Războiul lui Trump devine un dezastru

132 0

Imaginea de mai jos vă arată de ce Donald Trump se află în dificultate politică din cauza deciziei sale de a declanșa un război împotriva Iranului.

[Spre deosebire de conflictele SUA din trecut, atacarea Iranului nu este susținută de majoritatea americanilor
Suportul public pentru intervențiile militare ale SUA în primele zile ale conflictelor internaționale]

Președinții anteriori au înțeles că este important să obțină sprijinul publicului înainte de a trimite trupe și avioane americane peste hotare pentru a ataca o altă țară, altfel riscă izolarea politică și culpabilizarea dacă războiul nu decurge bine. Iar războiul cu Iranul decurge prost pentru SUA, în ciuda transmisiunilor nocturne de încurajare difuzate non-stop pe Fox News.

Administrația Trump a crezut cu sinceritate că atacul de decapitare din 28 februarie va mobiliza poporul iranian să se ridice și să răstoarne Republica Islamică. Trump a ignorat avertismentele contrare ale generalului Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major, și ale Consiliului Național de Informații (NIC). Se pare că Trump nu a luat în considerare posibilitatea ca Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz și să oprească fluxul de petrol, gaze naturale lichefiate și îngrășăminte azotate din Golful Persic. Așa cum am discutat în ultimul meu articol – „Punctul nevralgic: Consecințele economice globale ale închiderii Golfului Persic” – închiderea Golfului Persic de către Iran a declanșat niște șocuri economice profunde care vor provoca o recesiune globală și, dacă va dura mai mult de o lună, o depresiune globală.

Deși se presupune că SUA nu depinde de petrolul din Golful Persic, prețurile la benzină cresc dramatic în toate cele 50 de state. Când mi-am umplut rezervorul duminică (8 martie, n.n.), prețul benzinei crescuse cu 50 de cenți față de ceea ce plătisem cu șase zile înainte. Am verificat din nou astăzi (miercuri, 11 martie, n.n.) și prețul crescuse cu încă 15 cenți. Creșterea costului combustibilului va afecta întreaga economie, deoarece camionagiii, companiile aeriene și fermierii este necesar să cheltuiască mai mult pentru a-și menține mașinile în funcțiune. Aceste costuri vor fi transferate consumatorilor. Ceea ce va crea o dublă lovitură – nu doar în SUA, ci în întreaga lume – prin creșterea prețurilor și scăderea creșterii economice. La un moment dat, prețul petrolului și al GNL va începe să scadă, dar numai pentru că recesiunea care va afecta majoritatea economiilor din întreaga lume va reduce cererea.

Situația este la fel de sumbră și îngrijorătoare pe frontul militar. În ciuda pagubelor masive provocate în Iran, armatele SUA și Israelului nu au reușit să distrugă forțele balistice și de rachete de croazieră ale Iranului, precum și dronele sale. Departamentul de Război al SUA a recunoscut că Iranul a contrazis așteptările armatei americane, iranienii lansând contraatacuri devastatoare.

New York Times a publicat pe 11 martie 2026 un articol interactiv care analizează daunele aduse armatei americane și siturilor conexe din Orientul Mijlociu în contextul războiului în curs dintre SUA și Israel și Iran. Acesta utilizează imagini satelitare comerciale de înaltă rezoluție (din surse precum Airbus DS și Planet Labs), videoclipuri verificate de pe rețelele de comunicare virtuală și declarații oficiale ale oficialilor americani și ale mass-media de stat iraniene pentru a documenta cel puțin 17 obiective americane avariate (inclusiv baze care găzduiesc forțele americane, infrastructura de apărare aeriană și facilități diplomatice). Analiza este actualizată la data de 10 martie 2026 și evidențiază atacurile de represalii ale Iranului – mii de rachete și drone – lansate ca răspuns la atacul SUA-Israel asupra Iranului, care a început la sfârșitul lunii februarie 2026.

Atacurile Iranului au început la scurt timp după izbucnirea conflictului (de exemplu, începând cu 28 februarie) și au vizat 13 obiective din Kuweit, Qatar, Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Irak:

Kuweit: multiple atacuri asupra bazei aeriene Ali Al Salem (1 martie), taberei Arifjan (4 martie), portului Shuaiba (2 martie, ucigând șase membri ai armatei americane, cu prăbușirea parțială a acoperișului vizibilă în imaginile satelitare) și taberei Buehring (5 martie, explozia unei drone în apropierea facilităților sportive, fără victime).

Bahrain: sediul Flotei a 5-a a Marinei SUA a fost lovit (28 februarie/1 martie), inclusiv pagube la un radom de comunicații, vizibile în imagini video verificate.

Arabia Saudită: baza aeriană Prince Sultan (1 martie), cu un soldat american ucis.

Qatar: Baza aeriană Al Udeid (9 martie) și stația radar Umm Dahal (daune la radarul AN/FPS-132).

EAU: Baza aeriană Al Dhafra (3 martie), portul Jebel Ali (1 martie), Al Ruwais (în apropierea unității THAAD) și instalațiile Al Sader.

Iordania: Baza aeriană Muwaffaq Salti (4 martie), cu avarii grave la senzorii de apărare aeriană.

Irak: Aeroportul Erbil (1 martie).

Altele: Atacurile au ajuns până în Turcia (NATO a interceptat rachete îndreptate către baza aeriană Incirlik pe 4 martie, fapt negat de Iran).

Unele baze (de exemplu, Al Udeid, Ali Al Salem, Al Dhafra) au fost lovite de mai multe ori. Țintele diplomatice au inclus consulatul SUA din Dubai și ambasadele din Kuwait City, Riyadh și Bagdad (atac cu rachete pe 8 martie, fără victime confirmate).

În timp ce CENTCOM continuă să insiste că Iranul a provocat puține daune, realitatea este că Iranul a paralizat capacitatea SUA de a lansa și susține operațiuni de luptă din bazele și instalațiile enumerate mai sus.

Există mai multe rapoarte conform cărora Trump a urmărit să redeschidă negocierile cu Iranul în speranța de a obține un armistițiu sau o retragere strategică. Iranul nu acceptă aceasta și va continua să atace instalațiile SUA și Israelul, indiferent de decizia lui Trump.

Danny Davis și cu mine am discutat despre starea războiului cu Iranul: