Bancuri (1)

 

 Diferenţe de mentalitate sau, altfel spus, de puncte de vedere

 
Reprezentanţii mai multor naţiuni se întâlnesc într-un restaurant… Toţi au cerut câte un pahar cu vin, dar, când au adus vinul, în fiecare pahar era și câte o muscă.

 

 

Neamţul a cerut alt vin în acelaşi pahar.
Englezul – vin nou în pahar nou.
Finlandezul a scos musca şi a băut vinul.
Rusul a băut vinul cu tot cu muscă.
Chinezul a mâncat musca, dar nu a băut vinul.
Evreul a prins musca şi a vândut-o chinezului.
Românul a băut trei sferturi de pahar şi a cerut să-i fie schimbat.
Norvegianul a prins musca şi s-a dus la pescuit.
Irlandezul a mărunţit musca şi i-a trimis paharul englezului.
Americanul a început proces împotriva restaurantului şi a cerut cinci milioane de dolari daune morale.
Scoţianul a prins musca de gât şi a zis: „Chiar acum să scuipi tot ce ai băut!”.

 Tunsoarea

 

Într-o zi, un florar a mers la un frizer pentru o tunsoare. După tunsoare, a întrebat despre factura lui, dar frizerul a răspuns: „Nu pot accepta bani de la tine, fac asta în folosul comunităţii săptămâna asta“. Florarul a fost mulţumit şi a plecat din magazin.

A doua zi, când frizerul a mers să-şi deschidă atelierul, a găsit la uşă un „mulţumesc”, cărţi şi un buchet mare de trandafiri roşii pentru el.
Mai târziu, un poliţist vine pentru o tunsoare şi atunci când încearcă să-şi plătească factura, frizerul răspunde din nou: „Nu pot accepta bani de la tine, lucrez în folosul comunităţii săptămâna asta“. Poliţistul a fost fericit şi a părăsit magazinul.

A treia zi, când frizerul a mers să-şi deschidă atelierul, a găsit la uşă un „mulţumesc”, cărţi şi o duzină de gogoşi pentru el.

Apoi, un congresman a venit pentru o tunsoare şi, când a vrut să-şi plătească factura, frizerul a răspuns iar: „Nu pot accepta bani de la tine. Lucrez în folosul comunităţii săptămâna asta“. Congresmanul a fost foarte fericit şi a părăsit magazinul.

În dimineaţa următoare, când frizerul a mers să-şi deschidă atelierul, a găsit o duzină de congresmani aliniaţi în aşteptarea unei tunsori gratuite.

 Între paradisul şi iadul european

 

 

Paradisul european:

Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian se ocupă de buna dispoziţie a mesenilor, în timp ce de întreaga organizare s-a ocupat un neamţ.

Iadul european:

Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de buna dispoziţie se ocupă un neamţ, dar nu te speria încă – totul a fost organizat de un italian.

Un belgian a propus ca aceasta să devină Gluma oficială europeană, pe care s-o înveţe la şcoala toţi copiii. Gluma va îmbunătăţi relaţiile dintre popoare, va stimula autoironia şi cunoaşterea interculturală. Consiliul European s-a întrunit pentru a lua o decizie: Va fi gluma oficială sau nu?  

 Reprezentantul britanic a anunţat, cu o figură foarte serioasă şi fără a-şi mişca buzele, că gluma este de-a dreptul colosală.

 Cel francez a protestat, deoarece Franţa a fost descrisă într-o manieră negativă. A explicat că o glumă nu poate fi bună, dacă este la adresa francezilor.

 Polonia a protestat, de asemenea, deoarece nu este prezentă în glumă.

 Luxemburgul a întrebat cine va deţine drepturile de autor asupra glumei.

 Suedezul n-a scos o vorbă, dar s-a uitat la toţi cu un zâmbet strâmb.

 Danemarca a întrebat unde este referinţa sexuală explicită! Dacă este o glumă, ar trebui să conţină una, nu-i aşa?

 Olanda n-a înţeles gluma, iar Portugalia n-a înţeles ce este o „glumă“. Este un concept nou?

 Spania a explicat că gluma este amuzantă doar dacă ştii că prânzul a fost programat la ora 13, când de obicei se ia micul dejun.

 Grecia s-a plâns ca n-a fost anunţată despre prânz şi a ratat astfel ocazia unei mese gratuite.

 România a întrebat ce este acela un „prânz“.
 

 

 Lituania şi Letonia s-au plâns că traducerile lor au fost inversate, ceea ce este inacceptabil, deşi se întâmplă tot timpul.

 Slovenia le-a spus că n-a primit deloc traducerea, dar nu face caz din asta.

 Slovacia a spus că, din moment ce în glumă nu apar o răţuşcă şi un instalator, înseamnă că traducerea este greşită. Reprezentantul britanic a spus că şi povestea cu răţuşca şi instalatorul pare foarte amuzantă.

 Ungaria a anunţat că n-a terminat de citit traducerea de 120 de pagini în maghiară.

 Apoi, reprezentantul Belgiei a întrebat dacă belgianul care a propus gluma este vorbitor de flamandă sau de franceză. Deoarece, într-unul din cazuri va sprijini cu certitudine un compatriot, dar în celălalt caz va trebui să refuze, indiferent de calitatea glumei.

 În închiderea lucrărilor, reprezentantul Germaniei a anunţat că a fost plăcută dezbaterea de aici, de la Bruxelles, dar că acum trebuie să ia toţi trenul şi să meargă la Strasbourg, pentru a lua decizia. A cerut ca unul dintre cei prezenţi să-l trezească pe italian, ca să nu piardă trenul şi să se poată întoarce la Bruxelles, pentru a anunţa decizia.

 „Care decizie?“, a întrebat reprezentantul Irlandei.

Şi toţi au fost de acord că este timpul pentru o cafea.

 Bulgaria, ca de obicei n-a înţeles nimic, dar n-a avut nimic împotriva să meargă la cafea.

Citiţi şi:

Banca de bancuri

Să mai și râdem!

Bancuri pentru fiecare zi!

yogaesoteric
09 aprilie 2014