Banii: o descifrare ezoterică a unui «rău necesar»

Ce sunt banii?

Banii reprezintă o energie pasională având ca suport şi vehicol pietrele şi metalele, bacnotele, titlurile de valoare, etc. Această energie nu este deloc abstractă, ci foarte reală: ea acţionează asupra psihicului uman într-o manieră asemanătoare stimulentelor, excitantelor, sau drogurilor (în funcţie de caz şi de natura banilor).
 
O reacţie poate fi citită de exemplu pe faţa omului care „atinge” banii (se impregnează cu magnetismul specific acestei energii prin intermediul mâinilor) la ghişeul unei bănci. Oamenii bogaţi care rămân fără bani pot avea reacţii la fel de terifiante și absurde ca şi drogaţii  lăsaţi „pe uscat”: apatie sau violenţă. Originea acestui fluid pasional este complexă. 
 

Banii au o influenţă ocultă

 
Influenţa banilor se bazează pe raporturile complexe dintre psihicul uman şi forţa pasională vehiculată de bani. Animalele (care, spre deosebire de oameni, nu au atât de acut dezvoltată conştiinţa individualităţii egotice) nu sunt afectate de această energie. Principala caracteristică a banilor este febrilitatea, mai ales de când moneda a fost calificată drept “argint” (bani = “arginţi”); această denumire a plasat banii sub semnul Lunii, care favorizează instabilitatea. Pe de altă parte aurul, fiind influenţat de Soare, favorizează stabilitatea monedei şi forţa sa. Contrar afirmaţiei care spune că “banii n-au miros”, aceştia pot fi clasificaţi, in funcţie de natura lor. Un înţelept nu acceptă orice fel de bani. Din punct de vedere ezoteric, forţa banilor nu este de natură spirituală, decât dacă valoarea lor se echivalează  cu anumite pietre preţioase (smaraldul, de exemplu). Banul este clasificat de ocultişti ca fiind ori demoniac, ori satanic, ori venusian.

Banul demoniac

Banul demoniac, banul natural, este în legătură cu subconştientul şi instinctele noastre, favorizându-le la fel cum îngrăşămintele favorizează creşterea plantelor. El se prezintă fie sub forma sa banală de produs al muncii, fie sub formă de aur, argint şi pietre preţioase, reprezentând bogăţiile demonului subteran, produsele “muncii” sale şi ale obscurei alchimii  pe care a pus-o  în aplicare  împreună cu ierarhiile planetare (acestea, sub influxul său, creeză fiecare pietrele preţioase specifice).
 
Aceşti bani acţionează ca o putere magică (cea a demonilor!), însă doar în sfera pământului, deci a materialităţii, această energie fiind mai puţin capabilă să limiteze aspiraţiile fiinţei către elevare şi spiritualizare. El atrage spre catalizatorul său (care este forţa sa cauzală) produsele muncii altora, transformând astfel oamenii pe o perioadă de timp (cu voia lor, deşi trebuie specificat că ei sunt cel mai adesea inconştienţi de mecanismele subtile) în sclavi. În schimbul banilor, omul pierde o parte din vitalitatea sa (tributul datorat lumii demoniace), ceea ce-i diminuează puterea de a se bucura şi îl face vulnerabil în faţa bolilor fizice sau psihice.
 
Istoria ne arată că un mare număr de familii bogate au fost devastate  de epidemii sau tragedii, asimilate cu veritabile blesteme. În plus, banul obişnuit vehiculând pasiunile adeseori josnice ale mulţimii, lasă omul care îl manipulează pradă unei magii demoniace subtile.
 
În altă ordine de idei, bijuteriile oferite în această stare de spirit subjugă femeia, chiar dacă acest lucru nu este evident la prima vedere. Principiul universal al acţiunii şi reacţiunii ne învată că nu există tranzacţie în sens unic: cel care oferă fară a primi ceva palpabil, fizic, cumpără totuşi, printr-o osmoză subtilă, fie vitalitate, fie supunere, fie erotism. Bătrânul care îşi acoperă cu bijuterii tânăra amantă o vampirizează în toată regula, plătind astfel pentru vitalitatea dobândită.
 

Banul primit “degeaba” aruncă fire nevăzute, ce se transformă într-o capcană. Pentru a te elibera, trebuie să dai ceva în schimb! Sub forma sa cea mai dinamică, banul demoniac este de natură instinctuală: el urmăreşte trezirea dorinţelor. Iar toate dorinţele îşi au în mod fundamental o origine erotică. În tradiţia yoghină se spune că dorinţele îşi au sursa în SVADHISTANA CHAKRA, centrul de forţă al energiilor erotice, aflat în plan subtil în zona organelor sexuale. În limba greacă, Eros este numele zeului dorinţei.
 
Există în industria publicităţii – care este în ultimă  instanţă o formă modernă de magie fascinatoare – oamenii foarte abili care ştiu să capteze dorinţele mulţimii, mai ales dorinţele intime, inconştiente, de nerealizat, atrăgând spre ei banii naivilor; oferă de exemplu, descântece, medicamente miracol, etc. Fascinaţi, amatorii plătesc şi nu se plâng niciodată! Se poate ca falsul medicament să aibă eficacitate o perioadă scurtă de timp, nu prin virtuţile sale (pe care nu le are), ci datorită legii universale a compensării: victimile transferă fluidele lor impure asupra escrocilor, vampirizându-i telepatic.
 
În România, în perioada Primului Război Mondial, un negustor de talismane, putred de bogat (de altfel, această expresie din folclor este foarte semnificativă şi demonstreză că de foarte mult timp bunul simţ al oamenilor simpli a făcut să fie ilustrată starea psihică a celor bogaţi, care cel mai adesea, din punct de vedere sufletesc, devin putrezi), și-a  petrecut cea mai mare parte a vieţii alergând după soţia sa, aflată în stare depresivă cronică; nimeni nu i-a putut oferi lui însuşi un talisman sau medicament-miracol.
 
Sub forma sa cea mai statică, banul demoniac este banul macabru, al cadavrelor, fiind transferat prin moşteniri. Chiar şi în acest caz, banul înlănţuie. Moştenitorul se impregnează cu psihicul “scumpului dispărut”, riscând să-i moştenească viciile.
Banul demoniac este în acelaşi timp hrană (fiind indispensabil vieţii) şi îngrăşământ, fiind elaborat printr-un fel de digestie psihică. Banul descompune tot ceea ce atinge (ca şi produsele digestiei biologice), cu excepţia cazului în care este investit în scopuri caritabile (îngrăşămintele puse în pământ roditor îşi pierd mirosul).
 
Analogia merge chiar mai departe: investit în plan social, banul ajută la concretizarea mai rapidă a proiectelor. Însă demonii se plictisesc, la fel ca şi oamenii prea bogaţi; banul demoniac oferă plăcere omorând în schimb fericirea. Fericirea este de natură celestă şi nu poate fi cumpărată cu bani. De aceea se spune că banii “n-aduc fericirea”.
 

Banul satanic

Banul satanic, banul parazitismului, este banul speculaţiilor (însă nu şi al jocului de noroc, care este de natură demoniacă). Este vorba de banul impalpabil, al Bursei, febril până la isterie. Acest flagel mondial a dezechilibrat economia şi ameninţă echilibrul ecologic, împingând la exploatarea iraţională a solului, la distrugerea naturii, la comitera crimelor şi declanşarea războaielor.
 
Este vorba de banul publicităţii, alt flagel care vampirizează şi orbeşte mulţimile prin intermediul iluziilor. Acţiunile din impulsul banului satanic sunt cele mai periculoase, ele putând distruge prin sufocare cu materialism întreaga umanitate. În lume există organizaţii oculte internaţionale aflate sub semnul satanicului, care susţin un astfel de program – pe primul loc fiind secta satanică a Francmasoneriei mondiale. Lor li se opun marii înţelepţi, biserica şi curentele spirituale ale umanităţii. Aceasta este forma concretă pe care o ia lupta dintre forţele întunericului şi forţele Luminii.
 

Banul venusian

 
Banul venusian este identificat simbolic cu femeia erotică. Fluctuant, foarte fluid, capricios, nesupunându-se previziunilor, acesta se opune banului satanic prin faptul că vehiculează magnetismul uman şi chiar o oarecare forţă vitală. Venus atrage poftele şi doriţele neîmplinite, admiraţia, cu toate energiile pasionale legate de aceasta şi care reprezintă, în esenţă, banul venusian.
 

Aflat sub semnul aurului şi al Soarelui, el aduce bucurie, seninătate şi sentimentul siguranţei. Aflat sub semnul argintului şi al Lunii el va aduce, ca şi marea (un alt simbol al său), fuxul şi refluxul pasiunilor contrare (iubire şi ură), schimbătoare tranzitorii. Aflat sub semnul bijuteriilor, el va aduce misterul Eternului Feminin, secretul vieţii. În India, Lakshmi este în acelaşi timp zeiţa banilor şi a erotismului. Din păcate în lumea noastră modernă banul venusian este prea adesea neutralizat de cel satanic.
 
Dacă omul obişnuit consideră că banii sunt simple bancnote, cecuri, titluri de valoare sau bucăţi de metal, înţeleptul ştie foarte bine că acestea nu reprezintă decât un suport fizic. Iniţiatul ştie că forţa pasională legată de aceste suporturi poate fi anihilată, fără a fi realizată o operaţiune financiară. Un cec a cărui “contraparte subtilă” va fi “arsă”, nu va mai valora aproape nimic; propietarul său îl va pierde ca din întâmplare sau nu va obţine în schimbul lui decât valori iluzorii. Prin centrul subtil de forţă al pasiunii (SVADHISTANA CHAKRA), iniţiatul poate acţiona asupra banilor, înmulţindu-le valoarea (pentru banii venusieni) sau anulându-i (pentru banii demonici sau satanici).
 
În final, concretizarea acestor energii subtile se face atunci când banii sunt investiţi într-un scop cu adevărat benefic sau spiritual. Un iniţiat însă ştie – chiar dinainte ca banii să fie astfel investiţi – prin presiunea psihică pe care acei bani o exercită asupra propietarului, dacă acesta are cu adevărat intenţii curate sau dacă acţiunile sale nu sunt masca unei cupidităţi exacerbate.
 

yogaesoteric
octombrie 2006

Also available in: Français