile alin. 2, acesta urmând să aibă un statut de excepţie după data de 21 decembrie 2024, statut pentru care pot fi aplicabile alte reglementari strict limitate, dar care nu sunt incidente în cauză ‒ anume: starea de război sau / și de catastrofă.

În mod abuziv, prin paragraful 22 din Hotărârea nr. 32 pronunţată la data de 6 decembrie 2024, trecând peste dispoziţiile prevăzute în Constituţia României în ceea ce priveşte durata mandatului, aşa cum apare reglementat în art. 83, Curtea Constituţională a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile menţionate ca regulă, nu că nu ne aflam într-o situaţie de excepţie, generată de ieşirea din mandatul de 5 ani.

Astfel, Curtea Constituţională a dispus abuziv asupra faptului că actualul preşedintelui României „își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”, instituind un regim prezidenţial nelegitim, dar mai ales neconstituţional, după data de 21 decembrie 2024.

Prin urmare, după această dată, rămânerea în calitate de Preşedinte al României al actualului prezident, girat nelegal de Curtea Constituţională, reprezintă mai mult decât un act de impostură; este și va fi un act de înaltă trădare, faptă realizată de toţi cei implicaţi, aflaţi într-o vizibilă conivență.

Revenind la conţinutul „Notelor de informare” emise de serviciile de informaţii, note cunoscute dinainte, urmare a şedinţei CSAT din data de 28.11.2024, de către toţi participanţii la acest eveniment, înregistrate ulterior la Administraţia prezidenţială, după declasificarea intervenită la data de 04.12.2024, a fost evident că impactul acestora nu a prezentat nicio îngrijorare semnificativă la momentul aducerii lor la cunoştinţa celor îndreptăţiţi.

Astfel, între şedinţa CSAT din data de 28.11.2024 și şedinţa de validare a rezultatului alegerilor din primul tur de scrutin, finalizată la data de 2.12.2024 prin pronunţarea de către Curtea Constituţională a Hotărârii nr. 31 publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214/03.12.2024, a existat un interval de timp suficient pentru a fi supus analizei și pentru a fi valorificat un eventual risc, în situaţia în care acesta ar fi existat cu adevărat.

Nu poate fi omis faptul că, în jurisprudenţa sa anterioară, Curtea Constituţională a opinat că nu pot fi reţinute simplele aprecieri care pot fi de natură să creeze suspiciuni, în absența unor probe, verificări și elemente obiective. În situaţia de față, Curtea a dat eficiență deplină, cu putere de lege, unor simple „informări” pe care nu le-a supus niciunei verificări, dându-le o valoare probantă deplină, încălcând astfel chiar propria sa practică.

Trecând peste implicaţiile fără precedent ale aşa-ziselor „informări”, aceste demersuri amintesc de metehnele fostei și actualei Securităţi și sunt specifice timpurilor când aceste instituţii de politie politică controlau / controlează puterea în stat, în toată forţa și splendoarea lor.

Totodată, ele amintesc de timpurile odioaselor protocoalele de colaborare dintre instituţii și servicii, când s-au decimat, de cele mai multe ori, fără niciun drept, destinele personale sau colective, și s-au guvernat majoritatea relaţiilor existente în societate.

Informările generale, defăimătoare și distructive au devenit astăzi, pentru unii, un adevăr suprem și intangibil, care nu mai necesită nicio verificare și nicio confirmare, fiind preluate ca atare. Delatorii nu au învăţat nimic din lecţiile istoriei.

Pentru a deveni credibile toate susţinerile formulate și pentru a proba existența unui tratament preferenţial și, astfel, disproporţionat al unui candidat, în raport cu alți candidaţi, se impunea ca pe acelaşi segment comparativ să fie examinate și situaţiile celorlalţi, împrejurare care nu s-a petrecut.

Soluţia adoptată de Curtea Constituţională denotă nu doar un amatorism grosolan, dar mai ales o rea-credinţă vizibilă, toate cu scopul evident de a nesocoti și de a altera voinţa unui segment important din electorat, contrar celor susţinute în comunicatul de presă din data de 02.12.2024, când a fost menţionat, printre altele, „respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2024”.

În numele unei iluzorii vicieri a procesului de vot, făcând trimitere la o propagandă ridicolă, într-o bâlbâială jenantă și demnă de Cartea Recordurilor, Curtea Constituţională a României, împăunată drept apărătoarea unor principii și valori supreme, a anulat opţiunea categorică a poporului român, care şi-a manifestat deschis dorinţa de transformare și de înlăturare a sistemului ticăloşit care a ruinat soarta României de 35 de ani.

Toată această siluire a legii s-a realizat în numele democrației, mutilată însă ireversibil de Curtea Constituţională, printr-un exces de putere, în absența oricărei responsabilităţi.

În cuprinsul mesajului din data de 8 decembrie 2024, transmis de Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, cu ocazia Zilei Constituţiei, regăsim evidente aspecte de dezbatere politică, împrejurare anormală pentru statutul, dar mai ales pentru rolul autorităţii pe care o reprezintă și care confirmă faptul că fostul politician nu a lepădat niciodată haina pe care a purtat-o atâta vreme.

Deși vorbeşte despre „provocările contemporane”, „manipulări și dezinformare”, făcând apel la „vulnerabilitățile existente”, invocând existența „unor forțe care amenință valorile fundamentale ale democrației”, dar și îndemnul de a „le contracara”, în realitate, actualul președinte al Curții uită să spună că tocmai instituția pe care o conduce a dat, în ultimele luni de zile, cele mai mari lovituri democrației naționale, pulverizând-o fără nicio reținere.

Cei 9 „judecători” ai Curții, torționari constituționali, sunt direct responsabili pentru haosul și instabilitatea generate în țară, pentru pângărirea idealurilor, dar mai ales a principiilor și libertăților românilor.

Hotărârea nr. 32 pronunțată de Curtea Constituțională a României la data de 6 decembrie 2024, de anulare integrală a procesului electoral derulat în ceea ce privește alegerile pentru funcția de Președinte al României, este una profund nelegală și reprezintă chintesența unui regim abuziv care a pus în genunchi România timp de peste trei decenii.

Într-un timp cu speranțe de dezrobire, perseverența poporului român, care nu mai suportă trădarea și umilința, jaful și slugărnicia celor care vremelnic conduc destinele țării, a devenit astăzi o realitate care nu mai poate fi ascunsă!

Să vă temeți, toți acei care ați dorit să pierdeți sufletul acestui popor, de ziua în care vi se vor arăta faptele!

Grupul pentru România”

Citiți și:
Președintele care nu a fost
Un singur om a zdruncinat sistemul clientelar-colonial din România

 

yogaesoteric
18 decembrie 2024