Aforisme şi cugetări despre responsabilitate
de profesor yoga Gregorian Bivolaru
1. A fi liber implică, printre altele, certitudinea interioară că fiecare fiinţă umană este responsabilă atât în faţa întregii umanităţi, cât şi în faţa lui DUMNEZEU.
2. Înţeleptul se judecă pe sine întotdeauna ca fiind responsabil pentru tot ceea ce făptuieşte.
3. Atunci când privim ceea ce se petrece pe această planetă (planeta Pământ) dintr-un anumit punct de vedere, descoperim că, în realitate, fiecare dintre noi este într-o anumită măsură responsabil pentru toţi ceilalţi.
4. Dată fiind structurarea holografică a Manifestării (CE FACE CA PARTEA SĂ FIE, ÎN SIMULTANEITATE, PREZENTĂ ÎN TOT, IAR TOTUL SĂ FIE, ÎN SIMULTANEITATE, PREZENT ÎN PARTE), atât cei înţelepţi, cât şi marii iniţiaţi consideră că fiecare dintre fiinţele umane este, într-o anumită măsură, responsabilă pentru toţi ceilalţi.
5. Dat fiind faptul că întotdeauna, fiecare dintre noi nu facem decât ceea ce vrem, deoarece suntem pe deplin liberi, tocmai de aceea suntem şi rămânem de fiecare dată responsabili pentru ceea ce am ajuns să fim.
6. Nicio fiinţă umană nu se poate simţi în acelaşi timp responsabilă şi disperată.
7. Chiar şi atunci când nu mai este capabilă să-şi dea seama de aceasta, fiinţa umană demoniacă este şi rămâne o absurditate responsabilă de ea însăşi.
8. De cele mai multe ori, atunci când căutaţi cu tot dinadinsul un vinovat, priviţi mai întâi în oglindă, şi nu într-un telescop.
9. Fiecare dintre noi trăim în prezent ceea ce deja am ales în trecut, iar dincolo de aparenţe, viitorul nostru va depinde chiar extraordinar de mult de alegerile pe care le facem în prezent.
10. Unul dintre cei mai semnificativi ani ai vieţii noastre este anul în care ne vom da seama că cea mai mare parte a problemelor cu care ne-am confruntat sau ne confruntăm au fost cauzate, cândva, de noi înşine. Abia atunci vom înceta să ne mai blamăm părinţii, ne vom opri să ne acuzăm prietenii, vom renunţa să mai dăm vina pe ceea ce se află în jurul nostru şi vom descoperi, totodată, că putem fi capabili să ne controlăm şi chiar să ne transformăm (în bine) destinul.
11. Atunci când devenim, în sfârşit, capabili să înţelegem că suntem, în realitate, artizanii propriilor noastre nefericiri, se poate spune că suntem gata să facem un pas important pe calea fericirii.
12. Chiar şi atunci când nu ne dăm seama de aceasta, aproape totul în viaţa noastră se află în strânsă legătură cu alegerile bune sau rele pe care le-am făcut.
13. Dacă cel mai adesea vi se pare că nu sunteţi responsabili pentru mintea pe care o aveţi, conştientizaţi măcar, cât mai repede cu putinţă, că sunteţi în totalitate responsabili pentru mintea pe care v-o faceţi. În felul acesta, creaţi premisele unei transformări profunde în fiinţa voastră.
14. În cazul în care veţi manifesta luciditatea, atenţia şi detaşarea necesară, urmăriţi ca data viitoare, atunci când veţi fi ori foarte furioşi, ori foarte supăraţi, să vă anihilaţi imediat acea emoţie nefastă, spunându-vă fulgerător vouă înşivă: „ACUM, ÎN ACEASTĂ CLIPĂ UNICĂ, EU ŞI NUMAI EU SUNT RESPONSABIL PENTRU PROCESELE DISTRUCTIVE DE REZONANŢĂ OCULTĂ PE CARE LE DECLANŞEZ ÎN UNIVERSUL MEU LĂUNTRIC.“
15. Cei înţelepţi pot să ne arate calea cea dreaptă pe care trebuie să o urmăm şi, mai mult decât atât, (unii dintre ei) chiar pot să ne impulsioneze într-un mod paranormal pentru a o parcurge, dar cu toate acestea, este evident că acea cale trebuie să fie apoi parcursă de noi înşine, cu ajutorul ce ne vine de la DUMNEZEU.
16. Dacă aspiraţi cu toată fiinţa ca întreaga voastră viaţă să fie şi să rămână atât pentru voi, cât şi pentru ceilalţi o magnifică istorie, realizaţi că înainte de toate, voi sunteţi autorul ei şi că, mai mult decât atât, aveţi în fiecare zi oportunitatea sau şansa de a scrie o nouă pagină minunată, care este de natură să vă încânte.
17. Este important să ne dăm cât mai repede seama că înainte să încercăm să cucerim lumea, este mult mai important să începem prin a ne cuceri, a ne revoluţiona şi a ne transforma pe noi înşine.
18. Dacă vă aflaţi eventual în situaţia de a fi aproape întotdeauna doar folosit, decideţi ferm ca începând de astăzi să deveniţi cel mai adesea folositor. Pentru aceasta este esenţial ca, înainte de toate, să urmăriţi să faceţi doar Voia lui DUMNEZEU.
19. Nu vom putea niciodată spera să atingem succesul deplin atâta timp cât nu ne privim cu atenţie şi luciditate în oglindă pentru a descoperi care sunt cauzele reale ale eşecurilor noastre.
20. Nu este cazul să acuzăm niciodată marea la cel de al doilea naufragiu pe care îl suportăm.
21. Pentru fiinţa umană care este plină de bun-simţ, bunăvoinţă şi inteligenţă, trecutul este o trambulină şi nu un hamac (hamacul este un pat suspendat ce este făcut dintr-o bucată de pânză rezistentă sau din plasă şi, cel mai adesea, el este folosit în aer liber sau în încăperi mici).
22. Nu este cu putinţă să construim sau să structurăm ceva cu adevărat bun şi extraordinar bazându-ne, fără încetare, doar pe trecut. Chiar dacă vom continua să facem această greşeală, mai devreme sau mai târziu ne vom da seama că am ratat şansa cea extraordinară a prezentului.
23. Este întotdeauna cu putinţă să descoperim şi să constatăm măreţia unei fiinţe umane după măreţia responsabilităţilor pe care şi le asumă.
24. Chiar şi atunci când (deocamdată) nu îşi dă seama de aceasta, fiecare fiinţă umană este responsabilă şi, tocmai de aceea, ea poate să-şi reinventeze, cu ajutorul lui DUMNEZEU, destinul.
25. Fiinţa umană vrednică nu aşteaptă miracolele într-o stare de inerţie completă sau de larvaritate. Ea crede cu tărie că miracolele sunt cu putinţă şi acţionează fiind plină de speranţă şi optimism, pentru ca în felul acesta, DUMNEZEU să se milostivească de ea şi să provoace miracolele de care are nevoie.
26. Cel mai potrivit loc şi timp pe care îl avem întotdeauna la dispoziţie spre a ajunge să reuşim ceea ce este bun, divin şi sublim este „AICI şi ACUM“, cu tot ceea ce am reuşit deja să trezim în universul nostru lăuntric.
27. Fiinţa umană care este responsabilă, inteligentă şi plină de bun-simţ găseşte întotdeauna modalităţi de acţiune inedite sau chiar geniale, în timp ce fiinţa umană letargică şi iresponsabilă îşi găseşte întotdeauna doar scuze.
28. Puţini îşi dau seama că înainte ca o fiinţă umană să poată să-şi realizeze cu adevărat aspiraţiile minunate şi să-şi împlinească idealurile sublime, ea trebuie mai întâi să se trezească spiritual.
29. Cei slabi lăuntric şi care totodată sunt inconştienţi, larvari şi iresponsabili au probleme. Cei puternici, treji din punct de vedere spiritual şi responsabili au soluţii creatoare, care îi umplu de uimire şi admiraţie pe cei inerţi.
30. Fiinţa umană ce este intuitivă, inteligentă, responsabilă şi plină de bun-simţ se analizează în mod constant, cu atenţie şi luciditate, pentru a descoperi în universul ei lăuntric cauza eventuală a greşelilor ei. Cel nesăbuit şi iresponsabil obişnuieşte să îi întrebe pe ceilalţi care sunt cauzele erorilor sale.
31. Atunci când alegerile şi acţiunile unei fiinţe umane sunt profund benefice şi pline de înţelepciune, trebuie să ne asumăm, la rândul nostru, ceea ce acea fiinţă umană face. Mai mult decât atât, într-o astfel de situaţie este de datoria noastră să o lăsăm liberă, şi totodată trebuie să urmărim să o înţelegem, raportându-ne într-un mod creator la exemplul ei. În astfel de cazuri, este chiar foarte bine să urmărim să o imităm, la rândul nostru, pentru a asimila, în felul acesta, în universul nostru lăuntric exemplul ei. O astfel de atitudine înţeleaptă este ceea ce am putea numi „responsabilitate creatoare împărtăşită“.
32. Cei înţelepţi respectă întotdeauna „regula de aur a celor 3R“: Respect plin de demnitate faţă de sine însuşi; Respect plin de bun-simţ faţă de ceilalţi; Responsabilitate deplină a tuturor acţiunilor pe care le facem.
33. Nicio fiinţă umană care are demnitate şi bun-simţ nu poate să fie sau să rămână mereu frustrată într-o lume de perverşi.
34. Chiar şi atunci când (deocamdată) nu ne dăm seama de aceasta, suntem în totalitate responsabili pentru gândurile, intenţiile şi faptele noastre. Nici dacă s-ar refugia pe Lună, nici dacă s-ar scufunda adânc undeva în fundul oceanului, nici dacă s-ar ascunde în cea mai adâncă peşteră ce se află undeva în munţi, oriunde ar încerca să se refugieze în această lume, pentru fiinţa umană nu există niciun ţinut în care să poată scăpa, fie chiar şi pentru un minut, de consecinţele inevitabile ale acţiunilor sale. Trebuie, de asemenea, să nu uităm niciodată că nici măcar în lumea de dincolo (Universul astral) nu este cu putinţă să scăpăm de consecinţele acţiunilor noastre (ce nu au fost arse sau anihilate).
35. Responsabilitatea pe care o avem implică, totodată, nu numai capacitatea de a genera sau de a face ceva anume, ci şi voinţa de a accepta, mai devreme sau mai târziu, toate rezultatele bune sau rele, ori consecinţele ce decurg din acţiunile noastre, fără a le atribui vreodată altcuiva în afară de noi înşine.
36. În unele situaţii, datorită ignoranţei în care continuăm să ne complacem, ne simţim în mod paradoxal şi aberant vinovaţi acolo unde, în realitate, altcineva este responsabil.
37. Împreună cu stăpânirea de sine, bunul simţ, iubirea, intuiţia, inteligenţa, compasiunea şi cunoaşterea autentică, responsabilitatea este una dintre componentele de bază ale forţei benefice şi profund senine pe care o emană cu putere fiinţa umană şi care face să se trezească în ea înţelepciunea şi stabilitatea.
38. Întotdeauna, aproape fără nicio excepţie, fiecare dintre noi trebuie să urmărim să facem tot ceea ce este bun, oferind de fiecare dată tuturor acelora care sunt pregătiţi să-l primească, binele ce deja există în universul nostru lăuntric şi care poate să se manifeste. Aceasta este una dintre responsabilităţile noastre sacre, pe care trebuie să o avem în vedere în cazul în care aspirăm să devenim cu adevărat o fiinţă umană.
39. Instrumentul eficient al oricărei revoluţii divine este şi rămâne Omul pe deplin responsabil, care totodată este plin de bun-simţ, de inteligenţă şi de iubire. Un astfel de om face alegeri benefice şi pline de înţelepciune.
40. Dat fiind faptul că dincolo de aparenţe, fiecare dintre noi suntem responsabili, într-o anumită măsură, pentru tot ceea ce se petrece (chiar şi atunci când, deocamdată, nu ne dăm seama de aceasta), trebuie ca de fiecare dată să lăsăm „să răsune“ (sau, altfel spus, să rezoneze într-un mod ocult) în universul nostru lăuntric tot ceea ce întâlnim, de fiecare dată, bun, divin, frumos şi minunat (care în tainica sa realitate, numai de DUMNEZEU ştiută, nu este niciodată o întâmplare).
41. O cunoaştere autentică şi profundă ce este, totodată, plină de înţelepciune declanşează întotdeauna în fiinţa noastră o anumită stare de responsabilitate, care va face ca deciziile pe care le luăm să fie pe măsură.
42. Dacă umanitatea în ansamblul ei nu va descoperi cât mai repede cu putinţă un nou mod profund transformator de a trăi, bazat pe îndumnezeire, pe înţelepciune, pe iubire, pe bun-simţ, pe compasiune, pe bunăvoinţă, pe altruism, pe bunătate, pe umilinţă şi pe într-ajutorare, ea se va scufunda din ce în ce mai mult în starea cumplită de marasm pe care o observăm cu toţii în lumea în care trăim.
43. Cu toţii trebuie să ne dăm seama că, în realitate, fiecare alegere şi fiecare intenţie pe care o manifestăm influenţează, totodată, într-o anumită măsură întreaga umanitate. Chiar şi atunci când (deocamdată) nu ne dăm seama de aceasta, fiecare dintre noi suntem, într-o anumită măsură, responsabili pentru tot ceea ce se petrece pe această planetă, fie că este vorba de existenţa noastră de zi cu zi, fie că este vorba de această lume în care trăim cu toţii. Înţelegând aceasta, trebuie tocmai de aceea să-I cerem plini de umilinţă şi credinţă ajutorul lui DUMNEZEU TATĂL, pentru ca în felul acesta gândurile, intenţiile şi acţiunile noastre să influenţeze în bine, într-un mod profund şi durabil, întreaga umanitate. Procedând adeseori în felul acesta, vom putea avea o contribuţie importantă, care poate impulsiona transformarea gradată în bine a întregii umanităţi în ansamblul ei.
44. Trebuie să ne dăm seama că nu suntem pur şi simplu doar fiinţe biologice, deoarece la începuturi DUMNEZEU TATĂL ne-a făcut după chipul şi asemănarea Sa, iar atunci când acţionăm cu inteligenţă şi bun-simţ, este cu putinţă să descoperim că, în realitate, suntem fiecare dintre noi conştiinţe creatoare. Tocmai de aceea, trebuie să ne dăm urgent seama că responsabilitatea noastră este pe măsura acestui privilegiu.
45. Atunci când privim cu multă atenţie şi luciditate către trecut ne dăm seama că, în realitate, conceptul de responsabilitate se referă în mare măsură la consecinţele potenţiale ale intenţiilor şi acţiunilor noastre. Luând în consideraţie acest aspect, trebuie să dăm dovadă de bun-simţ, de inteligenţă şi de precauţie, oferind totodată intuiţiei locul pe care îl merită. Este stringent necesar să facem aceasta, căci există o mulţime de semne care arată că planeta noastră, natura, spaţiul uman însuşi şi chiar biosfera sunt pieritoare. Ştiind aceasta, nu trebuie să pierdem din vedere că, în mare măsură, soarta lor se află la ora actuală în mâinile noastre.
Citiţi şi:
Câte ceva despre umilinţă şi valoarea ei în practica spirituală
yogaesoteric
20 mai 2010
Also available in:
English