Studiu: Antisemitismul crește proporțional cu inteligența și nivelul de educație

An după an, grupurile de lobby precum Liga Anti-Defăimare din SUA au pretins că „antisemitismul”, ca alte forme de „rasism”, apare din ignoranță și lipsă de educație, însă un studiu recent făcut de revista Tablet arată opusul: cu cât cineva este mai inteligent și mai educat, cu atât este mai probabil să dezvolte convingeri nuanțate cu antisemitism.

Acest fapt este susținut și la noi cu exemple din istoria națională cu mari oameni de cultură care au vorbit despre „problema evreiască”: Mihai Eminescu, Octavian Goga, Vasile Conta, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Costache Negri, A.D. Xenopol și alte nume grele, personalități pe care le studiem insuficient la școală.

Printre oamenii „cu carte”, există o tendință de a crește nivelul de „antisemitism” cu cât studiază mai mult, cu cât află mai multe despre cine sunt din vechime evreii, ce obiceiuri au, ce au făcut în lume de-a lungul istoriei, ce dogme urmează etc.

Este necesar să reevaluăm modul în care combatem ura, în urma studiului care a constatat că oamenii educați pot fi într-un fel sau altul mai antisemiți decât cei mai puțin educați, în ciuda opiniilor larg acceptate care susțin contrariul, potrivit cercetătorilor care au realizat studiul publicat în revista Tablet.

Viziunea comună a relației dintre antisemitism și educație este că învățământul superior duce la mai puțin antisemitism, educația fiind văzută ca un instrument important în combaterea urii de toate felurile și a antisemitismului în mod special. Sondajul Global 100 al Ligii Anti-Defăimare privind antisemitismul din întreaga lume a constatat că „printre creștini și non-observatori (ignoranți), nivelurile de învățământ superior duc la mai puține atitudini antisemite”.

Cercetătorii au decis să efectueze studiul lor după ce au realizat că studiile anterioare au fost construite într-un mod care să permită oamenilor educați să realizeze care sunt răspunsurile greșite.

De exemplu, un sondaj realizat pentru a evalua antisemitismul în campusurile universitare s-a bazat pe nivelul de acord al respondenților cu afirmații precum „Evreii au prea multă putere pe piețele financiare internaționale”, pe care respondenții mai educați ar putea să le detecteze ca fiind mai puțin acceptabile din punct de vedere al comunității umane.

Pentru a depista un antisemitism mai nuanțat, cercetătorii au dezvoltat un nou sondaj bazat pe ideea dublei măsuri, cu două versiuni ale aceleiași întrebări cerându-le respondenților să aplice un principiu unui exemplu evreiesc și apoi unui exemplu non-evreiesc.

Subiecților li s-au atribuit în mod aleatoriu versiunile întrebărilor, astfel încât fiecare respondent să vadă doar o versiune a întrebării, ceea ce înseamnă că respondenții educați nu ar avea nicio modalitate de a ști că sondajul a fost menit să măsoare sentimentul față de evrei.

Peste 1.800 de persoane au luat parte la studiu, iar rezultatele au prezentat o imagine cu totul diferită de credința că mai multă educație înseamnă mai puțin antisemitism.

Studiul a preluat eșantionul cadrelor didactice K-12 și al profesorilor din învățământul superior pentru a oferi sprijin suplimentar pentru a trage concluzii despre persoanele cu educație superioară.

Cercetătorii au adăugat că educația pare să protejeze oamenii de antisemitism, dar poate și să ofere o „licență” pentru acesta, oferind oamenilor modalități mai sofisticate și acceptabile din punct de vedere al comunității de a-l exprima și susține, potrivit Tablet.

Cercetătorii au scris că rezultatele au fost îngrijorătoare din mai multe motive, dintre care primul este că evreii se pot înșela cu privire la locul unde predomină amenințările antisemite. Oamenii bine educați tind, de asemenea, să aibă o influență mai mare.

Strategiile de combatere a intoleranței și antisemitismului tind, de asemenea, să se învârtă în jurul ideii că ura este cauzată de necunoașterea faptului că mai multă educație poate ajuta; cu toate acestea, dacă oamenii mai educați sunt mai antipatici față de evrei, atunci nivelurile de învățământ superior ar putea crește prejudecățile.

„Combaterea antisemitismului celor bine educați va fi o luptă politică și morală, nu una care poate fi abordată prin metode convenționale și concepții despre educație”, au adăugat cercetătorii.

În traducere: Este necesar să creștem nivelul de îndoctrinare și să politizăm educația mai mult decât este deja, doar așa putem combate antisemitismul.

Odată cu extinderea definiției nebuloase a antisemitismului pentru a include critici aduse sionismului și statului Israel, evreii și-au atras antipatia și din partea stângii progresiste, care în mod tradițional ia partea Palestinei în conflictul cu Israel.

Ceea ce arată în fond acest studiu este că, în realitate, cu cât cineva învăță mai multe despre evrei – indiferent de afilierea politică – cu atât îi devin mai antipatici.

Încercarea de a educa publicul despre antisemitism prin lecții obligatorii despre holocaust și îndoctrinarea elevilor se dovedește un eșec.

Citiți și:
„Toată lumea se închină la jidani” – spune președintele Alexander Lukashenko
Doctrina legionară și principiile Mossadului
Un colosal document de arhivă: Adevărul despre politicienii monarhiei, cei pe care epigonii lor îi ridică azi în slăvi

yogaesoteric
6 ianuarie 2022