Bancuri stenice şi binevenite pentru toate vârstele

La înmormântarea bulibaşei.
Cortegiul funerar intră pe poarta cimitirului. Afară se întunecă a ploaie. Cortegiul se îndreaptă spre capelă, când cad primii stropi. Ţiganii, cu coşciugul de toarte, grăbesc pasul. Ploaia se înteţeşte, ţiganii încep să alerge spre capelă. Când ploaia cădea cu găleata, ţiganii, cu coşciugul de toarte fugeau de le scăpărau picioarele.
O babă, care îngrijea un mormânt, vede alaiul şi-şi face cruce cu ambele mâini:
– Şi pe ăsta l-aţi furat, maică???

☺*☺*☺

Iubire, ți se pare că am parcat departe de trotuar?
– De care dintre ele?

☺*☺*☺

Un tip jefuieşte o bancă, ascunde banii, dar în cele din urmă este prins. Adus în faţa judecătorului, acesta îi spune:
– Domne’, dacă dai banii înapoi îţi voi micşora pedeapsa!
– Auzi domne’, dacă voiam să dau banii înapoi, făceam un împrumut!

☺*☺*☺

A făcut el ce-a făcut și mi-a adus Luna de pe cer. L-am privit cu un ochi și i-am zis:
– Altă culoare n-aveau?

☺*☺*☺

În faţa instanţei, un hoţ care a spart acelaşi magazin 3 nopţi la rând. Judecătorul îl întreabă:
– Spune-mi, de ce ai intrat în magazin prima dată?
– Ca să fur o rochie pentru soţia mea.
– Bine, dar următoarele dăți?
– Nu i-a plăcut culoarea.

☺*☺*☺

Un poliţist a fost prins de colegii săi în timp ce intenţiona să îşi cumpere volumul Critica raţiunii pure de Immanuel Kant. Acesta a fost dus la secţie, unde a fost supus unui interogatoriu intens. Omul legii susţine însă că este o interpretare greşită a gestului său şi nu e vinovat de nimic.
– Nu o luam pentru mine, jur! M-a rugat un prieten să îl ajut. Eu nu am nicio legătură cu imersiunea dihotomică în subconştientul iraţional al sinelui şi, sincer, nu sunt un apologet al kantianismului, a declarat Ionel C.
Şefii săi sunt însă convinşi că acesta este vinovat.
– L-am observat de mai demult. Era ceva ciudat cu el. Mereu era primul care termina de citit numerele de înmatriculare, ne-a declarat adjunctul IJP.
De asemenea, Inspectoratul de Poliţie a demarat o anchetă şi în privinţa celor doi poliţişti care l-au surprins pe Ionel C.
– Există nişte semne de întrebare vizavi de cei doi. Ce căutau ei în preajma librăriei? Există premisele existenţei unei întregi filiere de poliţişti intelectuali.
Ancheta continuă…

☺*☺*☺

La Mall, o duduie bine se suie pe cântarul cu fise, bagă o monedă şi citeşte: 58 kg.
Lasă poşeta lângă cântar: 56 kg.
Îşi scoate ghetuţele şi le pune lângă poşetă: 55 kg.
Dezbracă hăinuţa şi o aşază peste ghete: 54 kg.
CLING… şi cântarul se-nchide.
„Domnişoară, poftim fise!”… se aude un cor de bărbaţi din spatele ei.

☺*☺*☺

Secretara blondă vine la directorul băncii:
– Domnule director, casierul nostru a dispărut!
Directorul alarmat spune:
– Controlaţi seiful!
Secretara vine după două minute:
– Domnule director, nu e nici în seif!

☺*☺*☺

Un tip plin de vânătăi se prezintă la oftalmolog.
– Ce s-a petrecut? întreabă medicul.
– Am încercat să mă urc la etajul autobuzului.
– Dar autobuzele de la noi din oraş nu au etaj.
– Cu ochelarii prescrişi de dumneavoastră, absolut toate aveau.

☺*☺*☺

Un scoţian la un hotel evreiesc:
– Ce preţuri aveţi la camere?
– 20 $ la etajul 1, 15 $ la etajul 2, 10 $ la etajul 3 şi 5 $ la etajul 4.
– Nu ştiţi, cumva, un hotel cu zece etaje?

☺*☺*☺

Moş Ion în trenul de Constanţa, în compartiment cu un grup de tineri.
– Mergeţi la mare, copii?
– Da, bade.
– Păi, vă rog şi eu ceva, că sunt cam bătrân şi obosit. Dacă adorm, mă treziţi şi pe mine să cobor la Brăila?
– Da, tataie, dormi liniştit.
Adoarme moşul, tinerii se apucă de cântat, de jucat cărţi, trece timpul şi… când se uită pe geam, la un moment dat, trenul era deja oprit la Brăila. Îl trezesc pe moş:
– Hai, tataie, sus, am ajuns la Brăila!
Trenul se pune în mişcare…
– Păi, cum să fac? Îmi rup gâtul dacă cobor!
– Moşule, să faci cum îţi spun eu, îl învaţă unul. După ce sari din tren, o iei la fugă pe peron odată cu trenul, aşa nu o să-ţi pierzi echilibrul, după aceea încetineşti şi te opreşti.
Zis şi făcut, sare moşul, o ia la fugă pe lângă tren şi nu păţeşte nimic. Tinerii răsuflă uşuraţi că l-au ajutat.
După cinci minute apare moşul în compartiment. Toţi rămân înmărmuriţi:
– Ce s-a întâmplat, tataie?
– Măi copii, am făcut cum m-aţi învăţat, am luat-o la fugă pe lângă tren şi când să încetinesc, pe la ultimul vagon, o namilă de om m-a luat de subsuori: „Hai, tataie, că te ajut eu! Hopa sus!”

☺*☺*☺

Moare Obama, ajunge în rai, dar după o perioadă se tot întreabă ce s-a ales de poporul American, aşa că se duce la Dumnezeu:
– Doamne, a trecut ceva timp şi nu mai ştiu nimic de poporul meu, aş vrea să merg să văd cum o mai duc americanii de când a fost ales Trump.
– Bine, Obama, ai o zi la dispoziţie.
Pleacă Obama, se plimbă pe străzi, lumea fericită, zâmbitoare. Întreabă oamenii pe strada cum le e viaţa şi primeşte răspunsuri că totul este bine, că sunt fericiţi, au job-uri bune, salarii foarte bune…
Intră într-un bar, comandă o bere, ceva de mâncare şi întreabă în dreapta şi în stânga cum o duce fiecare, iar ăştia, invariabil, răspund că o duc bine, că au viaţă îmbelşugată, fără necazuri etc.
În fine, mulţumit că poporul lui o duce bine, termină de mâncat şi de băut, se ridică şi îi spune barmanului:
– Nota de plată, te rog!
– Sigur domnu’ preşedinte, vă costă numai 3 ruble…

☺*☺*☺

Aseară, în timp ce citeam o carte pentru copii împreună cu fiul meu de 3 ani, îl întreb:
– Ce culoare e asta?
– Roşu, îmi răspunse el.
– Ce culoare e asta?
– Albastru!
– Ce culoare e asta?
– Ascultă, tată, îmi zise el, n-am timp acuma pentru prostii dintr-astea, n-ai decât să înveţi culorile singur!…

☺*☺*☺

Un tânăr stătea sprijinit de un gard, când îl abordează un preot:
– Tinere, știi cumva cum pot să ajung la poștă?
– Mergi tot înainte, la a treia faci dreapta și ai să vezi poșta pe stânga.
– Mulțumesc!, zice părintele. Apoi adaugă: dacă vii duminică la biserică o să-ți spun cum poți să ajungi în rai.
– Lasă, părinte, tu nici la poștă nu știi să ajungi!

☺*☺*☺

– Spuneți, domnule, cum v-ați dat seama că în apartament se află cineva străin?
– Păi, onorată instanță, la noi nu există obiceiul să fii lovit pe la spate cu scaunul în cap.

☺*☺*☺

Într-o mașină urcă trei ingineri – un mecanic, un electronist, un responsabil soft. Mașina moare și fiecare își dă cu părerea.
– E de la carburator, zice mecanicul, îl dăm jos, îl curățăm și gata.
– E de la aprindere, zice electronistul, verificăm bujiile și o pornim.
Responsabilul de soft:
– Băi băieți, io propun să ne dăm jos și să ne mai suim o dată, poate pleacă.

Citiţi şi:

Bancuri spumoase cu personaje istorice

13 bancuri budiste care îți vor ilumina ziua într-o manieră spirituală

 

yogaesoteric
19 aprilie 2017