Atacul din trenul Amsterdam-Paris din 21 august – o altă manipulare a publicului

Pe 21 august 2015, mass-media vuia pe tema unei tentative de atentat, împiedicată prompt de curajul unor militari americani. Aflam cu ușurare că marocanul Ayoub El-Khazzani, în vârstă de 26 de ani, care se îmbarcase la Bruxelles în trenul Amsterdam-Paris, fiind dotat complet cu un Kalashnikov, un pistol și un cuțit, a fost trântit la pământ și transformat într-un ghem chircit de durere, de către trei soldați americani aflați întâmplător în tren.
Unul dintre soldații americani, Spencer Stone, specialist în arte marțiale, spune că arma principală a marocanului era blocată și în plus se pare că acestuia îi lipsea nivelul de pregătire necesar pentru a o debloca – cât despre pistol, îi lipsea încărcătorul și nu putea fi folosit.
 
Interesant că marocanul fioros, descris ca un islamist radical antrenat în Siria, e mai degrabă afon total în ce privește mânuirea armelor de foc. Foarte convenabil, armele îi sunt nefuncționale, apasă pe trăgaci și AK-ul nu face „poc”, își pierde încărcătorul din pistol și tot ce poate să facă e să agite un „cutter” (arma favorită a „teroriștilor” de la 11 septembrie – vă dă de gândit cât de cretini ne cred cei care orchestrează din umbră aceste atentate, dacă folosesc aceleaşi elemente de regie, la câțiva ani distanță?), adică un cuțitaș folosit pentru deschiderea cutiilor de carton, provocând câteva tăieturi ne-fatale.

Un alt soldat, Alek Skarlatos, reîntors după un tur în Afganistan, a luat AK-ul 47 în mână și a început să inspecteze vagoanele căutând alte persoane înarmate. Iată ce spune Alek Skarlatos, citat de The New York Times:
„El [teroristul] a apăsat pe trăgaciul armei AK. Din fericire arma nu s-a descărcat, amorsa fiind defectă.” „A fost un mare noroc şi faptul ca nu a ştiut să remedieze defecţiunea.” În plus, „teroristul” n-a fost în stare să-şi încarce pistolul pe care îl avea asupra lui. „Încărcătorul nu era în pistol, sau l-a scăpat din greşeală sau nu a încărcat pistolul cum trebuia, astfel încât a reuşit să obţină doar aparenţa unei împuşcături”, a declarat Alek Skarlatos.

Și mai interesant este că atacatorul era cunoscut (un fapt obișnuit în ultima vreme) atât serviciilor secrete franceze, cât și celor spaniole şi belgiene. Cu toate acestea, el nu a avut nicio problemă în a se urca în tren în Belgia, dotat cu un AKM care trebuia să fi atras atenția, chiar și dintr-o geantă de călătorie. Nu poți disimula cu ușurință o armă dotată cu pat fix și nu rabatabil, precum era cea cărată de acest islamist periculos. Cu alte cuvinte, deşi era în evidenţa serviciilor secrete din Franţa, Spania şi Belgia, el a urcat în trenul Amsterdam – Paris în 21 august, la Bruxelles, având asupra sa un mic arsenal: un Kalashnikov, un pistol automatic Luger şi un cutter.

Politicienii francezi, cât și americanii, nu au ratat nicio secundă pentru a-și arăta recunoştinţa și pentru a-i invita pe cei trei (cei doi soldaţi americani şi prietenul împreună cu care călătoreau) la tot soiul de sindrofii, la aceasta adăugându-se şi propunerea de a fi medaliați cu cele mai înalte onoruri ale statului francez (propunere materializată chiar a doua a zi după eveniment, toți trei fiind decorați cu ordinul „Legiunea de Onoare”, la Palatul Élysée).

În mod surprinzător, pasagerul francez care a participat la anihilarea atacatorului a fost doar felicitat de oficiali, fără a i se pomeni numele, și în presă nu s-a putut auzi nicio declarație din partea sa. Poate că avea ordine de serviciu în acest sens…

O altă mărturie de la fața locului vine din partea unui binecunoscut actor francez Jean-Hugues Anglade, aflat exact în compartimentul cu pricina, și care a tras semnalul de alarmă. Conform The New York Times: „Dl. Anglade acuză personalul trenului că a părăsit scena atacului, abandonând pasagerii şi ascunzându-se în mod laş în locomotivă. El a declarat agenţiilor de ştiri franceze că personalul a avut un comportament «teribil», «inuman».”

Oricine nu este iremediabil adormit de mass-media, își pune niște întrebări. Prea multe „noroace” s-au adunat acolo pentru a nu ridica suspiciuni: un atacator inept descris ca fiind mic și slab, dotat cu arme nefuncționale, trei vlăjgani aflați în serviciul activ al forțelor armate SUA taman la locul faptei, reacția fulger a politicienilor care împing povestea mai departe, lipsa oricărei mărturii a cetăţeanului francez, cel mai probabil un agent al serviciilor secrete franceze, prezent pentru a se asigura că totul va decurge precum era planificat.

Rezultatul scontat? Un val de simpatie în primul rând pe meleagurile Franței dar și în restul Europei, pentru cei care care au pierdut enorm din 2001 încoace prin politica belicoasă, distructivă pe care au promovat-o atât pe plan extern cât și intern, la ordinele neoconservatorilor instalați în cele mai înalte poziții de putere ale Statelor Unite. Iar conservatorii după cum se știe, confundă capitala Americii cu Tel Aviv.

Această operațiune de îmbunătățire a imaginii americanilor cel puțin nu s-a soldat cu pierderi de vieți omenești și a provocat incomensurabil mai puține pagube decât celelalte atacuri teroriste (New York, Madrid, Londra, Paris), menite pentru a ralia publicul întru susținerea războaielor din Afganistan, Irak, Algeria, precum și a numeroase revoluții portocalii de la primăvara arabă, până la Ucraina.

Este un exemplu de operațiune de cel mai nevinovat gen pe care elitele criminale știu să îl facă: un islamist naiv sacrificat, milioane de cetățeni manipulați și treaba merge înainte! Imperiile nu știu să se oprească din marșul lor prostesc către cădere, până când mersul natural al istoriei balansează ceea ce trebuia adus în ordine. În ciuda tehnologiei nemaiîntâlnite pe care o posedă și a mijloacelor de manipulare cu efect instantaneu, nici prezentul nu face excepție. Nici formidabilele care dotate cu lame la roți și nici grozavele legiuni romane nu au mai contat atunci când putregaiul ajunsese să corupă miezul.

Dar pentru a întregi tabloul nebuniei, să ne îndreptăm privirea spre tărâmul libertății, unde un cuplu compus din „ea” și „ea”, s-a „căsătorit” în mod legal, după noile standarde ale iubirii păcatului, în locul celei a aproapelui.

Da, acesta este modelul de civilizație pe care „minunata” Americă vrea să-l impună cu forța întregii lumi.

Citiţi şi:

O cutremurătoare realitate a conspiraţiei referitoare la atentatul cu bombe ce a avut loc în oraşul Boston

Câteva aspecte surprinzătoare referitoare la dedesubturile politice tenebroase ale atacului armat asupra redacției «Charlie Hebdo» (1)


 

yogaesoteric
13 ianuarie 2016