Bilderberg sau conducerea secretă a lumii de către aşa-zişi «ILUMINAŢI»

 
de prof. univ. dr. Dumitru Mazilu,
membru al Academiei Diplomatice Internaţionale
 

În iunie 2015, în Alpii austrieci, a avut loc o nouă reuniune a Grupului Bilderberg. În zilele de 11-14 iunie, la Interalpen-Hotel Tyrol din Alpii austrieci, 140 de personalităţi din elita politică, diplomatică, dar şi din mediul economic şi financiar mondial au avut „un schimb de vederi” asupra marilor probleme cu care se confruntă omenirea în zilele noastre.

„Personalităţi proeminente ale lumii, să gestioneze evenimentele la scară planetară”

Când prinţul olandez Bernardt a iniţiat, în anul 1954, constituirea Clubului Bilderberg, nu se gândea probabil că pune bazele unei „asociaţii secrete”, care se va implica tot mai mult în dezbaterea evenimentelor majore ale lumii şi că „interesul pentru o asemenea dezbatere va spori de la an la an” (Daniel Estullin, Clubul Bilderberg. Conducerea secretă a lumii – The True Story of the Bilderberg Group, Dadio Head, S.L., 2005, p. 40).

Cercetările ştiinţifice efectuate au dezvăluit că această iniţiativă s-a conturat sub influenţa mai multor personalităţi care – în anii 1950 – considerau că „marile probleme ale omenirii nu pot fi soluţionate decât prin consultarea elitei mondiale”, a tuturor liderilor proeminenţi din toate ţările lumii, capabili să caute şi să găsească cele mai indicate căi şi modalităţi pentru a depăşi situaţiile critice şi chiar conflictuale care apar în gestionarea problemelor politice, economice şi financiare şi pentru promovarea unor opţiuni strategice coerente.

Prinţul Bernardt, sintetizând poziţiile celor mai mulţi lideri implicaţi în determinarea constituirii Clubului Bilderberg, a solicitat reunirea personalităţilor proeminente ale lumii „cu idei similare”, aşa încât soluţiile propuse să vizeze progresul şi dezvoltarea armonioasă în toate domeniile, la nivel mondial.

În cele patru zile de dezbateri, între 29 mai şi 31 iunie 1954, la Hotelul Bilderberg, Oosterbeek, din Olanda, participanţii au constatat că experienţa acumulată în anii în care au deţinut poziţii în structurile de decizie naţionale şi internaţionale ale economiei, politicii şi chiar în domeniul militar „trebuie valorificată”, pentru „a influenţa gestionarea cât mai inteligentă a evenimentelor la scară planetară”. Personalităţile care au participat la reuniunea din mai-iunie 1954 au decis ca „asociaţia secretă” pe care au constituit-o să păstreze numele locaţiei unde s-au întâlnit: „Bilderberg”.

Teme de maxim interes pentru comunitatea internaţională

Temele aflate pe agenda dezbaterilor din an ale Grupului Bilderberg sunt de maxim interes pentru comunitatea internaţională. Astfel, la reuniune s-au analizat:
a. riscurile prezente în spaţiul cibernetic, în condiţiile în care confruntarea dintre Statele Unite şi China, dar şi dintre Federaţia Rusă şi Occident s-a accentuat în ultimii ani;
b. dezvoltarea inteligenţei artificiale, în condiţiile în care descoperirile în acest domeniu se înmulţesc, iar valorificarea lor se impune a se face în scopuri utile pentru omenire.

Deosebit de importante au fost şi temele cu implicaţii politice şi strategice, între care: alegerile prezidenţiale programate în 2016 în Statele Unite ale Americii; problemele generate de extinderea procesului globalizării; evoluţia crizei din Grecia; eventualitatea ieşirii Marii Britanii din UE, după poziţiile exprimate de mulţi englezi în timpul confruntării electorale de anul acesta, care au susţinut mesajul lui David Cameron privind organizarea unui referendum pentru precizarea poziţiei Angliei în Europa unită.

Sunt de maxim interes şi temele militare, care au un impact major asupra păcii şi securităţii internaţionale. Între acestea, Grupul Bilderberg şi-a propus să discute: situaţia din Ucraina; problemele generate de Statul Islamic; problemele multiplicării actelor teroriste; programul nuclear al Iranului; crizele din Orientul Mijlociu. Este indiscutabil că agenda reuniunii Bilderbergilor din perioada 11-14 iunie 2015 a cuprins principalele teme aflate în atenţia comunităţii internaţionale.

Dar nu numai oamenii politici şi diplomaţii – preocupaţi de găsirea unor soluţii viabile la aceste probleme –, ci şi cetăţenii sunt interesaţi să cunoască „conţinutul punctelor de vedere exprimate de puternicii lumii”, în timpul dezbaterilor organizate la Interalpen-Hotel Tyrol, în Alpii austrieci. Cunoaşterea acestor puncte de vedere nu este posibilă, deoarece ar contraveni statutului Clubului Bilderberg, constituit ca „asociaţie secretă”, în care fiecare participant să se bucure „de o libertate fără oprelişti” în exprimarea poziţiilor sale – inclusiv cele critice – cu privire la problemele supuse discuţiei.

Participanţii – „oamenii din umbră care conduc cu adevărat lumea”

Cu privire la personalităţile care participă la dezbaterile Clubului Bilderberg s-au emis mai multe puncte de vedere, dintre care două sunt dominante:
a. lideri importanţi în conducerea afacerilor politice, economice şi militare ale lumii, a căror expertiză în soluţionarea problemelor s-a dovedit utilă în anii în care au deţinut poziţii de decizie în ţările lor sau la nivel internaţional;
b. personalităţi înclinate să conducă din umbră afacerile naţionale şi mondiale, care au avut un asemenea rol în anii angajării active, dar şi după retragerea lor din „prim-planul sistemului decizional naţional şi internaţional”.

Aceste personalităţi sunt prezentate uneori în mod ironic drept „păpuşari” care se implică în sistemul decizional al lumii. (Elena Dumitru, Conferinţa Bilderberg: păpuşarii din umbră se în trunesc în Austria, în Adevărul din 11 iunie 2015, p. 15).

Constatăm că, în ambele accepţiuni, analiştii avizaţi ai Clubului Bilderberg recunosc că cei care participă la reuniunile acestui club select fac parte din elita mondială a decidenţilor politici, economici şi militari, fiind „oamenii care conduc cu adevărat lumea” (Daniel Estullin, op. cit., p. 41; Elena Dumitru, op. cit. p. 15).

Pentru a înţelege posibilităţile Clubului Bilderberg de a îndeplini acest rol, influenţând politica mondială, amintim că toţi preşedinţii americani, începând cu Eisenhower, au aparţinut Grupului. Membri ai acestui club sunt şi Tony Blair, precum şi principalii miniştri din Cabinetul britanic. La dezbaterile Clubului au luat parte Richard Holbrooke, Henry Cravis, Marie-Josee Eolfensohn, George Soros, Edward Heath, dinastia Rothschild, Romano Prodi, Pascal Lamy, Javier Solana, Pierre Trudeau, Valéry Giscard d’Estaing, Claude Trichet şi multe alte personalităţi influente în sistemul internaţional.

La actualul summit din Alpii austrieci au participat José Manuel Durao Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, George Osborne, care deţine portofoliul Finanţelor în Marea Britanie, directori de la Google, Shell şi Deutsche Bank. Au luat, de asemenea, parte magnaţi industriali, precum şi personalităţi implicate în elaborarea opţiunilor strategice naţionale şi internaţionale.

Aşadar, personalităţile care participă la acest al 63-lea summit al Grupului Bilderberg sunt în măsură să ofere expertiza necesară pentru căutarea şi găsirea unor soluţii aşteptate marilor şi complicatelor probleme cu care se confruntă omenirea în prezent.

O implicare vicleană în influenţarea opţiunilor politice şi diplomatice ale lumii contemporane

Cel de-al 63-lea summit al Clubului Bilderberg are loc în condiţiile în care tensiunile din estul continentului european, ca urmare a crizei din Ucraina, se menţin chiar şi după încheierea celui de-al doilea Acord de la Minsk. Criza din Ucraina a generat puncte de vedere determinate de preocuparea participanţilor de a căuta şi găsi o soluţie corespunzătoare problemelor conflictuale existente. Opinia publică nu a avut acces la conţinutul acestor puncte de vedere, datorită constrângerilor impuse de statutul Bilderbergilor, dar participanţii la dezbateri şi-au precizat poziţiile inainte şi după summit.

Ca şi în cazul celorlalte reuniuni ale Clubului, participanţii, fără a vorbi în numele acestui grup select, au dat expresie viziunii lor asupra modalităţilor posibile de soluţionare a unora din problemele cu care se confruntă în prezent omenirea. De pildă, în privinţa crizei din Ucraina, unul din membrii Comitetului Director al Conferinţelor Bilderberg, la 10 iunie 2015, a făcut unele consideraţii cu privire la această criză. Este vorba despre Thierry de Montbrial care, într-un interviu acordat corespondentului special la Bruxelles, Cristina Unteanu, la Adevărul Live, a făcut unele precizări referitoare la criza ucraineană, „născută din greşelile Europei şi ambiţiile Rusiei”. Thierry de Montbrial este directorul Institutului francez de Relaţii Internaţionale; membru al Academiei Regale spaniole de Ştiinţe Financiare şi Economice; preşedinte al Academiei franceze de Ştiinţe Morale şi Politice şi membru al Comitetului Director al Conferinţelor Bilderberg din anul 1976.

Concluzia la care a ajuns Thierry de Montbrial este că actuala „criză ucraineană s-a născut din greşelile Europei şi ambiţiile Rusiei”. Uniunea Europeană „nu este un actor pe scena politică internaţională”. Sancţiunile impuse Rusiei „o împing pe drumul Orientului”, iar, dacă UE va adopta noi sancţiuni, „veţi vedea cum ruşii vor adopta sancţiuni împotriva ţărilor occidentale”. În cazul Rusiei, „marea strategie” nu constă într-o idee de recucerire teritorială, de reconstituire a Imperiului, ci în recâştigarea „unei anumite puteri, a unui rol clar cel puţin în spaţiul continentului eurasiatic”, este vorba „despre câştigarea unei influenţe în spaţiile unde, istoric, prezenţa rusă a fost foarte importantă”. (Adevărul internaţional, 10 iunie 2015, p. 14)

Diplomaţia practicată de Bilderberg este ieşită din tiparele clasice

Cel puţin două modalităţi întâlnim în practicarea diplomaţiei de către personalităţile participante la reuniunile Clubului Bilderberg. Mai întâi este vorba despre:
a. transmiterea unor mesaje, în spiritul orientărilor Clubului, cu prilejul deplasărilor în diferite ţări şi regiuni ale lumii;
b. exprimarea unor opinii privind „soluţii posibile” unor probleme cu care se confruntă omenirea care au făcut obiectul dezbaterilor din cadrul Clubului.

Prin poziţiile importante ocupate în sistemul decizional sau în viaţa academică ori în mediul de afaceri, personalităţile respective, în cele mai multe cazuri, nefiind participanţi activi la adoptarea unor decizii politice, economice sau strategice, le pot influenţa, deoarece se bucură de prestigiul pe care l-au avut în calitate de şefi de stat, de prim-miniştri sau reputaţi oameni de afaceri.

Diplomaţia practicată de Bilderbergi nu este – şi nici nu poate fi – o diplomaţie clasică bilaterală sau multilaterală. Este o diplomaţie „ieşită din tiparele clasice”; o diplomaţie a transmiterii unor convingeri cu privire la opţiunile cele mai potrivite pentru soluţionarea unor probleme care preocupă comunitatea naţională sau internaţională, într-o anumită perioadă.

Diplomaţia practicată de Bilderbergi reprezintă o dovadă că liderii lumii ştiu să valorifice cu inteligenţă expertiza pozitivă a acelor personalităţi care au avut un cuvânt de spus în viaţa politică, economică şi strategică la nivel naţional şi internaţional.

Sursa: Revista Lumea

Citiţi şi:

Personalităţile franceze prezente la întâlnirea Bilderberg 2015

Un magnat al petrolului, mason și membru al grupului Bilderberg, face dezvăluiri șocante. Iată ce ne așteaptă… în curând

 

yogaesoteric
7 noiembrie 2015