Conturi bancare blocate, salarii neplătite, insulte, vandalism: „nu suntem oligarhi” spun rușii din Franța

Mulți se simt excluși din societate și trăiesc situația cu o neliniște tot mai mare. Le Figaro a strâns câteva mărturii ale rușilor care trăiesc în Franța ca cetățeni obișnuiți.

După ce viața lor de zi cu zi a fost blocată, a urmat o acțiune în justiție. Dintre miile de ruși cărora li s-au blocat conturile bancare în Franța, câteva sute dintre ei au decis să depună plângere în justiție pentru discriminare. În urma invaziei Ucrainei, aceștia din urmă au fost surprinși că nu au mai primit niciun fel de plată. Nu li s-au plătit nici salarii, nici rambursări, nici asistență socială, împiedicându-i să facă față cheltuielilor curente. Vina lor: sunt ruși sau au un nume care sună a nume slav.

După ce și-a dobândit cetățenia franceză în urmă cu doi ani, Olga, acum director juridic într-un grup internațional american, s-a trezit pusă la zid, fără să poată măcar să facă transferuri din cont în cont. „Prima dată am crezut că este o eroare”, își amintește ea.

În realitate, în cadrul sancțiunilor economice impuse cetățenilor ruși din apropierea Kremlinului, unitățile bancare sunt instruite să verifice cu cine au de-a face și să monitorizeze mișcarea fondurilor. În acest scop, așa-numitele tranzacții „de credit” sunt apoi filtrate ‒ cu alte cuvinte blocate ‒ în timpul necesar pentru efectuarea verificărilor pe baza documentelor solicitate clienților băncii. Sunt solicitate în special pașapoartele sau permisele de ședere. „Suntem conștienți de faptul că aplicarea acestor măsuri și verificări suplimentare ar fi putut fi restrictivă pentru clienții noștri”, subliniază banca Société Générale, precizând că nu mai „există azi nicio dificultate în niciun cont al clienților săi”.

La cincisprezece zile de la invadarea Ucrainei, Olga depusese într-adevăr, la cererea consilierului său, fotocopia cărții de identitate. „Fără să i se spună motivele reale, doar invocând o actualizare a documentelor. Dar, în ciuda comunicării documentului solicitat, contul meu a fost blocat”, se plânge ea. O situație care se va repeta de trei ori, după scurte reveniri la normal. „O vreme, nu mi-am putut obține salariul”, spune ea. O nedreptate pentru această femeie de 37 de ani, căsătorită cu un francez, care s-a simțit brusc ostracizată de societate.

O neliniște tot mai mare

Același sentiment a cuprins-o și pe Maria, cea care era numită „pariziana” în anii adolescenței, „atât de mult îmi doream să plec din Moscova să locuiesc la Paris”, își amintește această femeie de 26 de ani. Singură în Franța timp de șase ani, această tânără auto-antreprenor s-a trezit cu doar 30 de euro în buzunar, nevoită să cerșească ajutor de la anturajul ei profesional.

Anna a fost de acord să fie hrănită câteva zile de prieteni. În regiunea Parisului de zece ani, această specialistă în consultanță digitală și-a văzut și conturile blocate în mai multe rânduri. În cadrul acestei comunități, resentimentele domină. Franța atacă pe nedrept, potrivit ei, cetățeni de rând fără nicio problemă. „Nu suntem oligarhi!”, se enervează Anna.

Angajată de aceste victime pentru a studia posibilitatea depunerii unei plângeri penale pentru discriminare, firma Cartier Meyniel Schneller critică metodele utilizate de bănci.

„Nu punem sub semnul întrebării principiul că se efectuează anumite verificări, având în vedere sistemul de reglementare adoptat de Consiliul Uniunii Europene, ci caracterul arbitrar și caracterul discriminatoriu al aplicării acestora”, subliniază avocatul Alexandre Meyniel. Pentru el, „ceea ce este îndoielnic este că blocăm conturile chiar înainte de a anunța părțile interesate că verificările sunt în curs. Ar fi firesc mai întâi să informăm, apoi să verificăm și abia apoi să luăm măsurile restrictive necesare, în cazul în care acești cetățeni ruși se încadrează în sfera de aplicare a regimului de sancțiuni instituit de autoritățile europene.”

„Avem senzația că instituțiile bancare dau dovadă de un zel excesiv când vine vorba de implementarea instrumentelor de conformitate care să permită aplicarea noilor reglementări europene privind sancțiunile, cu consecințe grave pentru persoanele care suferă și care nu sunt nicidecum oligarhi. Chiar și astăzi, problema persistă”, adaugă avocata Marie-Laure Cartier.

Pe lângă această problemă cu băncile, comunitatea rusă trăiește în Franța cu o stare de neliniște din ce în ce mai mare: atacurile verbale și actele de vandalism la adresa acesteia sunt în creștere. Mașinile înmatriculate în Rusia sunt vopsite în galben și albastru, în culorile Ucrainei. „Șoferii acoperă cu scotch steagul țării lor de pe numărul de înmatriculare”, spune un martor. Purtând un nume slav, un manager de comunicare a primit diverse insulte în căsuța poștală. Ca și „La Maison de la Rusie”, la Nisa, pe robotul telefonic: „Ieși! Toată mafia! muriți!”

Nici Andrei Eliseev, rectorul Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae a orașului, nu a fost cruțat. A primit amenințări cu moartea, prin poștă, și a depus o plângere.

„Rusofobia este inutilă și poate avea ca efect creșterea sprijinului pentru Putin”, a spus el, regretând că acest climat nesănătos se invită și în locurile de joacă.

„Spune-mi, mamă, de ce oamenii sunt toți răi în Rusia?” Asta m-a întrebat copilul meu în drum spre casă de la școală…, se plânge Irina.

„Acum, când oamenii îmi spun că am un accent frumos, îmi e teamă să spun că sunt rusoaică”, se plânge Olga

Citiți și:
Fiinţa nevrotică rasial, noua față a visului american. Discriminarea rasială folosită împotriva albilor
Varujan Vosganian acuză: Discriminarea devine politică oficială în România, iar campania de vaccinare, o formă de represiune și șantaj

yogaesoteric
8 iulie 2022

Also available in: Français