Administraţia Trump: o contra-revoluție culturală cu implicaţii globale? (II)

39.240 0

Cultura vieţii: „Ce promisiuni a făcut Donald Trump mișcării pro-familie și apărătorilor libertății religioase”

Pro sau contra lui Donald Trump, suntem de acord cu toții că aceste alegeri au schimbat fundamental peisajul politic al lumii în aproape orice mod ne-am imagina. Domeniul drepturilor și libertăților civile nu poate face excepție.

Văzând unele dintre țintele din programul politic al domnului Trump și promisiunile făcute de acesta grupărilor pro-familie și religioase din SUA, pe care, de altfel, le-a curtat intens, ne putem aștepta în mandatul său la o serie de reforme spectaculoase și mult necesare după o administrație democrată dezastruoasă.

Noi oportunități majore se deschid și pentru legislativ: întrucât Republicanii au păstrat controlul integral asupra Congresului (Parlamentul federal) și au 33 din cei 50 de guvernatori statali, odată dispărută opoziția prin veto a președintelui Obama, o serie de legi și decrete importante ar putea fi promulgate. La fel, prin numirea unor persoane cu vederi real conservatoare în posturi cheie precum Secretarul de Stat (ministrul de externe) și Ambasadorul la ONU se poate renunța la aspectele agresiv anti-familie ale actualei echipe de politică externă.

Iată („parafate” de grupul de lobby pro-viață Susan B. Anthony List) câteva dintre promisiunile pe care dl Trump le-a făcut grupurilor conservatoare americane, și care i-au adus votul a 81% dintre creștinii evanghelici:

– va nominaliza judecători pro-viață la Curtea Supremă. Trei judecători ar putea să fie numiți de dl Trump, mai mulți decât oricare ale președinte din istoria modernă. Fie și doar acest lucru va spori enorm protecția pentru familie și viața nenăscutului, cu rezultate întinse pe decenii de aici înainte.
– va promulga „legea de protecție a copilului nenăscut care simte durerea” (Pain-Capable Unborn Child Protection Act) și va pune astfel capăt infamei proceduri a avortului în stadiu avansat al sarcinii, în toată țara.
– va opri finanțarea „fabricii de avorturi” Planned Parenthood și va realoca fondurile astfel economisite de la avorturi și programele de „educație sexuală completă”, către centrele de sănătate comunitare care furnizează servicii de sănătate reală femeilor.
– va permanentiza „amendamentul Hyde” pentru a proteja plătitorii de taxe de la a contribui indirect la plata avortului, așa cum Obama a impus.
– va lua în considerare numirea unei comisii prezidențiale care să examineze efectul asupra sănătății publice a copiilor a pornografiei pe internet.
– Va proteja libertatea religioasă. Dl Trump a promis să promulge Legea Apărării Primului Amendament – First Amendment Defense Act (e vorba despre Primul Amendament al Constituției federale care consacră libertatea cuvântului și cea religioasă). Această lege va proteja de acțiunile punitive ale autorităților pe toți americanii care cred și afirmă că mariajul este uniunea între un bărbat și o femeie.

Donald Trump a afirmat de asemenea că susține viziunea naturală asupra căsătoriei și că va lua în considerare numirea de judecători care împărtășesc această viziune.

Dacă președintele se va ține de aceste promisiuni și va asculta sfatul numeroșilor lideri pro-viață și pro-familie de care s-a înconjurat în campanie, Statele Unite se vor schimba fundamental în bine. Este desigur mult de lucru până acolo.

Însă cu certitudine victoria domnului Trump este o oportunitate rară, poate unică, de a repara măcar o parte din răul incomensurabil adus de Obama, în SUA și peste tot în lume.

În ce privește România, dacă vom fi scutiți de la a mai vedea oficiali ai Ambasadei SUA la „parada homosexualilor” și dacă se vor înceta presiunile pentru introducerea așa-zisei educații sexuale în școli, putem considera că suntem atinși și noi, în bine, de această schimbare majoră și că ne putem reafirma fără rușine aprecierea și atașamentul față de America și de valorile libertății autentice, pe care aceasta a insuflat-o lumii atâția ani.

Alianța Familiilor din România – Trump, miza valorilor şi revolta „fanaticilor religioşi”

Ne place ori nu, începând din ianuarie America va avea un nou preşedinte – Donald Trump. La miile de comentarii şi articole care deja au fost scrise despre el adăugăm şi noi unul, sperăm util, din perspectiva valorilor, nu a politicii. Într-un sens, victoria neaşteptată a dlui Trump, datorată mobilizării şi prezenței la vot masive a populaţiei conservatoare americane, poate fi caracterizată ca Prima Revoluţie Americană a Mileniului III.

Ce se petrece în America are efecte în restul lumii, iar această Revoluţie nu va fi o excepţie. Politica Americii influenţează fiecare colţ al lumii. Aşa a fost de mai bine de două sute de ani de când, în 1812, America a câştigat războiul cu Imperiul Britanic punând astfel capăt expansiunii britanice în Emisfera de Vest. În 1823, America a adoptat Doctrina Monroe (Monroe Doctrine) care a pus capăt expansiunii coloniale europene în America Latină. La sfârşitul Veacului XIX America a pus capăt Imperiului Spaniol în urma războaielor din Cuba şi Filipine. La nu mult timp după aceea, Canalul Panama i-a asigurat Americii controlul traficului comercial între cele două mari oceane. Intervenţia Americii în Primul Război Mondial a dus la prăbuşirea marilor imperii europene şi la naşterea Europei de Est, inclusiv a României. Intervenţia Americii în Al Doilea Război Mondial a pus capăt Germaniei Naziste, Italiei fasciste, şi imperialismului nipon. Iar spre sfârşitul veacului XX politica preşedintelui Reagan a dus la prăbuşirea comunismului european şi sovietic.

În anii 1840 Hegel şi-a publicat influenta Filosofie a Istoriei, profeţind, într-un fel, viitorul celor doi mari titani în ascensiune la vremea aceea, Rusia şi America. Despre Rusia, Hegel scria că îşi face amprenta în istorie cu sabia, iar America cu plugul. Despre America a mai adăugat, tot profetic, că în viitor, „povara Istoriei” va atârna pe umerii ei. Într-o oarecare privinţă Hegel a profeţit viitorul cu acurateţe. Idea, însă, e uşor de înţeles – ce se petrece în America se simte în întreaga lume, iar omul din Casa Albă are mare greutate privind influenţa pe care America o proiectează până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

Care va fi direcţia pe care Trump şi cei care vor fi în jurul lui o vor da Americii, şi prin ea lumii, privind valorile? Ce impact va avea politica lui Trump în Europa? Ori chiar în România? Pentru a răspunde acestor întrebări trebuie mai întâi să înţelegem cum dl Trump a ajuns să câştige în timp ce mai toate sondajele de opinie nu îi dădeau nicio şansă. Cine sunt aceşti oameni? Ce i-a determinat să-l voteze pe dl Trump, acest bărbat care, judecat după afirmaţiile deloc înţelepte ori chiar murdare pe care le-a făcut, pare a fi necioplit, lipsit de maniere, rasist şi xenofob? De ce oamenii şi-au pus speranţa pentru o viaţă mai bună în acest om?

Revolta „fanaticilor religioşi”

Sondajele de opinie de după 8 noiembrie 2016 reflectă că votul masiv primit de dl Trump din partea catolicilor şi evanghelicilor i-a asigurat preşedinţia. Conform unui studiu publicat pe 9 noiembrie 2016 de Pew Research Center, catolicii constituie 23% din întregul electorat american, iar evanghelicii albi 26%. Pe lângă evanghelicii albi trebuie amintiţi şi evanghelicii de culoare care constituie majoritatea covârşitoare a populaţiei de culoare din America. Aceste trei grupuri religioase alcătuiesc peste 50% din întregul electorat american. Privind voturile date, 52% dintre catolici l-au votat pe Trump la fel ca şi 81% dintre evanghelicii albi.

Este remarcabil că dl Trump a obţinut 81% din voturile evanghelicilor albi având în vedere că în 2004 dl George Bush, el însuşi evanghelic, a primit doar 78% din voturile lor. Mulţi pastori de culoare şi-au încurajat şi ei congregaţiile să-l voteze pe dl Trump în ciuda afirmaţiilor lui rasiste. De ce oare? Ce să-i fi motivat?

Motivul principal şi aproape exclusiv au fost valorile – teama că dna Clinton va continua procesul de distrugere a valorilor creştine şi morale început de Administraţia Obama, şi că bătălia pentru dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi va fi pierdută. Decesul subit al Judecătorului Antonin Scalia, conservator catolic, în primăvară, a adus în prim plan posibilitatea ca alegerea dnei Clinton ca Preşedinte să rezulte în nominalizarea în Tribunalul Suprem a unui judecător pro-avort.

Dl Trump a promis catolicilor şi evanghelicilor că odată ales la Casa Albă va nominaliza judecători pro-life, adică pro-viață, în Tribunal Suprem. Soarta şi viitorul Tribunalului Suprem american au fost, de fapt, printre motivele principale pentru care americanii s-au dus la vot pe 8 noiembrie, 70% dintre ei declarând că soarta Tribunalului Suprem a fost „un factor important” în decizia lor de a vota. Dl Trump şi consilierii lui au înţeles bine lucrul acesta. Promisiunea făcută de el cu luni în urmă a reafirmat-o cu câteva zile înainte de alegeri într-un interviu la postul de televiziune american CBS. Creştinii s-au menţinut şi ei pe poziţii. În 2015, 21% dintre americani afirmau, într-un sondaj de opinie, că vor vota „doar pentru un candidat care le împărtăşeşte vederile privind avortul”. În 2008 doar 13% dintre americani deţineau această poziţie.

Dna Clinton spera să primească voturile femeilor, dar nu le-a primit. Majoritatea femeilor au votat împotriva ei. 53% dintre femeile albe au votat pentru Trump. Şi asta cu toate că dna Clinton a promis grădiniţe pentru copii, salarii egale pentru femei, avort, drepturi pentru homosexuali. Chiar mai şocant pentru ea, 62% dintre femeile albe fără diplome universitare au votat pentru Trump. La fel, 55% dintre femeile din suburbiile metropolelor americane au votat împotriva ei. Pentru ele, valorile morale, creştine, ale familiei, şi în special dreptul la viaţă al copiilor nenăscuţi au fost factorii decisivi care le-au convins să-l voteze pe dl Trump. Şi asta în ciuda faptului că 78% dintre femeile care l-au votat pe dl Trump au declarat că au fost jignite de afirmaţiile lui misogine.

Aceleaşi sondaje de opinie au indicat şi de ce creştinii Americii au votat pentru un om care, cel puţin în aparenţă, nu se identifică cu credinţa lor. Doar 45% dintre evanghelicii care au votat pentru dl Trump au făcut-o pentru că se identifică cu platforma lui electorală. Iar 51% l-au votat pentru că nu au dorit ca dna Clinton să ajungă Preşedinta Statelor Unite. În alte cuvinte 45% dintre evanghelici au votat pentru dl Trump şi 51% împotriva dnei Clinton.

Se poate spune că şi căsătoriile homosexuale au jucat un rol important în motivarea americanilor creştini să-l voteze pe dl Trump. Americanii nu s-au obişnuit cu căsătoriile homosexuale. Conform unui sondaj de opinie făcut la votanţii care s-au prezentat la vot pe 8 noiembrie 2016, 53% dintre ei au afirmat că sunt „de acord” cu afirmaţia „căsătoria trebuie definită ca doar uniunea dintre un bărbat şi o femeie”. 72% dintre persoanele care au votat pentru dl Trump au agreat cu această afirmaţie, cât şi 39% dintre persoanele care au votat pentru dna Clinton. În contrast, doar 37% dintre persoanele care au votat au dezagreat această definiţie a căsătoriei, 20% dintre ei fiind alegători care l-au votat pe dl Tump şi 52% alegători care au votat-o pentru dna Clinton.

Care sunt poziţiile dlui Trump privind valorile?

Privind avortul, în trecut dl Trump s-a declarat pentru avort. De când candidează la Casa Alba, s-a declarat pro-viață şi, cum am menţionat în paragrafele anterioare, a promis de mai multe ori că va pune în Tribunalul Suprem judecători pro-vita. Ultima lui luare de poziţie este că soarta avortului trebuie decisă la nivel de legislaturi de stat nu la nivel federal. În 1973 când Tribunalul Suprem [Curtea Supremă] SUA a legalizat avortul, l-a declarat o competență federală, nu a statelor.

Tot privind avortul, dl Trump a promis că va semna legislaţia pe care Administraţia Obama a respins-o cu ani în urmă care va interzice avortul în ultimul trimestru. Administraţia Trump promite şi că va bloca finanţarea avorturilor din fondurile publice, şi va elimina subvenţiile federale pentru Planned Parenthood, cea mai puternică organizaţie americană care finanţează clinici de avort.

Privind căsătoriile homosexuale, poziţiile dlui Trump au evoluat. La început s-a declarat în favoarea căsătoriei tradiţionale, iar apoi pentru recunoaşterea autorităţii statelor americane de a decide la nivel individual dacă vor ori nu să legalizeze căsătoriile homosexuale. În iunie 2015 Tribunalul Suprem [Curtea Supremă] american a invalidat, cu un vot de 5 la 4, toate legile statelor americane care defineau căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie. Într-un interviu acordat, însă, dl Trump a prezentat o altă variantă. În opinia lui decizia căsătoriilor homosexuale făcută de Tribunalul Suprem în 2015 e finală. Ceea ce, însă, nu înseamnă că dacă în Tribunalul Suprem vor fi nominalizaţi judecători pro-viață, aceştia nu vor decide şi invalidarea deciziei din iunie 2015 privind căsătoriile homosexuale.

Privind pornografia, dl Trump a anunţat că va iniţia o campanie împotriva pornografiei. Pe 16 iulie a semnat un protocol care conţine 5 puncte pentru combaterea pornografiei la minori cât şi exploatarea sexuală a minorilor.

Dl Trump are oportunităţi unice pentru a influenţa valoric America, atât prin Tribunalul Suprem [Curtea Supremă], cât şi prin Congres. Anul viitor va nominaliza un judecător conservator care va lua locul răposatului Antonin Scalia. În următorii 4 ani va avea posibilitatea să nominalizeze chiar încă doi judecători conservatori, având în vedere că dna Ruth Ginsberg e în anii 80 ai vieţii şi nu prea sănătoasă, iar dl Anthony Kennedy, împlinește 80 de ani anul acesta. Ambii, Ruth Ginsburg şi Anthony Kennedy au scris decizii pentru căsătorii homosexuale şi avort. În plus, dl Trump va putea nominaliza câteva zeci, ori chiar peste 100, de judecători federali, atât de district, cât şi din curţile de apel, care împărtăşesc perspective conservatoare privind valorile, inclusiv avortul şi căsătoriile homosexuale.

La nivel legislativ, dl Trump are la dispoziţie un congres şi senat majoritar republican – conservator. Congresul american e 238-193 în favoarea republicanilor, iar senatul 51-47. Este prima dată din 1929 încoace când toate ramurile statului federal american sunt în mâna aceluiaşi partid politic, în cazul acesta al conservatorilor. La acesta se adaugă dislocarea politică masivă a democraţilor la nivel de state. În majoritatea statelor americane guvernatorii şi legislaturile sunt de orientare conservatoare. Nu mai puţin de 34 din cei 50 de guvernatori de stat sunt republicani. Pentru dl Trump, asta va însemna nişte oportunităţi unice, cum ar fi: (1) adoptarea de legi federale care să restabilească libertatea religioasă şi de conştiinţă a cetăţenilor în raport cu drepturile homosexualilor; (2) revoluţia transgenderistă declanşată în ultimul an al Administraţiei Obama nu va mai fi instituţionalizată; (3) creştinii care se împotrivesc căsătoriilor homosexuale nu vor mai fi penalizaţi; (4) proiectul de lege demarat tot de Administraţia Obama de nediscriminare a homosexualilor la locul de muncă nu va fi adoptat.

Românilor, dar mai ales occidentalilor, li se pare ciudat că America încă nu are o lege federală care să interzică discriminarea pe bază de orientare sexuală. E clar că o astfel de lege nu va fi adoptată în următorii patru ani.

Privind libertatea religioasă, dl Trump a promis că va semna legea, deja adoptată de Congres şi Senat, pentru protejarea de discriminare a creştinilor care nu sunt de acord cu căsătoriile homosexuale, cunoscută ca First Amendment Defense Act (FADA).

Alte consecinţe, favorabile valorilor, care sunt anticipate din partea Administraţiei Trump, vor fi libertatea părinţilor de a-şi educa copiii la domiciliu (home schooling). Pe moment peste 2 milioane de copii americani învaţă la domiciliu. Se anticipează de asemenea că Administraţia Trump va promova abstinența de la consumul de alcool. Acest pronostic e aproape garantat considerând că, foarte probabil, dl Ben Carson, creştin şi fost candidat la Preşedinţie, va fi nominalizat în funcţia de Ministru al Sănătăţii (Surgeon General) al Statelor Unite. Există de asemenea posibilitatea reală de adoptare a unui amendament constituţional federal care să protejeze drepturile parentale. La fel, sistemul educativ impus de Administraţia Obama va fi abolit. Amintim şi o altă consecinţa posibilă – foarte probabil, corectitudinea politică va deveni şi ea o victimă a revoluţiei conservatoare americane.

Impactul valoric global

O administraţie Trump va avea şi repercusiuni valorice globale. În primul rând, la nivel de Organizaţie a Naţiunilor Unite, dl Trump şi personalităţile care îi vor forma cabinetul sunt persoane pragmatice. Dl Trump e de părere că ONU risipeşte banii. Foarte probabil că administraţia lui nu va sprijini politicile ONU de promovare a avortului, a revoluţiei sexuale, a drepturilor homosexualilor, a controlului populaţiei. Cetăţenii care l-au propulsat pe dl Trump în Casa Albă cu siguranţă vor influenţa politica externă a Americii într-o direcţie pro-viață. Deja există semne în sensul acesta. Dl Trump a anunţat că posibilul ambasador al SUA la ONU va fi John Bolton, acelaşi ambasador pe care America l-a avut în ONU pe timpul preşedinţiei dlui George Bush.

Este de asemenea uşor de anticipat că instituţionalizarea revoluţiei sexuale în America va fi stopată. Cel puţin pentru moment. Va întoarce administraţia Trump ceasul înapoi privind drepturile homosexualilor? Pe moment e greu de spus, dar ne putem aştepta cu siguranţă că dl Trump nu va numi ambasadori pe față homosexuali, nu va cere ambasadorilor americani să participe la marşuri homosexuale în capitalele lumii, nu va cere ambasadelor americane să abordeze steagul homosexual la ambasadele americane, şi nu va înconjura Casa Alba cu culorile curcubeului, aşa cum a făcut predecesorul lui. În plus, ne aşteptăm ca administraţia Trump, pragmatică, să nu finanţeze mişcările homosexuale din Lumea a Treia, şi să nu constrângă ţările sărace să adopte legislaţii pro-homosexuale ori pro-avort în schimbul ajutorului economic ori financiar american.

Domnul Trump şi România

România va fi şi ea afectată de administraţia Trump. Administraţia Obama a făcut presiuni asupra României privind drepturile homosexualilor. Presiunea aceasta încetează. Administraţia Obama nu mai este un obstacol pentru politicienii României să aprobe revizuirea Articolului 48 din Constituţie şi să-l supună la vot. De fapt, ar fi indicat pentru guvernanţii României să permită ținerea referendumului cât de curând.

Consilierii şi membrii viitorului cabinet Trump sunt şi vor fi creştini practicanţi în marea lor majoritate. Bărbaţi şi femei care preţuiesc valorile creştine şi vor ca acestea să fie protejate. Dacă România doreşte să construiască poduri şi relaţii de bună credinţă cu noua administraţie americană, deschiderea spre referendumul constituţional va fi un început bun.

România are nevoie de relaţii bune cu cea mai puternică ţară din lume, mai ales acum când vedem ce se petrece în jurul nostru. Ucraina a fost destabilizată de Rusia, Moldova are o preşedinţie pro-rusă, şi la fel Bulgaria. Transnistria este încă un dezastru geopolitic iar tancurile Rusiei rămân la doar 100 de kilometri de România, tot acolo.

Ar fi înțelept şi pragmatic, deci, pentru administraţia Iohannis să-şi re-evalueze poziţiile valorice. „Fanaticii religioşi” ai Americii au schimbat direcţia Americii şi, prin ei, foarte probabil direcţia valorică a lumii. Pe moment dl Iohannis nu are niciun creştin printre consilierii lui. Dl Iohannis e înconjurat de sorosiști, intelectuali secularizaţi care sunt fie indiferenţi faţă de valori, fie sunt împotriva lor, la fel ca şi consilierii dlui Obama şi ai dnei Clinton.

În final, şi foarte important, este înţelept de luat în seamă şi de ţinut minte, cel puţin pentru următorii patru ani, că vice preşedintele SUA, dl Mike Pence, este creştin practicant, un om cu convingeri morale, pro-viață şi pro-familie. Este posibil ca în 4 ani ori 8 ani el să fie preşedintele Americii.

Citiți și:
Ce înseamnă acum alegerea lui Trump pentru România
Donald Trump: «Nu vom mai preda această țară și poporul ei cântecului fals, insidios și manipulator al Globalismului»

yogaesoteric
16 ianuarie 2017