Observator.tv: Zeci de tineri, ucişi de „Balenă Albastră”! Administratorul jocului morţii, interviu halucinant: „Mor fericiţi! Le dau tot ce nu pot avea în viaţa reală”
Autorităţile moldovene au intrat în alertă după ce trei tineri şi-au luat viaţa aruncându-se de pe blocuri. Doi dintre ei, un băiat şi o fată, minori, s-au sinucis, în noaptea de 8 martie, sărind în gol de la etajul 18 al unui bloc din Chișinău.
Cei doi tineri erau destul de activi pe rețele de socializare, iar multe postări erau însoțite de hashtag-uri („etichete”) precum #goodbye, #suicide, #nonsens, #transformation, #lucifer și, cel mai important, hashtag-ul #cинийкит (синий кит = balena albastră, n.r.), fapt ce ar putea demonstra că aceștia ar fi intrat în jocul Balena Albastră.
Jocul, extrem de periculos, a apărut pe rețelele de socializare din Rusia, dar s-a răspândite rapid în toată lumea, şi ar fi răspunzător pentru moartea a peste 130 de tineri. Foarte îngrijorător este faptul că începe să capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenţilor din toată lumea.
Şi, din nefericire, nu este singurul joc online care îndeamnă la suicid. Pe lângă Balena Albastră, grupurile online Casa liniștită, Trezește-mă la 04:20, Fugi sau mori, 50 de zile până la…, f57-f58, Niapoca, Marea balenelor impun jucătorilor să îndeplinească 50 de misiuni teribile începând cu tăiatul venelor și sfârșind cu aruncarea de pe acoperișuri.
Potrivit presei ruse, în luna noiembrie 2016 a fost arestat într-o suburbie a Moscovei unul dintre moderatorii grupurilor morții de pe rețeaua de socializare Vkontakte, Philipp Budeikin. Acesta, în urma unei hotărâri emise de instanța din Sankt Petersburg, a fost ținut în izolator până în luna mai 2017. El a creat opt grupuri ale morții, în perioada decembrie 2013 – mai 2016, pentru a obține cât mai mulți followeri.
Cu două zile înainte de a fi arestat, Budeikin, care pe reţelele de socializare activa sub pseudonimul Philip Fox, a acordat un interviu pentru St.Petesburg.ru. Jurnaliştii au vorbit cu tânărul timp de două zile, de pe 13 până pe 15 noiembrie. În dimineaţa zilei de 15 noiembrie, Budeikin a fost săltat de poliţie şi, ziua următoare a fost arestat pentru două luni. În interviu, administratorul grupurilor periculoase a admis că îndeamnă tinerii la suicid.
Reporter:
Chiar împingi tinerii să se sinucidă?
Budeikin: Da! Nu-ţi face griji, o să înţelegi. Toţi înţeleg. Mor fericiţi. Le dau tot ce nu pot avea în viaţa reală: căldură, înţelegere şi comunicare.
Întrebat cum i-a venit ideea să creeze aceste grupuri ale morţii, Budeikin a răspuns: „Totul a început în 2013. Am vrut să curăţ lumea de oameni care fac rău societăţii. Am creat F57. Şi a atras oameni. În 2014, a fost interzis. Ulterior, am gândit proiectul, conceptul, în diferite faze şi niveluri.”
În noiembrie 2015, Budeikin a creat zece grupuri asemenea celui numit F57. Prima victimă a fost o tânără de 16 ani, care avea pseudonimul Rina Palenkova. Fata s-a sinucis în 23 noiembrie 2015, devenind idolul mai multor adolescenţi. Budeikin a refuzat să răspundă la întrebarea: „Cu ce a greşit fata?”. A spus doar că era sectantă.
Apoi a explicat cum intră în mintea adolescenţilor şi cum îi convinge să recurgă la gesturi extreme.
„Jocul începe. Este necesar ca sarcinile să fie efectuate aşa că vorbesc cu ei despre ei înșiși, comunicăm. În cursul acestui dialog, devine clar cine este cine. Apoi iniţiez o conversaţie pe Skype ca să aflu mai multe lucruri din viața lor. După care iau decizia. Cu cât tânărul este mai obosit şi nu doarme noaptea, cu atât mintea lui devine mai accesibilă”, explică Budeikin.
În timpul interviului, tânărul şi-a amintit de un băiat care s-a sinucis.
„Era student. Nu avea decât un părinte, erau săraci, mama îl bătea, iar în timpul liber omora câini. Aşa că a fost mai bine pentru toată lumea, în special pentru el!”, a declarat administratorul grupurilor.
El a mărturisit că este o persoană bipolară şi că tot ce face are legătură cu faptul că a avut parte de o „copilărie dificilă”.
Psihiatrul Gabriel Diaconu este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti, fost cercetător la McGill Group for Suicide Studies şi la Universitatea Québec din Montreal. Are experienţă de jurnalist, iar în prezent este Director Medical la Centrul de Psihiatrie şi Psihoterapie MindCare, consultant Medlife şi colaborator la publicaţia de specialitate Viaţa Medicală.
Balena albastră e un algoritm prin care, într-o comunitate de socializare din Rusia, persoanele care se înscriu într-un „joc” sunt determinate, încurajate, să se sinucidă. Dacă participarea, inițial, este voluntară, foarte repede devine o capcană psihologică. Participantul este amenințat că, dacă se retrage din comunitate, sau din joc, va fi expus pe Internet (identitate, adresă etc), deci umilit, sau i se va face rău lui sau familiei. Amenințările nu au fost vreodată puse în practică, dar sunt folosite ca intimidare, pentru instilarea de frică și captarea loialității (psihologice) a victimei. Majoritatea participanților sunt minori, adolescenți. Motivația creatorilor jocului (dintre care putem presupune că unii sunt adulți) este de-a demonstra „la o scală largă” că oamenii sunt „manipulabili”. Retorica lor e că moartea e o „recompensă” la capătul executării a 50 de „provocări” zilnice, care demonstrează „loialitatea” jucătorului și-i aduc „cadoul”, care este moartea.
Asta în condițiile în care „tutorii”, cei care supervizează îndeplinirea sarcinilor/ provocărilor, spun că n-au nicio contribuție, pentru că e decizia participanților de-a se sinucide. Lucru de altfel fals.
Am să demonstrez în cele ce urmează că #bluewhale e o comunitate infracțională, o bulă de propagandă și în același timp un instrument de destabilizare psihologică, respectiv o sectă/ cult în mediul online.
Am citit despre #bluewhale la cererea unor prieteni jurnaliști, alarmați de știrea că un nou „joc” pe Internet a costat viața unui număr de adolescenți, după unele surse peste 100, majoritatea în Rusia dar, mai recent, și în Republica Moldova. Există și utilizatori români care pretind că au jucat, joacă sau vor juca #bluewhale. Mai toate victimele decedate erau sub vârsta de 18 ani. Cel puțin o persoană, în Rusia, a fost arestată pentru organizarea unor astfel de „comunități” în care se discută, trafichează, și se plănuiesc sinucideri potrivit unui anume algoritm. Prietenii mei, și ei părinți, văd în asta o reală amenințare. Și asta pentru că văd în Balena albastră o capcană în care o minte fragedă poate să cadă, la un moment fragil în viață. Drept urmare mi-am luat timp și am cotrobăit prin sertarele Internetului.
Ca o precauție adresată oricui vorbește despre asta, cadrul în care scriu, și oricare dintre ceilalți implicați în diseminarea de comentarii pe marginea subiectului, este următorul: prezentarea romanțată a fenomenului #bluwhale, propagarea lui, fie sub formă de publicitate, fie senzaționalism, fie în scopul de-a face trafic prin „viralizare” intră sub potențiala incidență a Codului Penal, articolul 191, privind infracțiuni contra vieții, aici „determinarea sau înlesnirea (n.m.) suicidului”.
Prin determinare înțeleg constrângerea psihologică, emoțională sau fizică, de natură să împingă o persoană la un gest extrem. Prin înlesnire înțeleg facilitarea accesului la o metodă de-a pune în practică gândurile de sinucidere. Facilitare înseamnă orice acțiune, de la propunerea metodei, sau raționamente despre care metode sunt mai letale decât altele, până la procurarea metodei sau intermedierea accesului la metodă. Oricare dintre astfel de fapte sunt considerate crime, și sunt pedepsibile cu închisoare cu executare, de la 3 la 6 ani. Dacă victima este minor, mai mult, pedeapsa este de la 5 la 10 ani. Dacă minorul era mai mic de 13 ani, pedeapsa este de 20 de ani.
Ce categorie e predispusă să intre, să participe la un astfel de „joc”?
Prevalența (peste 130 de decese) arată o disproporție a victimelor în rândul fetelor, față de băieți. Cifra e greu verificabilă, și atipică pentru suicidolog, pentru că fenomenul suicidului la adolescenți nu are o balanță a genului înclinată înspre fete vs. băieți (raportul de morbiditate de 1:1, iar la vârstă adultă e spre 4:1 bărbați vs. femei). Cifra propusă e, pe de altă parte, mai degrabă tipică societății/culturilor asiatice, unde rata de deces a femeilor prin suicid e mai mare decât la bărbați. Aici #bluewhale intră în aceeași categorie cu alte curente „pseudo-rituale” de sinucidere descrise de-a lungul timpului, folosind – la indigo – o anumită metodă sau mijloc.
Cum putem recunoaşte semnalele la copiii noştri sau ai altora?
Balena albastră, ca psihodinamică de grup, are o structură simplă: folosești, pe profilul tău facebook sau echivalentul rusesc al rețelei, un hashtag de tip #bluewhale.
Toate „provocările” trebuie „probate” prin trimiterea de fotografii cu îndeplinirea lor către „tutore”, în timp real, la o oră particulară (4:20 a.m.).
Provocările includ, dar nu sunt restrânse la, scarificarea (scrijelirea) corpului, îndeosebi antebrațe, cu diverse simboluri, multe dintre ele legate de sau în relație cu jocurile pe calculator, conformații hardware pentru gaming (spre exemplu, unul din tutorii de joc are avatar numele unei console performante de gaming, semn al „privilegiului” lui de a fi „potent” în raport cu alți user-i).
Drept urmare, dacă ai un copil care are acces nesupravegheat la un terminal, fie la telefon mobil, tabletă, calculator, la orice oră din zi/ noapte, sau dacă are cont nemonitorizat pe o rețea de socializare, sau dacă ai observat că-și zgârie corpul cu diverse simboluri, oricare dintre acestea poate fi indicativă pentru curiozitatea, sau participarea lui în Blue Whale.
Deja în online-ul românesc, în comunitățile de adolescenți se discută liber de Balena albastră, la fel cum se discută și despre alte lucruri cum ar fi deep web (partea de Internet ne-indexată de motoarele de căutare), red-rooms (website-uri private unde, contra cost, poți participa la alte jocuri morbide, de obicei cu violență). Ai nevoie să te educi. E motivul pentru care și scriu acest articol.
Cum acţionăm în astfel de cazuri?
E foarte important să înțelegi că #bluewhale nu înseamnă că participantul se va sinucide. Participarea, sau contemplarea Balenei albastre sunt, în schimb, indicatori de potențial risc. Motive pentru care participă? E posibil ca adolescentul să fie doar curios. E posibil să se simtă singur, că are probleme de relaționare, poate cu tine, sau cu prietenii, sau e pur și simplu într-un impas.
Nu te grăbi să pedepsești, să judeci, să forțezi autoritatea. Sunt tocmai aceste atitudini autoritare ale părintelui, sau educatorului, care l-au împins, probabil, spre refugiul virtual de pe Internet. De vreme ce face parte dintr-o comunitate cu organizare tip cult, e important să-i asculți argumentele, dar și angoasele, motivele, rațiunea lui de-a fi mers în direcția respectivă.
Balena albastră se bazează pe vulnerabilitatea psihică a potențialelor victime, dar și pe nevoia lor de adeziune, de loialitate, de comunitate. Am cunoscut de-a lungul timpului tineri care-și făcuseră vieți foarte complexe în online, fie că era vorba de un univers al jocului de rol (World of Warcraft, Second Life), fie unul al reputației, că era gaming (League of Legends/ LOL, Defense of the Ancients/ DOTA), fie că era comerț (în oricare dintre sistemele anterior menționate). Toți găsiseră „prieteni”, persoane cu care partajau informații, schimbau opinii, dar și ecou empatic la problemele lor. Blue-whale e o (altă) comunitate, una în care o minoritate se angajează în act/joc, dar majoritatea se uită, contemplează, au fascinație morbidă. Face parte din creștere, la adolescență, să forțezi emoții, și frica, furia, oroarea sunt doar câteva dintre ele. Dacă te simți depășit, vorbește cu un psiholog informat. Apelez, aici, către toți colegii mei profesioniști să se informeze despre asta, fie din rândurile mele ori alte resurse informaționale.
Ce vor cei care organizează, ori coordonează astfel de „jocuri”?
Orice „creator” de conținut caută un singur lucru: faimă, popularitate, expunere. Deci și creatorii #bluwhale. Fiecare dintre ele servește scopului secundar, „manifestul”. Manifestul e mesajul creatorului, de obicei o persoană cu atitudini antisistem, antisociale, anticonformitate. Mesajul conține gânduri de reformă a lumii, de apocalipsă, de revenirea la anumite valori sau îmbrățișarea unora noi.
Spre exemplu, pentru cei implicați în #bluewhale manifestul pare a fi că „jocul” e un algoritm spre suicid demn, sau ca tratament al suicidalității („cu cât mai mulți se sinucid, cu atât rămân mai puțini de sinucis”). Manifestul hrănește nevoia unei comunități de-a îmbrățișa o cauză anume. Prin asta #bluewhale e o sectă, un cult născut și crescut pe Internet. Avem exemple anterioare în literatură cu organizații utopiene, sectariene, suicidare: Jim Jones, spre exemplu, a creat o organizație numită Templul Oamenilor. Scopul era să recreeze „grădina Raiului” pe pământ. În noiembrie 1978, aproape peste 900 din discipoli, inclusiv Jones, s-au sinucis în Georgetown, Guyana. David Koresh, alt „guru” charismatic, a format o sectă neoprotestantă, ramura „davidienilor”, al cărui ultim urmaș era chiar, în viziunea lui, Koresh. În 1993, după un asediu de aproape 2 luni al FBI-ului, sediul lui Koresh din Waco, Texas a fost mitraliat de agenții federali. Dintre cei baricadați, 80 de persoane au murit, inclusiv David Koresh. Douăzeci de victime erau adolescenți, cu vârste sub 17 ani.
Balena Albastră respectă, în linii mari, schematica de cult a celor două organizații, cu deosebirea că nu are lider charismatic, ori altă ideologie decât algoritmul de „joc”. Toate celelalte „reguli” (chemarea la loialitate, moartea ca recompensă etc.) fac parte din aceeași arie psihopatologică.
Observaţii:
Statul român, prin DIICOT, MAI, Ministerul Sănătății, al Educației, Colegiul Medicilor, Asociația Română de Psihiatrie & Psihoterapie, Asociația Română pentru Prevenția Suicidului, Colegiul Psihologilor din România, trebuie să acționeze proactiv privind #bluewhale. Acțiune proactivă înseamnă:
– Formarea unei echipe complexe de lucru;
– Informare corectă profesională și comunitară, i.e. discuții în școli, educarea profesorilor, consilierilor școlari, autorităților teritoriale (poliție, inspectorate școlare, colegii psihologice etc.);
– Monitorizarea activităților potențialilor „admini”, „tutori” sau alte persoane care împing în online conținut care trimite către #bluewhale;
– Identificarea zonelor de risc crescut, respectiv categorii vulnerabile, mergând până la restricționarea din ISP (Internet Service Provider) a website-urilor legate de #bluewhale. Din punctul meu de vedere Balena albastră ține de crimă organizată în mediul online, deci e asimilabilă altor forme de cyber-criminalitate (trafic cu pornografie online cu minori, bullying sau crime financiare online)
Sute de adolescenţi din România sunt în pericol de moarte din cauza unui „joc” online pătruns recent şi pe piaţa autohtonă, al cărui scop final este sinuciderea. Oricât de greu ar părea de crezut, există zeci de cazuri documentate în spaţiul ex-sovietic ale unor tineri care şi-au pus capăt zilelor din cauza unei nebunii intitulate Blue Whale Challenge (n.r. – Provocarea Balena Albastră).
Flagelul a pornit în Rusia. Între 2013-2016, iniţiatorul său, un rus cu numele Philipp Budeikin, a creat opt grupuri dedicate pe reţeaua socială VKontakte (n.r. – varianta rusească a Facebook). Din noiembrie 2015 până în aprilie 2016, 130 de tineri ruşi s-au sinucis aruncându-se în gol sau în faţa trenului.
Jocul în sine mizează pe o provocare psihologică: cu un anunţ pe una dintre paginile oficiale ale jocului de pe VKontakte, potrivit căruia sunt interesaţi să joace Balena Albastră, tinerii pot adera la grupurile care promovează conceptul. Adolescenţii sunt contactaţi imediat după înscriere de „călăuze“. Ulterior, timp de 50 de zile, primesc câte o sarcină de îndeplinit, una mai sinistră decât alta: li se cere, de exemplu, să se automutileze pe antebraţ, unde să deseneze o balenă cu o lamă de bărbierit. Mai sunt provocaţi să se trezească la ora 4.20 şi să vizioneze un film de groază sau să se plimbe, în echilibru, pe marginea unei clădiri. Ultimă sarcină este sinuciderea, prin metode diverse.
Jocul morţii s-a răspândit puternic atât în spaţiul ex-sovietic, cât şi în Estul Europei şi în Occident. Ucraina, Letonia şi Republica Moldova au înregistrat cazuri recente de sinucideri la adolescenţi care şi-au postat pe conturile personale de pe platformele sociale simbolurile provocării. Deşi diverşi lideri de opinie sau părinţi avertizează asupra implicaţiilor deosebit de grave, avertismentele sunt aproape ignorate în prezent.
Un reporter Adevărul a petrecut câteva zile, sub acoperire, în mijlocul adolescenţilor de pe VKontakte (VK) care încearcă Blue Whale Challenge. În spatele unui cont fals, am făcut cunoştinţă cu adolescenţii români sau străini care se declară ajunşi la capătul puterilor în viaţa de zi cu zi şi care spun, pur şi simplu, că vor să moară.
„Mama e plecată din ţară, tata e un beţivan.”
„Vreau să mor. De asta vreau să joc Balena Albastră”, ne-a spus Wika M., una dintre tinerele din reţea, cu care am conversat. De la începutul lui martie, fata care apare ca având vârsta de 19 ani era în căutarea unui balene călăuze care să o însoţească spre moarte şi zilnic postează anunţuri de intrare în joc: „I want to play Blue Whale”, „I’m looking for a guardian”, „I’m în the game”, cuplate cu hashtagurile #bluewhale, #f57, #iminthegame, #морекитов#тихийдом #разбудименяв420 #f57 #f58. Un utilizator care se declară călăuză i-a răspuns pe 12 martie. De atunci Wika n-a mai răspuns mesajelor private.
Paul P., un băiat de 18 ani dintr-o localitate din nordul ţării, ne-a spus că vrea să intre în joc pentru că nu mai are nimic de pierdut. „Mama este în Italia de 15 ani, tatăl este un beţivan, deci nu am nimic de pierdut“, a mărturisit tânărul. Paul lucrează într-o benzinărie şi tot acolo locuieşte în lipsa unei situaţii decente acasă. Vrea să intre în jocul Balena Albastră, dar n-a găsit o călăuză. Şi-a pus pe profil chiar o fotografie din care reiese că a îndeplinit prima sarcină şi şi-a notat pe mână f57 (un alt nume simbolic al jocului), sperând că va fi contactat de un ghid al morţii.
Tentative pe Facebook
În ultimele luni, au apărut şi pe Facebook tentative de a promova jocul morţii sau de a afla informaţii, dar acestea par a fi înăbuşite din faşă. De exemplu, administratorii grupului „Eşti din Iaşi dacă…“ au exclus din comunitatea online mai mulţi tineri utilizatori care au pomenit despre acest flagel. Pe de altă parte, părinţii unei eleve de 12 ani din Iaşi, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, ne-au explicat că Balena Albastră nu mai este demult o noutate pentru şcolari. Adolescenta le-a povestit părinţilor că jocul este la modă printre colegii ei, unii dintre ei tăindu-se cu lama pe mâini pentru a-şi desena celebra balenă.
Motivaţia cinică a iniţiatorilor
Potrivit Novaya Gazeta, o mamă psiholog, a cărei fiică a jucat Balena Albastră şi s-a sinucis, a studiat ulterior nebunia, încercând s-o înţeleagă.
Femeia a găsit pe unul dintre grupuri un slogan care ar fi influenţat-o şi pe fata ei de 12 ani să se considere grasă: „Niciodată nu vei înţelege cum să trăieşti fiind aşa mare şi impunătoare. Balenele niciodată nu se gândesc cum arată. Balenele sunt mai înţelepte decât oamenii, ele sunt frumoase. Eu am văzut cum balenele zboară, este de necrezut. Ştii de ce balenele se aruncă pe mal? Pentru că sunt disperate“.
În plus, psihologul rus a descoperit că diverse „călăuze“ promovau pe aceste grupuri o carte intitulată 50 de zile până la sinuciderea mea, un bestseller scris de Stace Kramer. Autoarea încearcă, de fapt, să convingă prin cartea ei cât mai mulţi oameni să nu-şi ia zilele. Cu toate acestea, titlul a a fost răstălmăcit, iar cele 50 de sarcini pentru utilizatori par a fi inspirate din acest volum.
Pe aceleaşi comunităţi online, se explică unele simboluri ale jocului cunoscute de utilizatori: f57, f57-58, f58, 4:20 prin trimiteri biblice. Casa liniştită, un alt nume al jocului, ar reprezenta Iadul, iar balenele doar nişte cadavre. Pe unul din grupuri, mama psiholog a găsit şi o postare a lui Philipp Budeikin – administrator – care anunţa că intenţionează să-şi lanseze un album cu versuri sataniste şi ar fi creat comunităţile online să-şi adune admiratori. În momentul în care psihologul a intrat în joc, grupurile erau urmărite de peste 230.000 de utilizatori ai platformei VK.
„Jocul acesta este un fel de isterie în grup”
Platformele pe care se joacă Balena Albastră trebuie să blocheze conturile care se arată interesate de provocare, susţine Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru, doctor în psihologie. „Jocul acesta este un fel de isterie în grup pe care o întâlneam altădată în cămine sau în leagăne, acolo unde, dacă se sinucidea un puber, mai apăreau încă un caz-două. Dacă atunci se putea controla situaţia, pentru că ştiai cu cine se însoţeşte copilul tău, acum, în mediul online, nu prea mai există această posibilitate. Totuşi, autorităţile trebuie să facă un apel public, să anunţe ce se întâmplă, şi acolo unde e cazul să blocheze aceste platforme, aceste conturi“, a arătat dr. Gabriel Crumpei.
Implicarea autorităților române este anemică și a venit după mult timp. Poliţia Română a atras atenţia celor care petrec timp în mediul online, recomandând prudenţă.
„Există ţări în care jocurile accesate în mediul virtual au făcut victime. Aveţi mereu în atenţie cu cine interacţionaţi dumneavoastră sau cei dragi, pe reţele sociale sau pe alte forme de comunicare pe internet (e-mail, messenger, forumuri)! (…) Vă recomandăm tuturor celor care sunteţi timoraţi sau ameninţaţi de «prietenii» din mediul virtual, să căutaţi sprijin la persoanele dragi sau la autorităţi. De asemenea, dacă în jurul dumneavoastră observaţi persoane care şi-au schimbat comportamentul în ultima perioadă, inclusiv în mediul online, anunţaţi autorităţile. Acordaţi-le timp celor dragi!”, recomandă reprezentanţii Poliţiei Române.
Poliţia Naţională Franceză a reacționat mult mai rapid, și a transmis pe contul oficial de Twitter un mesaj scurt. „Nu vă lăsaţi influenţaţi, pentru nicio provocare nu merită să vă riscaţi viaţa“.
Adolescenţa este o perioadă de schimbări intense, schimbări care sunt normale, dar care generează angoasă şi anxietate în grade variate, subliniază Anca Hardulea, consilier şcolar, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi. „Pentru a aborda aceste schimbări, adolescentul apelează adesea la un grup pe care-l percepe ca fiind solidar în explorarea provocărilor specifice vârstei. Nu întotdeauna însă alegerea grupului este adecvată şi, în multe situaţii, spre exemplu în cazul socializărilor în mediul online, grupul la care aderă copilul nu este cunoscut de către părinţi. Apartenenţa la un grup periculos este indicată de comportamente precum: comunicare deficitară, impulsivitate, tăinuirea unor relaţii sau fapte“, a subliniat profesorul ieşean.
Regulile jocului „Balena Albastră”
În prima zi, călăuza îi indică jucătorului să-şi deseneze pe mână unul dintre simbolurile jocului – o balenă, f58-f57, 4:20, f57 şi să-i trimită o fotografie nud. În următoarea zi, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 să se uite la filme de groază. În a treia zi, utilizatorul trebuie să-şi facă trei tăieturi cu cuţitul, cuiul sau lama pe mână.
Următoarea sarcină presupune un desen cu o balenă pe un obiect la îndemână sau pe contul personal de VK. În a cincea zi, dacă ghidul apreciază că jucătorul a îndeplinit întocmai sarcinile, îl acceptă în rândul „Balenelor albastre“ doar după ce îi arată că şi-a însemnat cu cuţitul pe un picior cuvântul „yes“.
În zilele următoare, ghidul îi cere jucătorului să se trezească la 04.20 să urce pe acoperiş, să meargă în staţiile de tren sau să-şi însemneze mâna cu cuţitul, desenându-şi o balenă sau să-şi taie buzele.
În a treia săptămână de joc, utilizatorul primeşte misiuni secrete, iar de la ziua 30 la ziua 49, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 şi să se uite la filme de groază, să asculte muzică din aceeaşi categorie, să vorbească cu alţi jucători – numiţi balene – să-şi taie zilnic mâna şi să se retragă complet din mijlocul familiei sau cunoscuţilor. În ultima zi, sarcina jucătorului este să se sinucidă astfel încât să învingă jocul.
Pr. Savatie Bastovoi: De ce se sinucid copiii
Aflu că autorităţile moldovenești, jurnaliștii și blogherii, precum și așa-zișii reprezentanți ai societății civile, au aflat în sfârşit că există un joc pe nume Sinii kit (Balena albastră), în care adolescenții se sinucid. Se sinucid și în Moldova. Asta în epoca internetului când orice om cu minime cunoștințe poate afla în 40 minute aproape orice despre aproape oricine.
Au început ședințele cu cadrele didactice, grupurile pe „feisbuc” și părerile despre cum să-i salvăm.
Cunosc și eu astfel de cazuri.
Vreau să fac câteva observații despre sinucidere. În cazul nostru sinuciderea nu este un efect social și nu poate fi prevenită prin adunări de partid, prin ședințe la minister și nici prin discuții la televizor purtate de activiștii publici. Avem de a face cu un șir de sinucideri pe care Albert Camus le numește „filozofice”, căci el spunea că „sinuciderea este un răspuns filozofic la întrebarea dacă viața merită sau nu să fie trăită”.
Întrebarea este: viața, așa cum este predată acestor copii, este ceva care merită trăit? Ce oferă societatea de azi copiilor, ce oferă școala, ce oferă cluburile, angajările, avansările, absurdul nostru existențial? O lume fără Dumnezeu este o lume în care poți face orice și unde viața și moartea au aceeași valoare. Până și Apostolul Pavel vă spune că: „Dacă Hristos nu a înviat, nimic nu are rost, bem, mâncăm, căci mâine murim!”
Mulți ani în urmă am citit un tratat mare despre istoria sinuciderii, scris de Georges Menois. Este o lucrare amplă care oferă statistici privind sinuciderea în diferite perioade de timp, precum și originea socială a sinucigașilor. De asemenea, George Menois oferă și multe studii de caz. Este interesant că dincolo de cazurile sociale, de sărăcie, datorii, sau violuri în rândul minorelor, sinuciderea este alegerea multor oameni care nu intră în nicio categorie de risc. Găsim multe sinucideri în rândul militarilor, medicilor și chiar preoților. Autorul oferă cazuri când catolici convinși se trezeau dimineața, se bărbiereau, își puneau cele mai bune haine, mergeau la biserică, se împărtășeau, apoi veneau acasă și se sinucideau.
Am făcut referire la acest studiu și la filozofia lui Camus pentru a ieși din modul simplist în care se încearcă acum salvarea acestor tineri. Ei nu așteaptă de la voi să-i salvați de Balenă albastră, neagră sau portocalie. Puteți să închideți toate site-urile și să interziceți internetul. Ei așteaptă să le oferiți o provocare pe măsură. Nu o balenă roz cu 50 de roze și 50 de semafoare cu 50 de bătrânele pe care ei să le treacă strada pentru a fi mai buni. Oferiți-le un sens în viață, oferiți-le o luptă din care ei să poată ieși învingători.
Tinerețea vrea o luptă pe viață și pe moarte din care să iasă învingătoare. Tinerii merg să moară în război, tinerii au murit pentru Hristos. Mucenicii din toate timpurile au fost în marea lor majoritate tineri. Pentru că tinerețea e gata de luptă. Dacă voi nu le oferiți o luptă, vor veni alții să o facă.
Vă mai spun două vorbe despre semantica balenei și a albastrului. În imaginarul biblic, balena este balaurul care se zbate să înghită omenirea. Balena este moartea veșnică, ea îl înghite pe Iona. Tot la balenă face referire Hristos când zice: „Precum Iona a stat trei zile și trei nopți în pântecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta în pântecele pământului, iar a treia zi va învia”. Albastrul e culoarea disperării, așa cum o vedem la romanticii germani și în iconografia bizantină. Peștele imens de culoare vineție, înghițind păcătoșii în ziua Judecății este o imagine iconografică consacrată.
Prin urmare, autorii jocului Balena albastră sunt niște inițiați care folosesc simbolistica biblică a răului și a morții, iar organizarea rețelei, a treptelor, a motivărilor se face în cheia provocării antice în care sinuciderea era o expresie a demnității, a curajului, a victoriei. Copiii sunt atrași într-un pariu al curajului. Oferiți-le un sens mai bun pentru care să-și pună viața. Nu vă temeți de acest cuvânt, căci lucrurile pentru care nu merită să mori sunt lucrurile pentru care nu merită să trăiești.
Hristos a murit din iubire și nouă ne-a zis că „mai mare iubire nu este decât aceea ca să-și pună cineva sufletul pentru aproapele său”.
Ce le putem noi spune acestor tineri, după ce nu le-am oferit niciun sens demn de a fi trăit? Poate doar că nu moartea ne înspăimântă, ci sensul pentru care murim.
Şapte copii cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani care învaţă la şcoala din comuna gălăţeană Braniştea s-au tăiat pe mâini, o elevă de clasa a VI-a recunoscând că a jucat Balena albastră, iar ceilalţi au făcut acest gest din teribilism. Poliţiştii au deschis o anchetă pentru loviri sau alte violențe, scrie news.ro.
Primarul comunei Braniştea, Marian Adamache, a declarat în 21 martie că a aflat că şapte copii cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani care învaţă la şcoala din localitate şi-au provocat tăieturi pe mâini. El a spus că este vorba inclusiv despre o fată care a recunoscut că a jucat jocul Balena albastră.
„Ştiu că şapte elevi s-au tăiat pe mâni, cinci dintre ei fără legătură cu jocul Balena albastră, din teribilism, din curiozitate, am înţeles. Mai este cazul unei eleve de 13-14 ani care a recunoscut ca a jucat jocul Balena albastră. Mai este un alt elev care s-a tăiat. Fetiţa a spus că a intrat în legătură cu o persoană, jucând acest joc, care i-a spus ce să facă. Sunt tăieturi superficiale pe care şi le-au făcut”, a spus primarul.
El a precizat că Poliţia a făcut verificări la unitatea de învăţământ, iar un psiholog a discutat cu copii.
„S-a făcut o comisie, a fost Poliţia, un psiholog şi li s-a spus copiilor la ce riscuri se expun”, a mai declarat primarul.
Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Galaţi au confirmat că este vorba despre şapte elevi care s-au tăiat la mâini, printre care şi o elevă de clasa a VI-a care a recunoscut că a jucat jocul Balena albastra, motiv pentru care s-au luat deja o serie de măsuri pentru siguranţa copiilor.
Purtătorul de cuvânt al ISJ Galaţi, Oana Enache, a spus că eleva respectivă a relatat că, după ce a accesat jocul, s-a tăiat la mână şi pentru că a simţit durere s-a speriat şi nu a mai jucat, lucruri pe care probabil le-a povestit celorlalţi copii.
„O fetiţă a accesat jocul Balena albastră, s-a speriat când a văzut despre ce e vorba, mai ales după ce a încercat să îşi provoace rău singură. Ea a abandonat jocul, dar probabil le-a povestit la scoală colegilor, motiv pentru care încă şase copii au încercat să facă acele teste. Nu s-au rănit foarte grav. Ceilalţi s-au tăiat din curiozitate, unul dintre ei cu o ascuţitoare. Doamna directoare a anunţat Poliţia, s-a apelat şi la un specialist din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistență Educaţională. S-au făcut şi consilieri privind riscurile de pe internet, de pe diferite site-uri, la care sunt expuşi copiii. Se discută şi cu părinţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISJ Galaţi, Oana Enache.
Totuşi, specialişti de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistență Educaţională spun că întâmpină dificultăţi în relaţionarea cu familiile copiilor.
„Avem ceva dificultăţi care ţin şi de relaţionarea cu familia pentru că serviciile de consiliere sunt acordate doar la solicitarea familiei. Noi am făcut recomandarea către familii să acceseze servicii specializate de psihiatrie infantilă şi psihologie clinică, dar este evident opţiunea familiei. Copiii care au recurs la aceste gesturi provin din medii diferite şi motivaţiilor lor pot fi diferite. Poate fi lipsa afecţiunii părinţilor pentru că în unele cazuri este vorba de familii în care unul dintre părinţi este plecat în străinătate, cazuri de violenţă în familii, dar şi cazuri în care familiile sunt extrem de bine structurate şi atunci singurul lucru care leagă copiii între ei se referă la maturizarea lor emoţională, la criza specifică adolescenţei“, a spus psihologul Diana Bulai de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistență Educaţională.
Poliţiştii au deschis o anchetă în acest caz pentru loviri sau alte violenţe.
„Există un dosar de cercetare pentru loviri sau alte violențe. Se fac cercetări, motiv pentru care nu putem afirma că cele întâmplate au legătură cu accesarea jocului la care faceţi referire”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, Andreea Rogojină.
Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi va începe în şcolile din judeţ o campanie în cadrul căreia li se vor explica elevilor riscurile la care se expun pe internet.
În Dâmbovița, poliţiştii au descoperit șase elevi implicați în jocul Balena albastră. Copiii învaţă la şcoli diferite, iar autorităţile au ajuns la ei în timp ce anchetau sinuciderea suspectă a unui copil de 11 ani. Şi la Braşov, poliţia face o anchetă privind copiii implicaţi în acest joc de pe internet. Iar în Galaţi, autorităţile sunt în alertă după ce un profesor şi-a dat seama, întâmplător, că mai mulți copii aveau urme de tăieturi pe mâini. Unul dintre aceştia a recunoscut că joacă Balena albastră. Ceilalţi le-au spus profesorilor că au fost doar curioşi să experimenteze senzaţii noi.
Mai mulţi elevi din Târgovişte sunt monitorizaţi de autorităţi după ce s-a dovedit implicarea lor în jocul Balena Albastră.
„Până în prezent au fost identificaţi șase copii care ar fi accesat acest joc virtual. Există informații că mai mulți dintre ei au parcurs mai multe etape ale jocului. Elevii au fost consiliaţi atât de poliţişti, cât și de psihologul școlii”, spune Cristina Niculae, purtător de cuvânt al Poliției Dâmbovița.
Cel mai mic dintre copii are doar 9 ani.
Poliţia vrea să facă acum o campanie de informare în şcoli, pentru a le explica elevilor la ce pericole se expun. De multe ori, copiii mai mari recunosc că sunt la curent cu acest joc.
Și la Galaţi s-a deschis o anchetă, după ce şapte elevi cu vârste de 12 și 13 ani au fost găsiţi cu tăieturi pe mâini, pe care şi le-au provocat singuri. Până acum, doar o fetiţă a recunoscut că a jucat pe internet acest joc periculos, care îi cerea să îşi provoace răni.
„Am identificat şapte copii, unul a afirmat că s-a tăiat mai demult, ceilalţi din teribilism, din curiozitate. Părinţii au venit, am discutat cu ei, o singură fetiţă a recunoscut că a accesat jocul Balena albastră. Părinţii ştiau din timp, de o săptămână înainte să descoperim noi la şcoală, ceilalţi părinţi nu au ştiut că ai lor copii au răni la mână”, spune Mariana Toma, directoarea Şcolii Gimnaziale Braniştea.
Profesorii au alertat părinţii şi autorităţile. Copiii au fost consultați şi de un medic de la Serviciul de Medicină Legală.
„Copiii vin din familii mai bune, dar tentaţia a fost foarte mare. Sunt nişte tăieturi făcute aici pe mână, cu o lamă s-au făcut”, spune Marian Adamache, primarul comunei Braniştea.
Cei şapte elevi au intrat sub monitorizarea profesorilor şi vor primi şi sprijin psihologic.
„Ei sunt într-o perioadă în care îşi testează limitele acum, în care autocontrolul nu este bine dezvoltat, în care presiunea grupului are un rol extrem de important. Ei îşi caută identitatea de sine, caută să-şi definească această identitate în general în contradicţie cu adulţii şi autoritatea din jurul lor”, spune Diana Bulai, psiholog.
Citiţi şi:
Dependența de tehnologia digitală, flagelul care face ravagii în rândul adulților, tinerilor și chiar al copiilor
Internetul, televiziunea şi jocurile video influențează în mod nefast mentalitatea și capacitățile cognitive ale tinerilor, afirmă unii specialiști
Precedent grav: Olanda deja propune sinucidere asistată pentru cei care consideră că «și-au trăit viaţa»
yogaesoteric
9 iulie 2017