Președinta Comisiei de la Veneția recunoaște la București: Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o traumă pentru România și un șoc pentru toată lumea. Marta Cartabia a avertizat asupra puterii fără limite

Aflată la București pentru a participa la „2026 Rule of Law Forum”, președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din România a fost o traumă pentru țara noastră și un șoc pentru toată lumea, potrivit Gândul.

„Cea mai recentă experiență din România privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o ocazie foarte importantă pentru Comisia de la Veneția de a reflecta asupra noilor provocări care pot afecta securitatea statelor, precum și toate sistemele noastre democratice (….…) Anularea alegerilor a fost o traumă pentru țară, dar și o experiență pentru noi pentru că ne-a deschis ochii asupra amenințărilor la adresa noastră. În România, a existat un risc real în ceea ce privește libertatea de a alege a votanților. În acel moment a fost un șoc pentru toată lumea. Am înțeles că astfel de evenimente se pot petrece oriunde”, a declarat președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, în cadrul dezbaterii „Rule of law Forum”.

Întrebată cum se poate reconstrui încrederea în instituțiile statului, în astfel de momente, Cartabia a spus că aceasta „nu se poate face peste noapte”, potrivit Hotnews.

„Cred, în general, când vorbim despre încredere, că acțiunea cea mai bună este să explicăm. Nu este suficient să facem ceea ce este bine în ceea ce privește percepția noastră. Este important ca oamenii să înțeleagă de ce o decizie a fost luată. Deschiderea este importantă, este necesar să explicăm”, a mai precizat Cartabia.

Marta Cartabia a vorbit, de asemenea, despre alte noi provocări la adresa statului de drept, între care puterea exercitată de actori privați prin intermediul algoritmilor și al platformelor digitale.

„Permiteți-mi să subliniez câteva dintre principalele provocări contemporane la adresa statului de drept. Aș dori să scot în evidență trei aspecte. Primul – puterea fără limite. Limitele juridice ale exercitării puterii – indiferent de cine o deține, inclusiv autoritățile alese – sunt inerente democrației și constituie, de fapt, o precondiție pentru funcționarea oricărui regim democratic. Cu toate acestea, importanța și însăși existența unor astfel de limite nu mai pot fi considerate de la sine înțelese. O cultură difuză a puterii nelimitate și necontrolate reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă statul de drept. În al doilea rând, noile forme de putere. Puterea nu mai este exercitată doar în cadrul guvernelor și al parlamentelor. Ea este exercitată, de asemenea, prin intermediul algoritmilor, al platformelor digitale și de către actori privați ale căror decizii afectează milioane de cetățeni în moduri adesea invizibile și opace. Acest aspect ridică o întrebare presantă: în ce măsură pot fi aplicate principiile statului de drept acestor noi forme de putere? În al treilea rând, restabilirea statului de drept. Unele țări au ieșit dintr-o perioadă de regres democratic – chiar aici, în Europa – și întreprind acum reforme delicate pentru a repara instituțiile afectate”, a spus Marta Cartabia.

În opinia sa, regresul statului de drept are și o cauză legată de concepția potrivit căreia majoritatea care câștigă alegerile poate impune deciziile sale fără să țină cont de opoziție și de minorități, fără să le includă în procesul de deliberare.

„Această concepție contravine principiului statului de drept și reprezintă o înfrângere pentru democrație. Este adevărat că alegerile libere și corecte conferă legitimitate guvernelor, însă se cuvine să nu uităm că în majoritatea țărilor rata absenteismului la vot este extrem de ridicată, iar tinerii sunt, de cele mai multe ori, cei care aleg să nu se prezinte la urne. Este vorba despre aceiași tineri care protestează în multe țări din Europa – inclusiv în Italia – și din întreaga lume, cerând guvernelor să ia în considerare problemele lor, îngrijorările legate de viitor și solicitările pe care le au și să răspundă acestora. O țară democratică, guvernată de statul de drept, nu poate rămâne surdă la vocea tinerei generații și nu poate perpetua concepția conform căreia câștigătorul ia totul”, a mai declarat șefa Comisiei de la Veneția, conform Agerpres.

Citiți și:
Andrei Dîrlău: Ce rost mai are Comisia de la Veneția dacă propriile standarde sunt ignorate în România? Reprezentanta Comisiei nu a dorit să discute cu opoziția și să asculte argumentele AUR privind anularea alegerilor și situația lui Călin Georgescu
Avertismentul lansat de George Simion la Bruxelles: „Când alegerile sunt anulate și candidați incomozi interziși, democrația însăși este în pericol!”

yogaesoteric
1 noiembrie 2026