Sorin Roșca Stănescu: Atentat terorist. Cel mai periculos atentat terorist săvârșit vreodată în Europa

La milimetru, cu mult noroc și aparent dintr-o simplă întâmplare, România nu a căzut victimă. Îmi asum toate riscurile pentru a explica, cu subiect și predicat, afirmația pe care am făcut-o mai sus și pentru a urmări să identific pe cei vinovați, precum și motivațiile acestora. În esență, mă refer la drona care a pătruns în rada Portului Constanța până foarte aproape de Oil Terminal.

S-a petrecut la două zile după ce vârfurile Armatei, șeful Marelui Stat Major, Gheorghiță Vlad, și Iulian Berdilă, prim-adjunctul operativ, au fost supuși unei anchete DNA, confiscându-li-se telefoanele. Dacă nu este o simplă coincidență, atunci a fost un act deliberat menit să prevină orice reacție de la vârful Armatei vizavi de atentatul criminal. Și dacă cumva nu este o simplă coincidență, înseamnă că urmează, mai devreme sau mai târziu, să vorbim despre complicități la nivelul autorităților române.

Dar în ce a constat îngrozitorul atentat terorist pe care, repet, cu mult noroc, românii l-au evitat în ultima secundă?

Una dintre cele mai performante modele de dronă construite vreodată în Ucraina a reușit să parcurgă multe mile marine prin apele internaționale, apoi alte zeci de mile prin apele teritoriale ale României, a pătruns în Portul Constanța fără a fi nici de această dată detectată, a mai parcurs încă circa 10 mile marine, îndreptându-se către Oil Terminal, unde a rămas blocată în cele trei flotoare de siguranță.

La o distanță extrem de mică față de Oil Terminal, tranzitată în permanență de câteva milioane de tone de petrol. În proximitate se află uriașul depozit de azotat de amoniu, care, în urmă cu câteva zile, la momentul incidentului, dispunea de o cantitate de peste șase ori mai mare decât cea care a explodat și a făcut prăpăd în urmă cu câțiva ani la Beirut. Tot la mică distanță se află rafinăria Petrom și, nu departe, rafinăria Petromidia. Dacă drona ar fi explodat cum a fost programată, la Oil Terminal, ar fi fost declanșată o reacție în lanț catastrofală care ar fi distrus nu numai portul, ci și cea mai mare parte a orașului Constanța. Cu toate consecințele în multiple domenii pe care vi le puteți imagina. Înainte de a fi explodată cu comandă de la distanță și nu de către autoritățile române, la numai 30 de metri de Oil Terminal, această dronă a fost programată prin GPS, printr-un sistem multiplu de ghidare, extrem de sofisticat, pe care nu îl posedă decât Armata Ucraineană, să se deplaseze cu o destinație extrem de precisă în Portul Constanța și la Oil Terminal. Deplasarea a fost urmărită non-stop, în timp real, zi și noapte, prin intermediul celor două camere montate pe dronă. Ea a reușit să treacă cu succes neobservată prin sistemul de supraveghere COMAR, deținut de mai mulți ani de Armata Română și pentru care am plătit bani grei, precum și printr-un alt sistem, tot sofisticat, de dată mai recentă.

Dacă drona nu ar fi fost explodată cu comandă de la distanță, orice investigație ar fi demonstrat că ea s-a aflat permanent și în totalitate în supravegherea dispeceratului ucrainean și că, în afara oricărei discuții, ținta ei era Oil Terminal.

Cum de a fost posibil așa ceva? În ce măsură autoritățile ucrainene, care ne-au informat de existența acestei drone doar cu câteva minute înainte să comande explodarea ei, au avut o intenție criminală pe care au fost silite să o abandoneze după înțepenirea dronei în cele trei flotoare? În ce măsură poate fi acuzat Zelenski că ar fi ordonat cu bună intenție un atac terorist împotriva unui aliat cu care a semnat și un parteneriat strategic? […….]

Paternitatea atacului terorist

Dacă deflagrația în lanț, generată de lovirea Oil Terminal de către drona ucraineană, s-ar fi produs, dacă reacția în lanț ar fi avut loc, atunci ar fi dispărut practic toate dovezile care să incrimineze partenerul strategic Ucraina pentru atacul deliberat în inima Portului Constanța. Nu ar mai fi existat nicio probă din care să reiasă că, în conformitate cu sistemul de ghidare în cinci chei, extrem de bine securizat al dronei, deci imposibil de spart, obiectivul acestei lovituri, care putea pulveriza orașul Constanța și nu numai portul, era Oil Terminal. Dar care era obiectivul final? […….]

Executanții acestei tentative de atentat, prin cele două camere instalate pe dronă, au putut urmări în timp real, zi și noapte, deplasarea acesteia prin sute de mile marine până la destinație. Cum se explică faptul că Ucraina, care este un partener strategic al României, conform unui document semnat recent de către Nicușor Dan, fără aprobarea prealabilă a Parlamentului, a pus la cale o asemenea operație?

Vrând-nevrând, intrăm într-o zonă a supozițiilor rezonabile. Ucraina a primit în ultima vreme mai multe somații și avertismente din Statele Unite pentru a face sacrificiile necesare în scopul încheierii acestui război care durează deja de aproape cinci ani și unde, în prezent, nu mai beneficiază de susținerea Casei Albe. Și economiile Uniunii Europene gâfâie și dau semne că nu mai pot susține financiar acest război de uzură. Pentru a încheia un tratat de pace cu Federația Rusă, Volodimir Zelenski trebuie să cedeze cel puțin Donbassul, un teritoriu care reprezintă cam 20% din suprafața Ucrainei și care, istoric, nu a aparținut acestui stat, ci este locuit în majoritate de etnici ruși. Dar liderul de la Kiev nu poate face aceasta conform Constituției, în absența unui referendum. Un asemenea referendum, însă, ar urma să fie simultan și cu alegerile prezidențiale, atât de mult întârziate încât, pe bună dreptate, până și Donald Trump a apreciat că Volodimir Zelenski este ilegitim în funcția pe care o deține. Alegeri pe care s-ar putea să le piardă, întrucât popularitatea sa a scăzut vertiginos, direct proporțional cu devoalarea uriașelor fapte de corupție săvârșite de cercul său de apropiați. Prin urmare, nu este deloc exclus ca Zelenski să se fi lăsat sedus de un scenariu disperat, care ar fi putut antrena de partea Ucrainei și, implicit, de partea sa, o mare parte dintre statele NATO, prin activarea Articolului 5, în ipoteza în care o țară, în speță România, ar fi fost supusă unui atac devastator din partea Federației Ruse.

În acest scenariu cât se poate de plauzibil, Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, i-a servit lui Zelenski o neașteptată minge la fileu. După explozia dronei rusești deviate de ucraineni la Galați, reacția lui Medvedev s-a concretizat printr-o amenințare împotriva României și, respectiv, a statelor NATO, în sensul că acestea trebuie să se obișnuiască cu asemenea grave incidente. Rezultă că, dacă Portul și orașul Constanța sunt aruncate în aer printr-o lovitură bine țintită a unei drone de proveniență rusească, amenințarea lui Dimitri Medvedev capătă consistența necesară pentru a reprezenta o provocare majoră pentru statele NATO, care, solidarizându-se cu România, ar declara război Federației Ruse. Și aici, în acest scenariu, a intervenit un accident.

Drona a fost blocată de cele trei flotoare în proximitatea Petromidiei și tot ce a mai putut să facă partea ucraineană a fost să o distrugă parțial, explodând-o de la distanță. Au rămas însă urmele și celelalte dovezi care infirmă ipoteza unei drone a Federației Ruse. Și infirmă și ipoteza preluării controlului asupra dronei de către militarii Federației Ruse. Unul dintre cele mai suspecte indicii îl constituie faptul că Ucraina, încercând să sugereze că acest control ar fi fost preluat de ruși atunci când devenise clar că drona nu mai putea fi distrusă în totalitate printr-o uriașă deflagrație, a comunicat părții române prezența acesteia doar cu câteva zeci de minute înainte de a fi explodată și parțial distrusă.

Se impune de urgență declanșarea unei ample anchete de către autoritățile statului român, în parteneriat cu autoritățile statelor aliate din NATO, pentru ca, în final, scenariul pe care l-am invocat mai sus să poată fi confirmat sau infirmat. Cu toate consecințele decurgând din asta.

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Citiţi şi:
Indiferent de proveniența dronei și de autenticitatea „atacului”, România a folosit incidentul pentru a regla două chestiuni importante: Semnarea SAFE la foc automat și operațiunea de la Constanța. Papahagi și Caramitru, în delir
Portul Constanța și întrebarea pe care aproape nimeni nu o pune. Este sau nu este statul român complice la o agresiune eșuată împotriva românilor?
Catastrofa care s-a oprit la poartă. O lecție pe care România nu are voie s-o ignore

yogaesoteric
14 iunie 2026