Aspartamul a fost catalogat drept posibil cancerigen: lista produselor în care îl găsim

Unul dintre cei mai răspândiți îndulcitori artificiali din lume a fost declarat drept „posibil cancerigen”, dar rămâne sigur pentru consum în limitele deja convenite, au transmis două grupuri având legătură cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Hotărârile sunt rezultatul a două grupuri de experţi OMS separate, dintre care unul semnalează dacă există vreo dovadă că o substanţă este un pericol potenţial, iar celălalt evaluează cât de mult risc prezintă acea substanţă în viaţa reală.

Aspartamul, utilizat în produse de la sucurile dietetice Coca-Cola la guma de mestecat Extra de la Mars și unele băuturi Snapple, a fost catalogat în luna iulie ca fiind „posibil cancerigen pentru oameni” pentru prima dată de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), divizia de cercetare a cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Decizia IARC, finalizată la începutul lunii iunie după o reuniune a experților externi ai grupului, este menită să evalueze dacă un produs este sau nu un pericol potențial, pe baza tuturor dovezilor publicate.

Ea nu ia în considerare cantitatea de produs pe care o persoană o poate consuma în siguranță. Acest sfat pentru persoane provine de la un comitet separat de experți al OMS privind aditivii alimentari, cunoscut sub numele de JECFA (Comitetul mixt de experți pentru aditivi alimentari al OMS și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură), alături de determinările autorităților naționale de reglementare.

Cu toate acestea, hotărâri similare ale IARC din trecut pentru diferite substanțe au stârnit îngrijorări în rândul consumatorilor cu privire la utilizarea acestora, au dus la procese și au presat producătorii să regândească rețete și să treacă la alternative. Acest fapt a dus la critici potrivit cărora evaluările IARC pot fi derutante pentru public.

JECFA, comitetul OMS privind aditivii, a analizat, de asemenea, utilizarea aspartamului în acest an, anunțându-și concluziile în aceeași zi în care IARC și-a făcut publică decizia – la 14 iulie.

Istoric

Din 1981, JECFA a declarat că aspartamul este sigur pentru consum în limitele zilnice acceptate. De exemplu, un adult care cântărește 60 kg ar fi nevoie să bea între 12 și 36 de cutii de suc dietetic ‒ în funcție de cantitatea de aspartam din băutură ‒ în fiecare zi pentru a fi în pericol. Opinia a fost împărtășită pe scară largă de autoritățile naționale de reglementare, inclusiv în Statele Unite și Europa. Concluziile comitetului IARC, cât și cele ale JECFA sunt complementare, concluzia IARC reprezentând „primul pas fundamental pentru a înțelege carcinogenitatea”. Comitetul pentru aditivi „efectuează evaluarea riscurilor, care determină probabilitatea ca un anumit tip de rău (de exemplu, cancerul) să apară în anumite condiții și niveluri de expunere”.

Impactul e uriaș

Hotărârile IARC pot avea un impact uriaș. În 2015, comitetul său a concluzionat că glifosatul este „probabil cancerigen”. Ani mai târziu, chiar dacă alte organisme, precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), au contestat această concluzie, companiile încă resimțeau efectele deciziei. În 2021, compania germană Bayer a pierdut al treilea apel împotriva unor verdicte ale instanțelor americane care au acordat despăgubiri clienților care au pus cancerul lor pe seama utilizării erbicidelor pe bază de glifosat.

Deciziile IARC s-au confruntat, de asemenea, cu critici pentru că au stârnit alarme inutile în legătură cu substanțe sau situații greu de evitat. Acesta a inclus anterior munca de noapte și consumul de carne roșie în categoria „probabil cancerigenă”, iar utilizarea telefoanelor mobile în categoria „posibil cancerigenă”, la fel ca și în cazul aspartamului. „IARC nu este un organism de siguranță alimentară, iar analiza lor asupra aspartamului nu este cuprinzătoare din punct de vedere științific și se bazează în mare măsură pe cercetări larg discreditate”, a declarat Frances Hunt-Wood, secretarul general al Asociației Internaționale a Îndulcitorilor (ISA).

Organismul, printre ai cărui membri se numără Mars Wrigley, o unitate Coca-Cola și Cargill, a declarat că are „îngrijorări serioase cu privire la revizuirea IARC, care poate induce în eroare consumatorii”.

Directorul executiv al Consiliului Internațional al Asociațiilor de Băuturi, Kate Loatman, a declarat că autoritățile de sănătate publică ar fi indicat să fie „profund îngrijorate” și a avertizat, de asemenea, că „ar putea induce în mod inutil consumatorii în eroare, determinându-i să consume mai mult zahăr în loc să aleagă opțiuni sigure fără zahăr și cu conținut scăzut de zahăr”.

Aspartamul a fost studiat pe larg de ani de zile

Anul trecut, un studiu observațional realizat în Franța pe 100.000 de adulți a arătat că persoanele care consumau cantități mai mari de îndulcitori artificiali ‒ inclusiv aspartam ‒ aveau un risc de cancer ușor mai mare.

Acesta a urmat unui studiu al Institutului Ramazzini din Italia derulat la începutul anilor 2000, care a raportat că unele cancere la șoareci și șobolani au fost legate de aspartam.

Cu toate acestea, primul studiu nu a putut dovedi că aspartamul a cauzat creșterea riscului de cancer, iar metodologia celui de-al doilea studiu a fost pusă sub semnul întrebării, inclusiv de către EFSA, care l-a evaluat.

Utilizarea aspartamului este autorizată la nivel mondial de către autoritățile de reglementare care au analizat toate dovezile disponibile, iar marii producători de alimente și băuturi au apărat timp de decenii utilizarea acestui ingredient. IARC a declarat că a evaluat 1.300 de studii în cadrul revizuirii sale din iunie.

Modificările recente ale rețetelor de către gigantul Pepsico demonstrează lupta pe care o are industria atunci când vine vorba de echilibrarea preferințelor de gust cu preocupările legate de sănătate.

Ce spune „NFO CONS – Centrul Național de Consiliere și Informare în domeniul Protecției Consumatorului” despre acest îndulcitor

Aditiv alimentar sintetic, cu rol de îndulcitor şi potenţiator de aromă. Este de circa 200 de ori mai dulce decât zahărul, comparând cantităţi egale din cele două substanţe. Nu conţine calorii şi nu este cariogen. Nu este utilizat în produse ce vor fi tratate termic, care nu sunt suficient de acide sau care este necesar să aibă o perioadă de valabilitate mare. Prin ingestie, dar şi ca urmare a depozitării alimentelor la temperaturi de peste 30°C, el se descompune în constituenţii săi, adică acid aspartic, fenilalanină şi metanol. Acidul aspartic este un aminoacid neesenţial (trupul îl produce în cantităţile ce-i sunt necesare, fără a avea nevoie de surse din exterior), cu rol de neurotransmiţător. Acidul aspartic ingerat suplimentar pătrunde în circulaţia sangvină şi apoi ajunge la creier, unde bariera sangvină cerebrală încearcă să oprească pătrunderea toxinelor şi a neurotransmiţătorilor în exces. Această barieră naturală nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să fie parţial deteriorată sau să nu facă faţă. Acidul aspartic în exces devine astfel o aşa-numită excitotoxină, care suprastimulează neuronii, până la epuizare şi distrugere.

Unde îl găsim

În băuturi aromate alcoolice şi nealcoolice (bere cu sau fără alcool, cidru, rachiuri, răcoritoare pe bază de apă, fructe sau lapte) se adaugă o cantitate de 600 mg/l. În sosuri, muştar, salate din legume sau paste făinoase cu sau fără carne şi cu diverse sosuri („Feinkostsalat”), cât şi în conserve din fructe şi legume, în conserve de peşte, crustacee şi moluşte se adaugă o cantitate de 350 mg/kg sau 350 mg/l.

Snacksurile pot conţine 500 mg/kg, iar cantităţi cuprinse între 800-2000 mg/kg se pot regăsi în deserturi pe bază de apă, lapte, grăsimi, fructe, ouă sau cereale, în gheaţa alimentară, în alimentele fără adaos de zahăr cum sunt: produse de cofetărie pe bază de cacao, fructe uscate sau amidon, în paste tartinabile pe bază de cacao, lapte, fructe uscate sau grăsimi, în dropsurile şi pastilele aromate pentru împrospătarea respiraţiei, în cerealele pentru micul dejun, în unele produse fine de panificaţie, cât şi în toate produsele dietetice pentru slăbit sau destinate diabeticilor. În guma de mestecat se adaugă până la 5500 mg/kg. În raport de cantităţile utilizate în alimente, doza zilnică poate fi foarte uşor de depăşit, mai ales de către copii.

Cantitate zilnică maximă permisă / greutate trup: 40mg/kg

Descriere cantitate zilnică maximă permisă: Doză maximă admisă de 40mg/kg

Doza de încorporare în alimente: 350-5000 mg/kg

Descriere doza de încorporare în alimente: Doza de încorporare în alimente variază între 350 mg/kg și 5000 mg/kg.

Efecte secundare: DA

Descriere efecte secundare: Pe seama consumului îndelungat de aspartam sunt puse simptome precum migrenele, ameţelile, slăbirea memoriei, dificultăţile de concentrare şi menţinere a atenţiei, oboseală cronică, problemele oculare, scăderea acuităţii senzoriale (miros, gust, pipăit, sensibilitate la durere).

Contraindicații: DA

Descriere contraindicații: Acidul aspartic în exces devine astfel o aşa-numită excitotoxină, care suprastimulează neuronii până la epuizare şi distrugere. De asemenea, boli precum scleroza multiplă, epilepsia, tumorile cerebrale, boala Alzheimer, boala Parkinson, diabetul sau tulburările neuroendocrine se pot declanşa sau agrava ca urmare a consumului de aspartam. Metanolul se descompune în acid formic şi formaldehidă, ambele fiind substanţe cu grad ridicat de toxicitate, iar formaldehida fiind cert cancerigenă, mutagenă şi teratogenă. Fenilalanina este un alt component al aspartamului care produce celor suferinzi de fenilcetonurie simptome grave, motiv pentru care a devenit obligatorie inscripţionarea pe produsele ce conţin aspartam a faptului că reprezintă o „sursă de fenilalanină”.

Utilizabil pentru copii: NU

Descriere utilizare copii: Acest aditiv nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici.

Citiți și:
Aspartamul – otrava dulce
Daniel Reid, maestru taoist: «Ești ceea ce mănânci»

yogaesoteric
6 septembrie 2023