Avocatul Daniel Morar o aruncă în aer pe aleasa lui Iohannis: „Nu aflam mai nimic despre conţinutul juridic al normei criticate, însă ştiam că «legea nu e neapărat bună, dar nici rea»”

Judecătoarea CCR Simina Tănăsescu îşi afişa talentele de etician, psiholog, estetician, merceolog sau nutriţionist, mai puţin pe cele de jurist, şi încheia spunând că „soluția poate fi şi aşa, şi așa”

Este devastator ceea ce a afirmat fostul judecător CCR Daniel Morar, în prezent avocat, la adresa fostei sale colege de la Curtea Constituţională, judecătoarea Simina Tănăsescu, numită în funcţie de preşedintele Klaus Iohannis. În proaspăt lansata carte Putea să fie altcumva. O istorie subiectivă a justiţiei după 1990, realizată cu sprijinul în documentare acordat de jurnalista Sorina Matei, Morar relatează prestaţiile spectaculoase ale judecătoarei Simina Tănăsescu.

Plecând de la cazuri concrete referitoare la deciziile luate de CCR în legătură cu hotărârile adoptate de Guvern şi Parlament în perioada pandemiei, Daniel Morar dezvăluie că judecătoarea Simina Tănăsescu avea un stil aparte în abordarea dosarelor aflate în soluţionare. Mai exact, Morar scrie că aceasta atunci când îşi prezenta propriile cauze, cele în care era judecător-raportor, nu propunea o soluţie, ci emitea doar păreri. Nu doar atât, căci aceeaşi Simina Tănăsescu nu oferea detalii despre conţinutul normei juridice discutate, ci făcea consideraţii de genul că „legea nu e neapărat bună, dar nici rea” sau că simte că „ceva nu e cuşer”. Oricum, în final Simina Tănăsescu îşi încheia pledoaria spunând că „soluţia poate fi şi aşa, şi aşa”.

Prezentăm dezvăluirile lui Daniel Morar despre fosta sa colegă, judecătoarea CCR Simina Tănăsescu:

„În cadrul deliberărilor, toţi judecătorii, deci inclusiv Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu, deciseserăm că decretele preşedintelui sunt acte administrative cu caracter normativ, discuţii mai largi purtându-se doar în legătură cu autoritatea care este abilitată să le controleze. În concluziile scrise prezentate ca judecător-raportor, opinasem că ele sunt supuse controlului instanţelor de contencios administrativ, însă în şedinţa de deliberări am pus în discuţie ipoteza că aceste acte ar privi raporturile cu Parlamentul şi că, astfel, ar fi exceptate de la controlul judecătoresc. Plenul Curţii, în unanimitate, a împărtăşit această a doua opinie şi a decis că decretele preşedintelui privind instituirea stării de urgenţă pot fi supuse doar controlului Parlamentului în procedura de încuviinţare şi, apoi, controlului de constituţionalitate, prin intermediul hotărârii Parlamentului, dacă aceasta ar fi contestată.

Livia Stanciu a pledat explicit în sensul că decretele preşedintelui nu pot fi supuse controlului instanţelor de contencios administrativ şi mi-a cerut insistent ca, în redactarea deciziei, să elimin paragraful din concluziile mele scrise care susţinea contrariul, ceea ce am şi făcut, având în vedere opinia unanimă a Curţii.

Simina Tănăsescu a tăcut şi nu a susţinut vreo opinie. De altfel, nu a spus prea multe nici atunci când s-a discutat despre sancţiunile contravenţionale, anunţându-ne doar că votează pentru neconstituţionalitatea lor. Nu era nimic aparte în atitudinea ei, ne obişnuiserăm, modul său de a aborda cauzele fiind diferit de al celorlalţi judecători. Atunci când îşi prezintă propriile dosare, nu rezolvă o speţă, ci schiţează o prelegere, nu propune o soluţie, ci emite o părere. Nu aflam mai nimic despre conţinutul juridic al normei criticate, însă ştiam că «legea nu e neapărat bună, dar nici rea», că avem de-a face cu «o reglementare chiar frumoasă, care pe mine m-a cucerit», ori că «legea e nefericită, criticile formulate sunt tot nefericite, iar concluziile formulate de judecător sunt la fel de nefericite», chit că acestea din urmă îi aparţineau. Ne mai spunea că dânsa «nu ar fi adoptat o asemenea lege, ceva-ceva nu-i place la ea», ori că, deşi reglementarea e necesară, «simte că ceva nu e cușer». Îşi afişa talentele de etician, psiholog, estetician, merceolog sau nutriţionist, mai puţin pe cele de jurist, şi încheia spunând că «soluția poate fi şi aşa, şi așa»”.

Citiți și:
Daniel Morar dezvăluie legăturile oculte dintre SRI și judecători din CSM
Judecătorul Daniel Morar distruge magistraţii care plâng după SRI: „Mă întreb, acei oameni n-au citit vreo carte la viaţa lor despre sistemele totalitare?”

yogaesoteric
1 februarie 2023