Ar putea Trump să declanșeze „Marea Resetare” globalistă?

La începutul lunii septembrie, știrile au fost dominate de întâlnirea dintre Rusia, China și India în orașul portuar chinez Tianjin. Vladimir Putin, Xi Jinping și Narendra Modi s-au asigurat că vor prezenta un front unit la eveniment, cel puțin din punct de vedere economic, și este clar că legăturile militare dintre China și Rusia se consolidează. Reuniunea de cooperare de la Shanghai este tratată de mass-media ca un avertisment adresat SUA în contextul tensiunilor comerciale în creștere.

Jurnaliștii occidentali par destul de entuziasmați de această știre, sugerând că politicile tarifare ale lui Donald Trump îi apropie pe dușmanii Americii și formează o axă anti-SUA. Stânga politică îl urăște atât de mult pe Trump, încât nu m-ar surprinde să-i văd aplaudându-i pe Putin și BRICS peste un an sau doi.

Știre de ultimă oră pentru cei care nu sunt la curent: BRICS și-a format alianța încă din era Obama. Nu este nimic nou și nu are nicio legătură cu Trump.

Urmăresc formarea alianței BRICS din 2009, iar motivul principal din spatele blocului economic (la suprafață) a fost întotdeauna acela de a renunța la dolar ca monedă de rezervă mondială. Liderii BRICS cer de ani de zile sfârșitul dolarului și introducerea unui nou sistem monetar global. Totuși, planul nu este atât de concentrat pe est, pe cât presupun mulți. Cu alte cuvinte, dacă sperați că BRICS va „pune capăt globalismului”, vă înșelați amarnic.

De fapt, în 2009, atât Rusia, cât și China au propus ideea unei monede globale gestionate de FMI, o organizație pe care mulți o consideră controlată de SUA. Realitatea este că-i controlată de globaliști, iar globaliștii nu au loialități durabile față de niciun stat național; ei sunt loiali doar propriilor interese.

Unii ar putea argumenta că situația s-a modificat dramatic din 2009, dar eu nu sunt de acord. China este acum legată inexorabil de coșul SDR al FMI, iar Rusia rămâne un membru activ al FMI, în ciuda războiului din Ucraina. Este important să înțelegem că există întotdeauna două linii temporale diferite când vine vorba de evenimentele mondiale – există scena internațională mai mediatizată și apoi există operațiunile instituțiilor globaliste situate în afara geopoliticii.

În opinia mea, globaliștii nu sunt neapărat „inginerii” din spatele fiecărui conflict sau criză, dar se poziționează astfel încât să profite ori de câte ori este posibil. Și joacă de ambele părți ale fiecărei conflagrații pentru a obține cele mai mari beneficii. Cu alte cuvinte, grupuri precum FMI, Banca Mondială, BRI, WEF și conglomerate de trilioane de dolari precum BlackRock și Vanguard vor curta BRICS la fel de mult cum curtează Occidentul când vine vorba de realizarea unei economii mondiale centralizate.

Nu este un secret cum se intenționează să arate „noua ordine mondială”. Participanții la Davos au discutat deschis despre viziunile lor de ani de zile, iar în timpul pandemiei și-au dat jos măștile și s-au bucurat de implementarea „inevitabilă” a „Marii Resetări”. Pe scurt, iată ce doresc elitele pentru economia viitorului:

Un sistem global fără numerar. O monedă digitală mondială construită în jurul unui coș de CBDC (monede digitale ale băncilor centrale). Urmărirea prin IA a tuturor înregistrărilor financiare. O „economie colaborativă” în care toate proprietățile private sunt abolite. Utilizarea „de-bankingului” pentru a controla discursul civil – ceea ce înseamnă că poți spune ce vrei, dar riști să pierzi accesul la conturile tale și, poate, chiar și la piața muncii. Controlul și reducerea populației. Feudalismul carbonului, în care națiunile plătesc taxe tributare globaliștilor în numele „opririi schimbărilor climatice provocate de om” (care nu există).

Aceste taxe sunt apoi redistribuite către diferite națiuni ca o modalitate de a le stimula cooperarea. Și, în cele din urmă, ei doresc introducerea venitului universal de bază (UBI) ca o modalitate de a face fiecare om dependent de guvernul centralizat pentru traiul său, astfel încât să nu se gândească niciodată la rebeliune.

La asta se referă elita de la Davos când vorbește despre „Marea Resetare”. Am observat însă în articolele recente că globaliștii au devenit îngrijorător de tăcuți în ultimul an. Nu mai sunt atât de îndrăzneți în discursurile lor cum erau în timpul pandemiei, iar planurile lor par să se lovească de un zid.

Am văzut mass-media, o serie de bancheri centrali și lideri politici referindu-se la această problemă ca la „resetarea economică” a lui Donald Trump și găsesc narațiunea fascinantă. Despre ce vorbesc ei mai exact? Există resetări concurente în joc și, dacă da, înseamnă asta că agenda globalistă a fost deraiată?

Resetarea lui Trump și sfârșitul acordului Bretton-Woods

Resetarea lui Trump, dacă vrem să o numim așa, pare să aibă rădăcini în inversarea acordului Bretton-Woods de după al Doilea Război Mondial, prin care SUA a devenit motorul financiar de facto al economiei globale. Atunci s-a consolidat statutul dolarului ca monedă de rezervă mondială, America a devenit centrul de consum al Occidentului și s-a format NATO.

Pare o afacere avantajoasă pentru americani, dar acest rol are un cost ridicat. El distruge încet, dar sigur, economia noastră prin datorii și inflație.

Mulți președinți au folosit tarife țintite după al Doilea Război Mondial, dar niciunul nu a aplicat tarife radicale ca Trump. Adesea comparate cu tarifele Smoot-Hawley din timpul lui Herbert Hoover, care sunt în mod eronat considerate responsabile pentru Marea Depresiune (de fapt, băncile internaționale și Rezerva Federală au fost cele care au provocat Depresiunea), taxele de import ale lui Trump pun bețe în roate comerțului Bretton-Woods și sufocă globalismul, forțând marile corporații să-și reducă externalizarea în străinătate.

Așa cum am menționat de multe ori, corporațiile globale NU sunt entități ale pieței libere, ci entități socialiste autorizate de guverne și protejate prin privilegii legale și economice speciale. Dacă o companie este „prea mare pentru a da faliment” și are astfel dreptul la banii contribuabililor prin salvări financiare și QE, atunci nu este un mecanism al pieței libere. Prin urmare, nu ar fi cazul să ne pese dacă sunt impozitate prin tarife.

Sincer, cred că globalismul corporativ și interdependența economică ar fi bine să fie abolite, cu forța dacă este necesar.

Descentralizare legitimă sau haos controlat?

Tarifele lui Trump, împreună cu reducerile subvențiilor străine și alte politici economice, ar putea, în câțiva ani, să perturbe complet globalismul așa cum îl cunoaștem. Deci este, într-adevăr, un fel de „resetare economică”. Dar iată problema: ar putea eforturile lui Trump să accelereze resetarea globalistă în loc să o învingă?

După cum s-a menționat anterior, formarea de legături strânse între țările BRICS este în curs de desfășurare din 2009, iar obiectivul lor principal a fost să pună capăt structurilor instituite prin acordul de la Bretton-Woods. În trecut, acestea au declarat că doresc un nou sistem monetar gestionat de FMI. Fie că BRICS știe sau nu, eforturile sale de a dezvolta CBDC-uri și de a detrona SUA joacă direct în planul globalist.

FMI și BRI au lucrat cu sârguință (și în liniște) pentru a construi un cadru transfrontalier CBDC, iar FMI a planificat propria monedă digitală globală construită în jurul coșului SDR. BRI se referă uneori la acest sistem ca la un „registru unificat”.

Elitele bancare pregătesc o alternativă la dolar în vederea unui conflict iminent între SUA și țările BRICS? Și „resetarea” lui Trump este un catalizator pentru această criză?

Susțin tarifele lui Trump din mai multe motive. Cred că globalismul este necesar să ia sfârșit. Cred că producția internă e cazul să se întoarcă în SUA și cred că corporațiile e nevoie să plătească un preț pentru externalizarea lor. Nu cred că americanii ar fi cazul să acționeze ca principalul centru de consum pentru întreaga lume și nu cred că este treaba noastră să subvenționăm planeta. De asemenea, cred că nimic nu se va transforma dacă nu se iau măsuri drastice în viitorul apropiat.

Dar înțeleg și realitatea că, dacă SUA încetează să mai joace rolul pe care l-a jucat de la al Doilea Război Mondial încoace, majoritatea națiunilor de pe planetă se vor confrunta cu o perturbare șocantă. SUA reprezintă aproximativ 30% din consumul global. Furnizăm marea majoritate a ajutorului extern global (aproximativ 70-100 miliarde de dolari anual), pe care multe țări au ajuns să se bazeze. Suntem principala piață de export pentru lume și nu există un înlocuitor realist. Dolarul și sistemul SWIFT sunt factorii-cheie ai comerțului global.

Ar forța resetarea lui Trump majoritatea națiunilor într-o situație disperată? O situație care să le oblige să caute o soluție alternativă pe care altfel nu ar accepta-o? Așteaptă globaliștii în culise să ofere această soluție sub forma propriului lor „Great Reset” și a unui sistem monetar digital mondial?

Într-un fel sau altul, interdependența economică existentă e necesar să dispară. Corporațiile globale e cazul să facă față unei evaluări, după decenii de protecție și tratament special. Producția e necesar să se întoarcă în SUA. Americanii e cazul să înceteze să mai plătească pentru restul lumii prin ajutorul extern. Dar dacă vom urma această cale, atunci e necesar să desființăm și toate organizațiile globaliste.

Cred că aceste instituții intenționează să exploateze instabilitatea cauzată de ieșirea SUA din structura Bretton-Woods. Cred că s-au poziționat, ca întotdeauna, pentru a profita de orice conflict potențial care ar putea rezulta. Nu li se poate permite să folosească reformele noastre necesare ca trambulină pentru a realiza răul Marelui Reset.

O adevărată „resetare” va necesita să facem din distrugerea instituțiilor globaliste o prioritate. În caz contrar, orice acțiune economică pe care o întreprindem ar putea, în cele din urmă, să vină în beneficiul agendei lor.

Autor: Brandon Smith

Citiți și:
Taxarea averilor neo-feudale, combaterea rentelor, privilegiilor și a exclusivităților, resetarea capitalismului
Geopolitica, România și Resetarea Lumii

 

yogaesoteric
6 octombrie 2025