O tăbliță babiloniană de argilă, cu o vechime de 3.700 de ani, a fost recunoscută ca fiind cea mai veche şi precisă tabelă trigonometrică, sugerând că babilonienii îi devansează pe grecii antici în inventarea trigonometriei cu peste 1000 de ani.
Tăblița, cunoscută sub numele de Plimpton 322, a fost descoperită la începutul anilor 1900 în regiunea care acum este sudul Irakului, de către arheologul şi diplomatul american Edgar Banks, cel după care a fost creat personajul Indiana Jones, dar cercetătorii au fost mereu derutați în ceea ce privește scopul ei. Datorită unei echipe de la Universitatea din New South Wales (UNSW) din Australia, misterul posibil să fi fost rezolvat. Mai mult decât atât, metoda babiloniană de calculare a valorilor trigonometrice i-ar putea învăța ceva şi pe matematicienii de astăzi.
„Cercetările noastre arată că Plimpton 322 descrie formele triunghiurilor cu unghi drept folosind un nou tip de trigonometrie bazat pe raportare (corelație), nu pe unghiuri şi cercuri”, spune unul dintre cercetători, Daniel Mansfield.
„Este o lucrare de matematică fascinantă care denotă fără îndoială genialitate.”
De la început, experţii au stabilit că Plimpton 322 prezenta o listă de triplete pitagoreice, seturi de numere care se potrivesc modelelor trigonometrice pentru calcularea laturilor unui triunghi cu unghi drept. Marea dezbatere s-a purtat cu privire la ceea ce reprezentau de fapt acele triplete. Sunt ele oare doar o serie de exerciții de predare, de exemplu? Sau au o semnificație ceva mai profundă?
Babilonienii au folosit baza 60 sau, altfel spus, sistemul sexazecimal (la fel ca marcarea minutelor – 60 minute = 1 oră), în loc de sistemul zecimal pe care îl folosim astăzi. Aplicând modelele matematice babiloniene, cercetătorii au reușit să arate că tăblița a avut inițial 6 coloane şi 38 de rânduri.
De asemenea, ei au arătat modul în care matematicienii de atunci ar fi putut folosi sistemul babilonian pentru a face măsurările cu ajutorul numerelor de pe tăbliță. Cercetătorii sugerează că tăbliţa ar fi putut fi folosită de antici pentru a face calcule la construcția palatelor, templelor şi canalelor.
Dacă rezultatele noului studiu sunt reale, atunci astronomul grec Hipparchus, care a trăit în jurul anului 120 î.Hr., nu este părintele trigonometriei, după cum era considerat până acum. Cercetătorii datează tăblița ca fiind aproximativ din anii 1822-1762 î.Hr.
Mai mult, datorită modului în care babilonienii şi-au conceput matematica şi geometria lor, aceasta este cel mai exact tabel trigonometric, precum şi cel mai vechi. Motivul este că un sistem sexazecimal are fracțiuni mai exacte decât cel zecimal, ceea ce înseamnă mai puţine rotunjiri. În timp ce în sistemul zecimal 10 poate fi împărțit fără să dea rest numai la două numere, 2 şi 5 – un sistem de bază 60 are mai multe posibilități. Fracțiuni mai curate înseamnă mai puține aproximații şi o matematică mai exactă, iar cercetătorii sugerează că putem învăță ceva nou şi în prezent de la această metodă.
„Aceasta înseamnă că metoda are o mare importanţă pentru lumea noastră modernă”, spune Mansfield.
„Matematica babiloniană a fost dată uitării pentru mai mult de 3000 de ani, dar ea ar putea avea aplicaţii practice în topografie, grafică de calculator şi educaţie.”
„Acesta este un prețios exemplu al lumii antice care ne învaţă ceva nou.”
Studiul cercetătorilor australieni de la Universitatea din New South Wales a fost publicat în Historia Mathematica. Echipa UNSW a produs un video, care explică concluziile studiului, pe care îl puteţi urmări mai jos:
Citiți și:
Astronomia sumeriană – istoria prezentului
Enigme uluitoare: Omul nu a fost niciodată primitiv
yogaesoteric
17 ianuarie 2018