Analiză devastatoare: Cum a luat-o razna binomul şi «buboiul» din SRI
Informaţii, fapte, întâmplări
Analiză Flux 24 şi Comisarul de Prahova
(Potrivit art. 24, pct. 5 din Legea nr.182/2002, se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcării legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.)
Notă: Prezentul eseu de analiză-sinteză a fost întocmit în baza informaţiilor şi datelor publice relevante preluate critic din produsele jurnalistice credibile, respectiv din acele materiale / articole de presă cu un caracter preponderent obiectiv imprimat de sursele de origine, care au fost identificate a fi bine informate şi provenind din mediul intrinsec, fie al entităţilor care compun binomul, fie apropiate rezonabil acestora.
Pentru exemplificare, amintim că am folosit: Ziua News, B1 TV, NAŞUL TV, LUJU (Lumea Justiţiei), InPolitics, Centrul Român pentru Investigaţii Jurnalistice (CRIJ), UNDE TV etc., evitând „presa de casă a binomului”[1] (supranumită şi Divizia Presă a Binomului SRI-DNA) [2], subiectivă, rău-voitoare, ale cărei direcţii publicistice sunt imprimate de comenzile / ordinele date de generalul locotenent Florian Mihail Coldea si Laura Codruța Kovesi (e. g. DIGI 24, post al RDS – RCS patronat ultra-discret de Zoltan Teszari, la care este angajat iubitul şefei DNA, Florian Nemeş; agenţia de ştiri HotNews etc.)
Izvoarele de informaţii şi date se localizează în locuri şi medii diferite, variate:
– mediul politic: preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, senatoarea Steluţa Cataniciu [3], senatorul Daniel Savu, care este şi membru în Comisia permanentă parlamentară comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului asupra activităţii SRI, senatorul independent Valer Marian, deputata Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului);
– mediul magistraţilor (Alina Bica – fosta şefă DIICOT, Asociațiile magistraților din România – AMR, UNJR şi APR – de judecători şi procurori, care au luat poziţie faţă de existenţa ofiţerilor acoperiţi ai SRI în Justiţie şi împotriva sintagmei „Justiţia câmp tactic pentru SRI” promovată într-un nefericit interviu de generalul de brigadă SRI Dumbravă Dumitru, şeful Direcţiei Juridice, sesizând Asociaţia „Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertăţi” – MEDEL care, la rândul ei, a sesizat autorităţilor de la Bucureşti că independenţa justiţiei este pusă în pericol.
Într-un stat de drept, într-un stat cu o democraţie rezonabilă, cum încă România pretinde sau îşi închipuie că este, cum anume acţionează procurorii şi judecătorii nu este treaba vreunui serviciu de informaţii. Dacă există procurori corupţi, inclusiv în interiorul DNA, există şi alţi procurori care sunt cinstiţi şi care, aşa cum s-a dovedit, sunt capabili să-i prindă şi să le facă cuvenitele dosare penale şi rechizitorii. Dacă există judecători corupţi şi, din păcate, vedem că există, şi nu puţini, este treaba procurorilor să-i prindă şi se vor găsi alţi judecători cinstiţi care să-i condamne. Şi, în fine, există Consiliul Superior al Magistraturii care, în mod normal, dacă nu s-ar afla şi el în „câmpul tactic”, ar avea datoria şi ar fi capabil să solicite, el însuşi, verificări şi investigaţii prin intermediul Inspecţiei Judiciare, dacă Inspecţia Judiciară nu este şi ea „câmp tactic”.
Semnalul Asociaţiei Magistraţilor Europeni ar trebui să ne cutremure. Şi să-l cutremure, în primul şi în primul rând, pe preşedintele Klaus Iohannis. Pentru că independenţa justiţiei este o chestiune care ţine de siguranţa statului.
CSM nu a elucidat problema, şicanându-i pe colegii magistraţi, iar CSAT nu a tranşat existența ofiţerilor acoperiţi în magistratură, răspunsul fiind ironizat chiar de fostul Şef al Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache (acum ambasador la Londra): „Exista obligaţia legală, nu noi am introdus-o, pare-mi-se (a fost prevăzut de lege – n.n.) în anul 2005 sau 2006 ca CSAT să verifice aceste lucruri. (…) Dacă mă întrebaţi pe mine este puţin complicat. Nu văd aici foarte bine rolul CSAT şi poate într-o zi această prevedere ar trebui regândită pentru că CSAT nu are instrumente la dispoziţie pentru a verifica 23.000 de magistraţi. (…) Poate să ia acele declaraţii pe propria răspundere şi să le trimită instituţiilor, instituţiile răspund. Răspunsul instituţiilor acesta a fost. Nu există capacităţi proprii ale CSAT de a umbla după ofiţerii acoperiţi. (…) De aceea vă spun că eu am anumite dubii asupra acestei proceduri, dar acesta a fost răspunsul instituţiilor statului.”
– Mediul academic: Alina Mungiu Pippidi, preşedinta Societăţii Academice Române (SAR) a cerut insistent clarificarea existenţei ofiţerilor acoperiţi SRI în justiţie, presă şi politică.
– Mediul foştilor ofiţeri SRI, daţi afară în 2014, pentru că au devoalat corupţia şi abuzurile din sistem (Dedu, Florea şi Gulianu).
– Dosare neclasificate ale parchetelor şi instanţelor de judecată (DNA, PICCJ, Tribunalul Militar Bucureşti, Curtea Militară de Apel Bucureşti).
De aceea, următoarele afirmaţii sunt riguros exacte:
– „Justiţia română este selectivă, abuzivă şi demonstrativă: îi execută în pas de defilare pe diverşi oponenţi sau pe cei care mediatic susţin alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din puşcărie le-ar fi fost confiscate averile. Sumele uriaşe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.”[4]
– „Lupta DNA împotriva sau pentru protejarea corupţiei. Avem motive temeinice să constatăm că aceştia luptă pentru ambele, în funcţie de interes sau / şi de obligaţii.”[5]
În aceeaşi ordine de idei, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, din ianuarie 2015, preşedintele nou investit atunci, Klaus Iohannis, remarca: „Un magistrat e atât de independent cât alege el să fie.”
Ulterior a uitat-o, îndeosebi după ce a pierdut procesul de la Sibiu şi Braşov cu casele dobândite prin fals şi uz de fals, declarând că nu-i convine Decizia Curţii de Apel Braşov, prin care i se luau aceste imobile.
Serviciului Român de Informaţii se confruntă cu existenţa şi amplificarea unei problematici instituţionale, de sistem.
Aşadar, sub aspectul resortului cauzal care propagă actuala stare de lucruri în sistem, evocăm câteva cauze mai importante şi cu impact negativ major imediat, pe termen scurt şi, ceea ce este mai grav, pe termen lung (în ipoteza că nu se vor identifica şi aplica măsuri de corecţie pertinente şi eficiente):
1. Menţinerea în SRI, o îngrijorător de mare perioadă de timp după Revoluţia din 1989, a ofiţerilor de securitate.
Această cauză – concluzie este pe deplin conformă cu realitatea şi susţinută cu argumente care nu pot fi respinse.
Directorii SRI Virgil Măgureanu, Costin Georgescu şi Radu Timofte ne-au dat asigurări, rând pe rând, că instituţia din subordine tinde să devină un serviciu de informaţii modern, în cadrul căruia numărul foştilor ofiţeri de securitate este într-un continuu regres [6].
Afirmaţiile sunt doar parţial adevărate deoarece, pe de o parte, răul fusese deja făcut şi îşi produce şi astăzi efectele nefaste, iar pe de altă parte, SRI tot nu a scăpat de securişti care, culmea, se mai află şi în unele „funcţii cheie”: g-ral. brig. Puiu Gheorghe (trecut în rezervă abia de la 01.08.2016!!!), col. Pasăre Bogdan, sau importante – col. Marin Constantin, şef direcţie judeţeană, cu funcţie de general maior (iar până în septembrie 2012, un exemplu similar, respectiv col. Dincă Daniel Nicolae – şef DJI Buzău [7], coleg de Securitate cu fostul său omolog de la Prahova).
Alt fost director, George Cristian Maior, declara în România Liberă din 05 aprilie 2008 că, în SRI, „mai activează 120 de foşti ofiţeri de Securitate”.
Cu tot respectul, am avut încă de atunci serioase îndoieli cu privire la corespondentul în realitate al acestui număr şi credem că, mai degrabă, domnul director a fost dezinformat tot de un securist, şef direcţie resort resurse umane, unitate centrală care a fost condusă, neîntrerupt şi în exclusivitate, de foşti ofiţeri de Securitate: g-ral. brig. Bădescu Dumitru, g-ral. brig. Corneci Ovidiu, g-ral. brig. Gheorghe Laurian, col. Boeru Marian, astăzi fiind condusă de col. Pasăre Bogdan, fiul ofiţerului de Securitate, col. (r) Pasăre Aureliu [8].
Numai la DJI PRAHOVA mai activau, în urmă cu şase ani, cca. 20-23. Chiar la începutul anului 2014 erau în activitate minim 10 foste cadre de Securitate.
Aşadar, este imperios a se înţelege că, dacă societatea civilă, politicienii sau partenerii externi din Clubul de la Berna, mai pot crede astfel de enunţuri, noi, cei care lucrăm în interiorul sistemului de atâţia ani, percepem o altă realitate decât cea cosmetizată şi prezentată în ambalaje de comunicare corespunzătoare.
Şi astăzi (în luna iulie 2016), după 27 ani (un sfert de secol!), activează [9]:
– g-ral brig. Puiu Gheorghe – director general de securitate, trecut în rezervă de la 01.08.2016;
– col. Bălan Marcel [10] – şef sector în Direcţia Generală „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare);
– col. Mitroi Dumitru – fost locţiitor al şefului Direcţiei Generale „E” – Securitate Internă, în prezent şef grupare de sectoare în aceeaşi unitate, fost absolvent al Şcolii de Miliţie şi Securitate unde a fost coleg cu
– col. Ceauş Gheorghe, în prezent, încă, şeful unui birou informativ la DJI Prahova;
– col. Marin Constantin – şef direcţie judeţeană şi alte cinci – şase cadre.
Cu privire la ultimul dezvoltăm puţin, deoarece este unul din cele mai grave cazuri de menţinere în sistem şi în funcţie, contrar prevederilor legale.
Astfel, în ceea ce priveşte desemnarea, împuternicirea şi, în final, numirea col. SRI Marin Constantin în funcţia de comandant al unităţilor teritoriale ale SRI din Prahova şi Dâmboviţa, fără efectuarea verificărilor obligatorii de către CNSAS, considerăm ca SRI a derapat grav de la normele statului de drept şi ale democraţiei.
S-a motivat că SRI nu ar deţine date despre col. Marin Constantin că ar fi făcut poliţie politică. Niciunde în Legea nr. 14/1992 sau în OUG 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008, nu este prevăzută obligaţia SRI de a deţine astfel de date, de a le procesa şi a le da vreo eficiență juridică, aşa cum susţin procurorii militari (fila 7 din Ordonanţă). Pe de o parte, SRI nu este abilitat în acest sens / în această materie, neavând vreo competentă, iar pe de altă parte legiuitorul nu a înţeles să impună formularea solicitării de verificare de existenţa vreunei condiţii, respectiv de aceea dacă SRI „deţine date”, argumentaţia magistraţilor militari fiind, aici, o inovaţie juridică, deoarece în acest scop, în România s-a înfiinţat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, se află sub controlul Parlamentului României şi funcţionează în baza OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
Autorul analizei consideră, motivat şi cu probe, că membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovaţi de îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, deoarece l-au numit şi menţinut pe Marin Constantin în funcţia de şef direcţie judeţeană a SRI, încălcând dispoziţiile imperative ale OUG 24/2008, care interzic, necondiţionat şi fără excepţii, numirea acestei categorii de persoane în funcţii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii.”
Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, împuternicit şi, în final, numit încă din anul 2006, pentru ca apoi să-l menţină în funcţii de comandă pe col. Marin Constantin, fost ofiţer de Securitate, fără a solicita Colegiului Consiliului Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aşa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008, verificări asupra sa, respectiv dacă a fost lucrător al Securităţii şi dacă a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, cunoscând că acesta a avut calitatea de ofiţer al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondență – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securităţii Judeţene Prahova.
Aşadar, nu SRI trebuie să deţină date şi informaţii despre ofiţer, ci, potrivit legii, CNSAS. Dar, pentru a efectua procedura legală, acestei instituţii SRI trebuie să-i transmită, conform art. 5 din OUG nr. 24/2008, declaraţia pe proprie răspundere a ofiţerului şi să-i adreseze o cerere de verificare, aşa cum îl obligă legea.
Marin Constantin, ofiţer al SRI cu gradul de colonel şi funcţie de general maior, fost şef al Direcţiei Judeţene de Informaţii Prahova (până la 01.07.2014) [5], în prezent şef al Direcţiei Judeţene de Informaţii Dâmboviţa (ambele „structuri judeţene ale Serviciului Român de Informaţii” aşa cum prevede actul normativ) a fost lucrător al Securităţii, având calitatea de ofiţer (cu gradul de locotenent) în perioada august 1987 – decembrie 1989, în cadrul Departamentului Securităţii Statului, Inspectoratul Judeţean Prahova al Ministerului de Interne, Securitatea Judeţului Prahova, ca absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne Bucureşti, arma „Securitate”.
Din toate relatările foştilor colegi dar, îndeosebi, din metodele şi mijloacele abuzive utilizate de Securitatea comunistă, precum şi din atribuţiile structurii de Securitate din care a făcut parte (specială „S”), rezultă fără putinţă de tăgadă că a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în calitate de ofiţer al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenţă – scrisori anonime din cadrul Securităţii Judeţene Prahova.
Această împrejurare de fapt le-ar fi obligat, cu atât mai mult, pe persoanele din conducerea SRI să solicite verificări la CNSAS faţă de acest ofiţer înaintea numirii în funcţie, în condiţiile în care cvasi totalitatea colegilor de şcoală militară şi de Securitate ai susnumitului au fost stabiliţi a fi lucrători ai Securităţii sau, după caz, agenţi ai poliţiei politice comuniste, iar dânsul nu. [6]
În Ordonanţa de clasare se mai reţine că nu există „în acest sens o hotărâre irevocabilă a vreunei instanțe de judecată”, cu referire la Marin Constantin. Constatarea este superfluă. Bineînţeles că nu există, atâta timp cât SRI nu a cerut, aşa cum îl obliga legea, verificări specifice la CNSAS. Este o logică inversă, invocându-se în apărarea persoanelor vinovate de încălcarea legii, chiar propria culpă.
Faptul că, în prezent, Direcţia de specialitate din cadrul CNSAS desfăşoară activităţi specifice administrative de verificare privindu-l pe ofiţerul de securitate Marin Constantin, se datorează demersului unor terţe persoane fizice, şi nu vreunei conformări a SRI la obligaţiile care îi revin din lege.
Chiar şi în această „logică şchioapă” a procurorilor, dacă admitem că, în ceea ce-l priveşte pe ofiţerul de Securitate Marin Constantin, nu există „în acest sens o hotărâre irevocabilă a vreunei instanţe de judecată”, în aceeaşi măsură şi cu aceeaşi forţă argumentațională trebuie să admitem că nu există nici adeverinţa prevăzută de art 8, lit. b din OUG 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008, din care să rezulte contrariul, respectiv că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securităţii.
Aşadar, şi în această variantă complementară, încălcarea legii tot a avut loc.
Ultima ratio, arată că există un înscris oficial care dovedeşte, fără nicio putinţă de tăgadă, că fapta penală este reală. Documentul este oficial, este eliberat de CNSAS şi poartă nr. P 1259 şi 9/2015 din 04.05.2015 [7]. Acesta, expressis verbis, arată „negru pe alb” că: „… nu, Serviciul Român de Informaţii nu a solicitat CNSAS verificarea d-lui colonel SRI Constantin MARIN, născut la data de 28.07.1961 în Ploieşti, fiul lui Petre şi al Ecaterina cu ocazia numirii acestuia ca şef al Direcţiei Judeţene de Informaţii Prahova (UM 0735 Ploieşti)”.
De altfel, în subsidiar, se impunea extinderea urmăriri penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută şi pedepsită de art. 297, alin. 1 Cod penal, constând în aceea că persoane cu funcţii de conducere din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu bună ştiinţă şi rea credinţă, nu au efectuat verificările din oficiu la care obligă legea privindu-l pe ofiţerul de Securitate col. Marin Constantin.
Din aceeaşi adresă oficială emisă de CNSAS cu nr. P 1259 şi 9/2015 din 04.05.2015, rezultă că, nici până în prezent, instituţia nu a finalizat „verificările din oficiu”, deşi Marin Constantin a fost numit în funcţii pentru care legea impune verificări, de peste 15 (cinsprezece) ani, numai în funcţia de comandant unitate (ca structură teritorială a SRI) fiind de peste 6 (şase) ani.
O astfel de atitudine / conduită a unor instituţii ale statului român ar trebui să fie calificată ca fiind derizorie, iar nu denunţul jurnaliştilor.
Aceasta deoarece, potrivit art. 31, alin. 2 din Legea nr. 51/1991, Ultima „Nu pot activa în serviciile de informaţii persoanele care au fost găsite vinovate pentru acţiuni îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, iar SRI nu ştie nici până în prezent dacă, în ceea ce priveşte persoana col. Marin Constantin, se află într-o astfel de situaţie sau nu, cu referire la activitatea acestuia în Securitate ca organ represiv de poliţe politică al statului comunist.
Note:
[1] Traian Băsescu, mesaj pe Facebook adresat jurnaliştilor care îi impută faptul că duce o luptă împotriva justiţiei, preluat de Jurnaliştii.ro. Pe cei „care trâmbiţează la ordin”, Băsescu îi numeşte „divizia de lichele din presă”: „…Dacă îndrăzneşti să spui că abuzul în serviciu este greşit şi arbitrar definit în noul cod penal în condiţiile în care România a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei prin Legea nr. 365/2004 (vezi art. 19) şi care conform Constituţiei prevalează, divizia de lichele din presă trâmbiţează la ordin, către popor, că eşti împotriva luptei anticorupţie. Dacă îndrăzneşti să ai o replică la un comunicat incorect al SRI sau la o declaraţie incorectă a doamnei Kovesi, divizia de lichele din presă te va acuza la ordin că eşti împotriva luptei împotriva corupţiei.”
[2] Aceeaşi care s-a năpustit împotriva americanului Darren White, fost şef al Secret Service pentru România şi alte câteva ţări din Est, după ce i-a acordat lui Robert Turcescu, pentru Unde Tv, prin Skype, un interviu consacrat în mare parte corupţiei din România. Prin manipulare, site-uri și televiziuni de știri apropiate binomului l-au făcut pe Darren White în fel și chip: de la corupt până la bețiv.
[3] Cu a sa intervenţie: „SRI-ul implicat în marea rețea de crimă organizată din România?”
[4] Interviu cu preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, Călin Georgescu, 28 noiembrie 2014, www.bursa.ro
[5] Dragoş Rișcanu, 11 decembrie 2014, www.coruptia.ro
[6] După peste un deceniu şi jumătate de la Revoluţie, abia în 2006, au fost trecuţi în rezervă generalii: Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu, toţi aflaţi pe funcţii de conducere în unități centrale ale SRI şi toţi au făcut parte din structurile Securităţii. În 2008 au fost trecuți în rezervă generalii Dumitru Zamfir şi Ionel Marin, din conducerea SRI. După 2009 au fost trecuți în rezervă alți foşti ofiţeri de Securitate: Ionel Bidireci, Marius Brateanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Constantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ, Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului DSS, Iulian Vlad.
[7]Sursa: http://www.ziare.com/buzau/articole/comandant+sri+buzău+mateescu.
Col. Dincă a fost, însă, menținut în SRI, tot pe o funcţie pe linie de comandă (LAP), până în 2013, fiind, ca și col. Marin, tot un „specialist” indispensabil.
Citiţi şi:
Bizarele coincidenţe în înfiinţarea FSB şi SRI
Despre securiștii de ieri și de azi (I)
SRI – Serviciile Ne…Române de Interese sau am putea spune Serviciile Române de… Infracțiuni
yogaesoteric
19 ianuarie 2017