Bancuri spumoase cu personaje istorice
De-a lungul timpului, şi regii ori preşedinţii marilor state au ajuns subiectele multor glume făcute pe seama lor. Iată o selecţie cu cele mai bune bancuri unde regăsim personaje ca Napoleon sau Winston Churchill.
***
Un mareşal, cunoscut pentru moralitatea exemplară, este decorat de Friederich cel Mare:
– Majestate, nu pot primi această distincţie decât pe câmpul de luptă…
– Primeşte-o şi taci din gură! Nu pot începe un război pentru asta!
***
Un profesor de istorie îşi ceartă elevii:
– V-am mai spus-o şi v-o repet! Când Alexandru cel Mare avea vârsta voastră, cucerise deja jumătate de lume!
– Da, domnule profesor, dar tot dumneavoastră ne-aţi spus că l-a avut dascăl pe Aristotel!
***
Aflat în audienţă la curtea împăratului Austriei, Horea este întrebat de un conte de unde vine.
– Vin din Ardeal, domnule!
– Ah, din ţara unde oamenii mănâncă măgari!
– Domnul conte a fost vreodată pe acolo?
– Sigur că am fost!
– Atunci, mă mir că aţi scăpat nemâncat!
***
Preşedintele Lyndon Johnson era renumit pentru capacitatea lui de a se descurca în situaţii critice. Internat în spital, în urma unui infarct, el îi telefonează soţiei:
– Draga mea, ştii că am două costume în lucru, la croitor?
– Da! Unul negru şi unul gri.
– Du-te, te rog, la croitor şi spune-i că, deocamdată, costumul gri mai poate aştepta. Să se ocupe de cel negru, de care se pare că voi avea nevoie!
***
În sala tronului se aud voci certăreţe din anticameră. Frederich cel Mare îşi întreabă valetul:
– Ce se petrece acolo?
– Majestate, două contese se ceartă care să intre prima la dumneavoastră.
Frederich dispuse, după o clipă de gândire:
– Spune-le să intre mai întâi cea mai urâtă şi mai bătrână!
Valetul iese, iar în anticameră se face linişte. Contesele plecaseră amândouă.
***
Joseph al II-lea, regele Austriei, observă într-o bună zi:
– Prea mult cheltuiesc cu miniştrii mei! Au salariile foarte mari!
– Înălţimea Voastră, îi răspunde ministrul Kaunitz, aceşti oameni nu sunt plătiţi numai pentru că vorbesc, ci mai ales pentru că tac, şi acesta e un lucru cu mult mai costisitor!
***
Când armata perşilor se apropie de Termopile, i se dă de veste generalului spartan Leonida că armata duşmană e aşa de numeroasă, încât ar putea întuneca soarele cu ploaia ei de săgeţi.
– Mai bine, zice Leonida, ne vom lupta la umbră!
***
– Probabil vă simţiţi extraordinar, văzând câtă lume se adună când vorbiţi, îi spune o admiratoare lui Winston Churchill.
– Adevărat, dar nu uit niciodată că, dacă în loc să ţin un discurs aş fi spânzurat, s-ar aduna de trei ori mai multă lume…
***
Bufonul regelui Franţei Francisc I este ameninţat cu moartea de un senior de care îşi bătuse joc.
– Să nu-ţi fie teamă, îi spune regele bufonului. La cel mult un sfert de ceas după moartea ta, cel vinovat va fi ucis la porunca mea.
– Sire, ce bun sunteţi, dar nu s-ar putea ca acest sfert de ceas să fie înainte, și nu după moartea mea?
Citiţi şi:
Anecdote istorice
UMOR STENIC ȘI BINEFĂCĂTOR (II)
Bancuri cu corporatiști
yogaesoteric
26 martie 2017