Proiectul care transformă drumeția într-un act de redescoperire a identității naționale

Ideea proiectului Via Mioritica a fost inspirația lui Andrei Pletea, un geograf pasionat de munte, fotografie și bicicletă, care locuiește cu familia sa în orașul Brad. Andrei a lucrat ca meteorolog la o stație meteo de munte, o meserie care îi plăcea enorm, dar a demisionat pentru a se dedica integral acestui proiect. Astăzi, acesta speră ca Via Mioritica să prindă viață astfel încât să poată deveni, în timp, manager de proiect în cadrul asociației. Energia lui vine dintr-un singur loc: dorința de a arăta tot ce are România mai valoros: istoria, contribuția poporului român la cultura europeană, rădăcinile care ne definesc.

Și ce proiect a născut această dorință? Via Mioritica este primul traseu de drumeție de mare distanță care unește toate provinciile istorice din România: peste 3.600 de kilometri care pornesc și se încheie în același punct „A”. Peștera Sfântului Apostol Andrei din Dobrogea leagă, printr-un singur fir roșu, toate provinciile istorice românești: Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crișana, Maramureș, Bucovina și Moldova. Traversând 21 de județe, toate tipurile de relief și sute de obiective naturale, culturale și istorice, traseul nu este doar o potecă turistică. Este un traseu tematic, presărat cu panouri informative care transformă fiecare pas într-o lecție vie de istorie: de la creștinarea daco-romanilor de către Sfântul Andrei, la Bătălia de la Posada, rezistența lui Avram Iancu sau luptele anti-comuniste din munți.

Via Mioritica nu vrea să fie doar un „drum lung”. Vrea să fie „o cale de Renaștere Națională”. Să reaprindă în tinerii de azi interesul pentru Mihai, Ștefan, Corvin sau Eminescu. Să îi invite pe români și pe străini să „ia țara la pas”, așa cum au făcut-o Calistrat Hogaș, Alexandru Vlahuță sau Mihail Sadoveanu. Și, poate cel mai frumos, să readucă viață în satele izolate, arătându-le bătrânilor că nu au fost uitați.

De ce contează atât de mult? Pentru că turismul de azi s-a modificat. Oamenii nu mai vor hoteluri de beton și selfie-uri în stațiuni aglomerate. Caută autenticitate: arhitectură tradițională, sate arhaice, natură neatinsă, experiențe care să îi facă să simtă, nu doar să vadă. Via Mioritica propune exact asta, un turism sustenabil, prietenos cu mediul, care traversează zone sălbatice și comunități rurale. Un model care aduce beneficii pe termen lung atât turiștilor, cât și localnicilor.

Andrei Pletea nu este singurul care crede în proiect. El este vocea a mii de români care simt că, fără rădăcini, nu putem crește. „Pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai” nu e doar un vers. Este o invitație la redescoperire.

Dacă doriți să susțineți acest proiect și să contribuiți la transformarea sa în realitate, sunteți invitați să luați legătura cu echipa Via Mioritica. Puteți scrie la adresa viamioritica@gmail.com sau să sunați la numărul 0756 659 209. Printr-o discuție directă veți afla modalitățile concrete prin care puteți contribui pentru ca acest traseu să devină realitate.

Prin participarea la acest proiect, avem oportunitatea reală de a contribui la conservarea și valorificarea patrimoniului istoric, cultural și natural al României, promovând totodată un model de turism sustenabil care generează beneficii pe termen lung pentru comunitățile locale.

Citiţi şi:
Ochiade discromate: Gustul românesc și tradiția creativă europeană ‒ componente ale patrimoniului imaterial
150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. 2026 este Anul Brâncuși

yogaesoteric
25 aprilie 2026