Filme care au schimbat istoria

Majoritatea oamenilor merg la cinematograf spre a se deconecta de problemele şi grijile zilnice, văzând lucruri care „se petrec numai în filme”. Dar a şaptea artă nu este doar spectacol, căci filmele ne oferă, de multe ori, nu doar fiori ieftini şi râsete şi mai ieftine. Adesea, ele au puterea de a schimba istoria.

Iată, în cele ce urmează, câteva producţii cinematografice a căror influenţă a fost atât de mare încât a transformat cursul politicii şi al istoriei în viaţa reală.

Naşterea unei naţiuni (1915)

Operă de căpătâi a legendarului regizor David W. Griffith, Naşterea unei naţiuni a revoluţionat arta creării de filme, devenind instantaneu un fenomen cultural. Aceasta a constituit însă o problemă, dat fiind faptul că o bună parte din film este, în esenţă, propagandă rasistă, proslăvind eroismul grupării Ku Klux Klan. Masiva popularitate a peliculei a declanşat o reînviere, pe plan naţional, a KKK şi a dus la adoptarea multor legi rasiste la nivel guvernamental. Preşedintele Woodrow Wilson nu doar că a prezentat filmul într-un cadru privat, pentru membrii cabinetului său, la Casa Alba, dar a fost citat copios în subtitlurile filmului. Drept urmare, în America relaţiile dintre rase au continuat să fie tensionate încă timp de două generaţii.

Triumful voinţei (1935)

Considerat „cel mai infam” film realizat vreodată, Triumful voinţei reprezintă, totodată, şi cea mai de succes peliculă din istoria genului. Oda regizoarei Leni Reifenstahl pentru partidul nazist şi Adolf Hitler a fost deosebit de populară în Germania, prezentând o viziune romantică, exaltată, asupra supremaţiei ariene şi adunând masele populare în jurul regimului nazist. Triumful voinţei l-a ajutat pe Hitler să-şi consolideze puterea, stabilindu-şi o largă bază populistă de admiratori vrăjiţi de puternicele imagini ale filmului. Fanatismul cu care unii soldaţi germani au luptat în al Doilea Război Mondial e cauzat în mare măsură de acest film de propagandă.

Bătălia pentru Alger (1966)

Unul dintre cele mai influente documentare, Bătălia pentru Alger, constituie o cronică necosmetizată a războiului algerian de independență contra Franţei, desfăşurat între 1954 şi 1957. Deşi regizorul Gillo Pontecorvo a afirmat că dorinţa lui sinceră a fost să ofere o perspectivă neutră asupra conflictului, autorităţile franceze l-au acuzat făţiş că face jocul algerienilor.

Filmul lui a fost considerat prea periculos politic spre a putea fi difuzat în Franţa şi, ca atare, a fost interzis în cinematografele din această ţară timp de 5 ani. Din fericire, el a fost prezentat în alte ţări, acţionând ca un veritabil manual pentru insurgenţii – şi contra-insurgenții – din toată lumea. Orice organizaţie considerată „teroristă”, de la Panterele Negre din America până la gruparea nord-irlandeză IRA, a studiat tehnicile expuse în film, în vreme ce Pentagonul l-a proiectat soldaţilor americani în 2003, ca parte a programului de instruire pentru înfrângerea gherilelor irakiene.

Alfie (1966)

Acest clasic cinematografic, cu un foarte tânăr Michael Caine în rolul principal, a reprezentat un şoc la lansarea sa în Marea Britanie, ţară unde avortul era încă ilegal. Punctul culminant al peliculei e atins atunci când una dintre iubitele efemere ale personajului principal rămâne însărcinată şi suferă un avort traumatic. Publicul a fost profund mişcat, iar mişcările feministe de masă lansate în acest context au determinat Parlamentul britanic să voteze „Legea avortului”, în 1967, care legaliza avorturile în Marea Britanie, cu condiţia să fie practicate de medici, şi nu de neprofesionişti, precum se întâmpla în Alfie.

Scurt film despre crimă (1988)

Făcând parte din celebrul Decalog al regizorului polonez Krysztof Kieslowski, aceasta peliculă este de-a dreptul impresionantă, dar e atât de bine făcută încât te simţi obligat să o vezi, chiar dacă ştii că îţi va lăsa un gust amar. Cu alte cuvinte, este un „film-mesaj”. Pelicula, care compară şi pune semnul egalităţii între acţiunile unui criminal brutal şi acţiunile statului care-l execută pentru crimă, a declanşat o intensă dezbatere privind pedeapsa cu moartea în Polonia. Milioanele de spectatori au fost zguduiţi de argumentele filmului, iar presiunea opiniei publice a fost atât de intensă încât, în plin regim comunist, pedeapsa cu moartea a fost abolită în Polonia.

Citiţi şi:
Manipularea şi programarea ştiinţifică a realităţii noastre
«Cu ochii larg închişi»

yogaesoteric
12 decembrie 2016