Ateii vor să dea jos icoanele din sălile de judecată. Grecia își apără icoanele în instanță: Este un act ostil de „epurare seculară”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se pregătește să emită o hotărâre istorică în cazul Uniunea Ateilor vs. Grecia, transmite ADF International.

Decizia va stabili dacă icoanele creștine vor fi eliminate din sălile de judecată din Grecia. O decizie care ar modifica fundamental peisajul vizual al sistemului judiciar grec.

Reclamanții susțin că o sală de judecată ar trebui să fie un sanctuar al legii seculare, iar judecarea unui cetățean având deasupra o icoană religioasă sugerează că instanța nu este neutră, încălcând potențial articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil) din Convenția Europeană. Susținătorii interdicției consideră că, pentru minoritățile religioase sau atei, aceste simboluri creează un sentiment psihologic de a fi „străini” în fața legii, informează și Greek Reporter.

Grecia își apără icoanele în instanță

Statul grec și ADF International susțin că icoanele sunt „simboluri pasive”, iar o imagine pe un perete nu „impune” credințe și nu interferează cu raționamentul și logica unui judecător.

Aceștia subliniază faptul că Biserica Ortodoxă este legată de istoria Greciei. Îndepărtarea icoanelor, susțin ei, ar fi un act ostil de „epurare seculară”, mai degrabă decât o îndreptare către un pluralism adevărat.

Cazul Italiei privind simbolurile religioase în școli

CEDO analizează cazul Greciei în lumina hotărârii sale din 2011 în cauza Lautsi v. Italia. În acel caz, instanța a ordonat inițial îndepărtarea crucifixelor din sălile de clasă din Italia, dar și-a modificat decizia după apel.

În cazul din Italia, Marea Cameră a decis că un crucifix este un „simbol pasiv” care nu echivala cu îndoctrinarea. Instanța a acordat Italiei o „marjă de apreciere”, recunoscând că statele europene au dreptul de a-și respecta propriile tradiții culturale și religioase în spațiul public.

Cazul din Grecia este mai complex, scrie publicația, deoarece implică săli de judecată, nu școli. Experții juridici sugerează că, în timp ce un copil dintr-o sală de clasă poare recurge la ajutorul părinților pentru a contracara simbolurile „pasive”, un inculpat într-o sală de judecată se află sub puterea directă, coercitivă a statului, ceea ce face ca cerința de neutralitate vizibilă să fie mult mai mare.

CEDO a finalizat revizuirea intervențiilor terților și se află în prezent în faza de deliberare. Deși o „dată calendaristică” specifică pentru pronunțarea publică a hotărârii nu a fost încă publicată pe portalul oficial HUDOC al instanței, se așteaptă ca aceasta să fie publicată în prima jumătate a anului 2026.

Decizia este urmărită îndeaproape nu doar la Atena și Roma, ci și în țări precum Polonia, Spania și România, unde prezența imaginilor religioase în birourile guvernamentale rămâne un punct de dispută culturală, mai informează sursa citată.

Curtea a confirmat anterior afișarea simbolurilor religioase

Marea Cameră a Curții a abordat anterior o chestiune similară în cauza Lautsi împotriva Italiei (2011), o cauză de referință privind afișarea crucifixelor în sălile de clasă ale școlilor de stat, în care ADF International a intervenit, de asemenea. În conformitate cu argumentele prezentate, Marea Cameră a considerat că un crucifix nu poate, în sine, să constituie îndoctrinare sau să interfereze cu dreptul la libertatea de gândire, de conștiință sau de religie.

Astfel, Curtea a recunoscut că simbolurile religioase afișate în instituțiile publice fac adesea parte din patrimoniul istoric și cultural al Europei, reflectând tradiții care au modelat identitatea națională de-a lungul secolelor, transmite ADF International.

Loc pentru patrimoniul religios în spațiile publice

„Convenția europeană a drepturilor omului protejează cu fermitate libertatea religioasă. Simbolurile religioase sau operele de artă cu rădăcini culturale, precum icoanele creștine ortodoxe vechi de secole, nu impun nimănui o credință și nu influențează deciziile judiciare”, a afirmat Adina Portaru, consilier juridic principal la ADF International.

După comunicarea cazului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl va examina acum în lumina observațiilor părților și a intervențiilor terților primite, mai informează Alianța pentru Apărarea Libertății (Alliance Defending Freedom – ADF), cea mai mare organizație juridică din lume dedicată protejării libertății religioase, libertății de exprimare, sanctității vieții, căsătoriei și familiei, precum și drepturilor părintești.

Citiți și:
Tinerii din Generația Z se întorc masiv la Creștinism: Participarea la viața religioasă în Marea Britanie a crescut vertiginos, iar citirea Bibliei a devenit o obișnuință pentru majoritatea practicanților
De ce monarhii europeni au întors spatele creștinismului?

yogaesoteric
4 februarie 2026