APADOR-CH vrea cercetarea anchetatorilor M.I.S.A.

APADOR-CH vrea cercetarea anchetatorilor M.I.S.A.

APADOR-CH protestează faţă de măsurile ilegale, în dispreţul drepturilor omului, întreprinse de autorităţi împotriva unor membri şi simpatizanţi ai Mişcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (M.I.S.A.) şi a Mişcării ca formă de asociere. APADOR-CH cere încetarea imediată a acţiunilor de hărţuire şi intimidare a membrilor şi simpatizanţilor M.I.S.A. precum şi declanşarea de urgenţă a cercetării celor care au dispus şi executat aceste acţiuni. Dacă unii membri sau simpatizanţi ai M.I.S.A. au comis fapte penale pentru care există dovezi certe, ei vor răspunde, cu titlu individual, în faţa instantelor de judecată, în cadrul unui proces echitabil.

APADOR-CH consideră că au fost încălcate o serie de drepturi ale omului (libertatea persoanei, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, respectarea vieţii private, dreptul de a manifesta paşnic etc.) din următoarele motive:

1. Serviciul Român de Informaţii s-a implicat direct în acţiunile de supraveghere şi hărţuire cu justificarea că M.I.S.A. ar fi o formaţiune paramilitară şi că ar reprezenta un pericol pentru siguranţa naţională. Prin urmare, era vizată însăşi persoana juridică M.I.S.A., cu toate că acuzaţiile aduse ulterior la cunoştinţa publicului – încălcarea legii drepturilor de autor sau răspândirea de materiale pornografice – nu au nici o legătură cu siguranţa naţională.

2. În mod evident, membrii M.I.S.A., ca persoane fizice, au fost puşi sub supraveghere de către SRI şi/sau Poliţie. După ce autorităţile au renunţat la acuzaţiile iniţiale grave – trafic de droguri şi trafic de persoane – a reieşit că măsura extremă a punerii sub supraveghere, prin care se restrânge substanţial exerciţiul unui drept fundamental al omului şi anume dreptul la viaţă privată, este cel puţin discutabilă şi, cu siguranţă, disproporţionată.

APADOR-CH cere declanşarea cercetărilor în vederea stabilirii legalităţii supravegherii membrilor şi simpatizanţilor M.I.S.A. şi a Mişcării ca formă asociativă. Dacă nu au existat autorizaţii de supraveghere, persoanele şi instituţiile (în principal SRI) care au efectuat operaţiunile respective trebuie să răspundă penal şi/sau civil. Dacă autorizaţiile există, trebuie verificate autenticitatea şi gravitatea indiciilor ce au motivat punerea sub supraveghere a zeci sau sute de persoane, precum şi a M.I.S.A. ca persoană juridică.

3. Alte tipuri de abuzuri împotriva membrilor M.I.S.A. au avut loc pe durata percheziţiilor începute pe 18 martie a.c. şi continuate pe durata mai multor zile. Conform declaraţiilor victimelor şi, parţial, a imaginilor şi materialelor prezentate de mass media, poliţişti, jandarmi şi cadre din SRI, cei mai mulţi purtând maşti, au efectuat peste 20 de percheziţii pe durata cărora:

– au spart uşi şi geamuri pentru a pătrunde în locuinţe cu toate că nu au întâmpinat nici un obstacol;

– locatarii au fost loviţi, trântiţi la pământ şi ameninţaţi cu arma. Peste 80 dintre ei au fost duşi la Parchet unde au dat declaraţii sub ameninţare;

– au ridicat obiecte şi înscrisuri „la grămadă”, procesele verbale de percheziţie prezentând numeroase lacune;

– au filmat membri sau simpatizanţi M.I.S.A. îmbrăcaţi sumar sau aflaţi în posturi umilitoare (vezi cazul doctoriţei care, surprinsă în baie, a fost supusă unui tratament degradant pe toata durata percheziţiei. La domiciliul aceleiaşi persoane a fost filmată o… siringă, trimiterea la eventualul consum de droguri fiind evidentă). Imaginile filmate au fost apoi prezentate pe toate posturile de televiziune cu scopul evident de a manipula opinia publică şi de a provoca indignarea generală împotriva membrilor şi simpatizanţilor M.I.S.A.;

– au împiedicat membrii sau simpatizanţii M.I.S.A. să ia legatura cu avocaţii lor.

Toate acestea arată clar că prin acţiunile în forţă ale poliţiştilor, jandarmilor şi cadrelor SRI au fost încălcate cele mai elementare drepturi ale omului (libertatea persoanei, dreptul la apărare, prezumţia de nevinovăţie, protejarea vieţii private, protecţia împotriva tratamentelor degradante etc.) garantate de Constituţie, de legislaţia internă (Codul de procedură penală) şi de documentele internaţionale ratificate de România, în primul rând Convenţia europeană. Totodată, cele întâmplate contrazic flagrant declaraţiile şi angajamentele repetate ale guvernanţilor de a asigura respectarea legii interne precum şi a standardelor europene în materia drepturilor omului.

4. Şirul abuzurilor comise de autorităţi în cazul M.I.S.A. a culminat cu tratamentul inuman şi degradant la care a fost supusă o minoră în vârstă de 17 ani de catre anchetatori pe data de 1 aprilie a.c. Deşi nu avea decât calitatea de martoră, minora a fost tratată ca o infractoare fiind privată de libertate ore în şir, supusă unor presiuni majore pentru că a revenit asupra declaraţiei iniţiale (practic singura probă pentru incriminarea liderului M.I.S.A. Gregorian Bivolaru) şi dusă cu forţa la INML unde urma să fie examinată ginecologic, lucru pe care tânăra l-a refuzat categoric. Pe toată durata incidentului, minora a fost permanent înconjurată de o „armată” de poliţişti şi jandarmi şi izolată ca o periculoasă criminală, ceea ce echivalează cu tratament inuman.

Conform unor martori oculari, în timp ce minora era adusă la INML, un grup de membri şi simpatizanţi ai M.I.S.A. demonstrau paşnic în faţa institutului. Cu toate acestea, poliţiştii şi jandarmii au intervenit în forţă pentru a-i împrăştia. Mai mulţi manifestanţi au fost amendaţi pentru „tulburarea liniştii publice”. Intervenţia forţelor de ordine a fost, în opinia APADOR-CH, nejustificată şi disproporţionată.

Pentru motivele expuse, APADOR-CH consideră că modul abuziv în care acţionează autorităţile cu începere din data de 18 martie, incapacitatea lor de a produce probe convingătoare cu privire la eventuale ilegalităţi comise de M.I.S.A., de membrii şi simpatizanţii săi, privarea ilegală de libertate a mai multor persoane, inclusiv a celui considerat mentorul Mişcării (arestat, eliberat, rearestat şi reeliberat pe durata a o sută de ore) arată lipsa totala de respect faţă de drepturile omului şi continuarea practicării metodei totalitare „mai întâi arestăm şi apoi adunăm probe”.

Serviciile secrete, poliţia şi Parchetul au mai comis abuzuri de-a lungul anilor (vezi mineriada din 1990 când minori arestaţi şi duşi la Măgurele au fost constrânşi să dea declaraţii pe baza cărora au fost apoi arestaţi „lideri” ai demonstranţilor, sau cazul „Armaghedon 2” în care s-au operat percheziţii şi arestări nelegale), dar nimeni nu a fost tras la răspundere. Mai mult, unii dintre cei direct răspunzători de încălcări grosolane ale drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale au fost promovaţi şi ocupă şi în prezent funcţii importante. Absenţa sancţiunilor a reprezentat – şi reprezintă – un veritabil stimulent pentru reprezentanţii autorităţilor de a comite noi abuzuri.

Demiterea lui Bălan
APADOR-CH solicită cercetarea şi sancţionarea lucrătorilor SRI, poliţiştilor, jandarmilor şi procurorilor care au încălcat drepturile omului şi libertăţile fundamentale pe întreaga durată a investigaţiilor în cazul M.I.S.A..

Având în vedere implicarea SRI în acest caz şi, implicit, cheltuirea banului public, în activităţi fără nici o legatură cu siguranţa naţională şi care, prin derizoriul lor, afectează chiar reputaţia unui serviciu de informaţii, APADOR-CH solicită demisia – sau demiterea – dlui Radu Timofte, directorul S.R.I..

De asemenea, deoarece toate abuzurile menţionate în cazul M.I.S.A. au fost comise cu ştiinţă şi sub supravegherea dlui George Bălan, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, APADOR-CH solicită şi demisia – sau demiterea – acestuia.

Consiliul de conducere al APADOR-CH

5 aprilie 2004

 yogaesoteric