Sistemele Patriot pentru Kiev și noua doctrină a SUA: Washingtonul sacrifică alte țări pentru a înarma Ucraina

Sisteme de armament deturnate unilateral, priorități modificate, alianțe sub presiune: războiul rachetelor se desfășoară acum și pe lanțul de livrare.

Suceală cu 180 de grade

În urmă cu două săptămâni, în plină accelerare a loviturilor rusești împotriva infrastructurilor ucrainene, Washingtonul a notificat Berna cu privire la o decizie unilaterală: mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot destinate inițial Elveției vor fi redirecționate către Ucraina.

Această întoarcere cu 180 de grade, motivată de urgențe tactice și strategice, are loc într-un moment în care rachetele se abat asupra Kievului, iar stocurile occidentale se termină.

„O reconfigurare brutală a ajutorului militar în care Statele Unite își impun ritmul”, notează Armees.

Din 2022, Elveția a încheiat un contract de mai multe miliarde de dolari pentru achiziționarea a cinci sisteme Patriot (cu rachetele lor interceptoare GEM-T-Guidance Enhanced Missiles) produse de Raytheon, în cadrul unui program de achiziții FMS (Foreign Military Sales). Aceste sisteme, care urmau să fie livrate între 2026 și 2028, reprezintă o componentă centrală a viitoarei arhitecturi de apărare aeriană a Elveției.

„Redefinirea priorităților”

Țara cantoanelor a mai comandat și avioane americane F-35, dar și aici sunt probleme: Washingtonul a informat Berna că cele 36 de aparate F-35A comandate în 2022 vor costa mult mai mult decât era prevăzut, din cauza unei neînțelegeri cu privire la noțiunea de „preț fix”. O neînțelegere care a evoluat între timp în tensiuni.

Revenind la sistemele Patriot, conform unui anunț oficial al Departamentului federal elvețian al apărării publicat la 17 iulie, Statele Unite au decis să „redefinească prioritățile” acestor livrări. Prin urmare, sistemele Patriot vor ajunge în Ucraina, cel puțin parțial, fără ca Berna să se poată opune.

Deja un precedent

Această decizie se bazează pe clauzele de flexibilitate ale mecanismului FMS. Nu au fost furnizate cifre precise cu privire la volumul deturnat sau la noul calendar elvețian. Dar aceasta nu este o premieră: anul trecut, rachetele interceptoare avansate PAC-3 MSE comandate de Berna au fost redirecționate și ele către Ucraina.

Acest transfer brusc este explicat printr-o recrudescență fără precedent a atacurilor rusești cu rachete și drone. În Dnipropetrovsk, Odessa și Harkov, sirenele sună zi și noapte. Potrivit generalului Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), „Statele Unite caută să orchestreze o accelerare maximă a livrării de noi echipamente către Ucraina”.

Această măsură este cu atât mai urgentă cu cât Ucraina se luptă să își mențină arhitectura antiaeriană. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a recunoscut în fața presei la Bruxelles: „Urmărim să punem totul în funcțiune rapid. Acțiunile se derulează rapid, dar nu pot garanta o dată anume”.

Rămâne un model adoptat: Statele Unite vor furniza arme aliaților lor europeni, care le vor trimite apoi Ucrainei. Această triangulare permite ocolirea anumitor rezistențe politice interne.

Berlinul, deja cel mai mare donator european de arme către Kiev, a profitat de ocazie. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a propus achiziționarea directă de la Washington a două sisteme Patriot suplimentare pentru a fi livrate Ucrainei. „Fiecare sistem costă aproximativ un miliard de dolari”, a declarat el la Washington la 14 iulie, alături de secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Acest proiect a fost discutat la scurt timp după aceea în cadrul unei reuniuni speciale a Grupului de contact pentru apărare din Ucraina, prezidată în comun de Pistorius și ministrul britanic John Healey, în prezența lui Mark Rutte, șeful NATO.

În centrul acestor discuții se află lanțul de aprovizionare cu rachete, capacitatea de producție industrială de apărare și partajarea stocurilor existente. Presiunea crește, de asemenea, asupra celorlalți membri ai NATO, cărora li se cere să apeleze la rezervele lor sau să își accelereze comenzile.

Decizii în detrimentul altor țări

Pentru Elveția, o țară neutră care nu este nici membră a NATO, decizia americană a avut efectul unei explozii diplomatice. Deși nu a fost formulat niciun protest oficial, manevra ridică o întrebare fundamentală: un contract militar încheiat în cadrul FMS poate fi reconfigurat unilateral, chiar în detrimentul unui stat terț?

Berna a fost obligată să tacă: clauza de realocare a FMS este explicită, iar Washingtonul deține controlul asupra lanțului de livrare. Potrivit mai multor analiști de la Global News, nu a fost luat niciun angajament formal de garantare a ordinului inițial de alocare.

Cazul elvețian ilustrează noua doctrină americană: acordarea de prioritate livrărilor imediate către Ucraina, chiar dacă acest fapt înseamnă perturbarea echilibrelor contractuale. Precedentul PAC-3 MSE, negocierile în curs privind F-35 și presiunea asupra ratei de producție a unor producători precum Raytheon indică o modificare structurală în ierarhia priorităților.

Citiți și:
Vladimir Putin: Producem de zece ori mai multe sisteme de rachetă decât toate țările NATO la un loc
Mai puțină agricultură, gata, mai multe arme! Avem de dus un război în Ucraina

yogaesoteric
30 iulie 2025