Biserici goale ce sunt vândute sau chiar demolate – Declinul catolicismului european

 

Catolicismul din Europa este în criză. Fapt demonstrat de diminuarea prezenţei oamenilor în biserici şi de sfârşitul sentimentului de apartenenţă religioasă în zone mari din Europa de Vest. Dar, mai presus de toate, este demonstrat de unele gesturi care confirmă nu numai întreruperea legăturii dintre societate şi credinţă, ci şi un adevărat sfârşit al sensului sacru al religiei ca spirit, dar şi ca o comunitate.

Ultimul caz (unul dintre cele mai relevante) s-a petrecut la Utrecht, unde cea mai mare arhiepiscopie din Olanda a decis să-şi scoată la vânzare catedrala. Pentru curia locală, biserica Santa Caterina este prea scumpă. Băncile bisericii sunt din ce în ce mai goale, ofertele din ce în ce mai puţine, iar cheltuielile mult prea mari. Astfel, clădirea din 1560, ce reprezintă inima bisericii din Utrecht şi care a devenit catedrală în 1853, riscă să fie închisă definitiv. Vândută ca şi cum ar fi un bun inutil. O vânzare care, printre altele, pare a fi o batjocură, deoarece arhidieceza condusă de Wilm Eijk ar dori să cedeze catedrala pentru suma simbolică de 1 euro Muzeului Catharine Convent. Un edificiu cu o poveste destul de similară celei pe care ar putea s-o aibă în curând catedrala, având în vedere că, din mânăstire, s-a transformat într-o galerie de artă.

Potrivit observatorilor, cauza acestei posibile vânzări se găseşte în valul de secularizare care a lovit ţara. Utrecht este un caz limitat, însă extrem de important. Aşa cum a relatat presa locală, episcopia oraşului va rămâne probabil cu doar 20 de biserici active în următoarele două decenii. Din păcate, şi celelalte date ale comunităţii catolice par să confirme această tendinţă negativă. Numărul catolicilor a scăzut de la 924.000, în 1980, la 750.000 în 2014. Şi, chiar dacă s-a înregistrat o uşoară creştere în următorii ani (aproximativ 4000 de suflete), datele din întreaga Olandă sunt extrem de preocupante: din 3,5 milioane de persoane care se declară catolici, în 2017, doar 158.000 de credincioşi au spus că merg la biserică. Şi acest aspect se reflectă şi în colapsul donaţiilor.

Astfel, în faţa acestei crize, eparhia a decis să facă o reducere drastică şi să cedeze catedrala. Iar în ciuda semnăturilor, a petiţiilor şi a apelurilor lansate pe reţelele sociale, se pare că nimeni nu poate schimba ideea cardinalului Eijk. Care pare că s-a resemnat să facă un gest care ar avea o semnificaţie profundă în istoria catolicismului occidental.

Dar cazul olandez este doar unul dintre cele mai recente ale unei crize care a afectat toată Europa de Vest. Afilierea religioasă este pusă din ce în ce mai mult pe plan secund. Şi, mai ales în Europa centrală şi de nord, există o adevărată decreştinizare, care nu priveşte numai marile oraşe, ci comunităţile mici.

În Franţa, există numeroase cazuri de biserici demolate pentru a face loc activităţilor economice. Unul dintre cele mai mediatizate a fost cazul bisericii San Martino la Sablé-sur-Sarthe. Construită în 1880 şi abandonată în 2015, a fost apoi demolată şi transformată în loc de parcare. Între 2016 şi 2017, au fost demolate zece biserici, iar între timp a continuat moda cedării clădirilor religioase, care s-au transformat în birouri, săli de gimnastică şi galerii de artă. Pentru bucuria seculariştilor care iau apărarea vânzărilor, spunând că astfel bisericile revin la viaţă.

Anul trecut, cazul bisericii Sf. Lambert de la Immerath, în Renania de Nord-Westfalia, a stârnit multă vâlvă. La ordinul instanţei, care a confirmat interesul public, biserica a fost demolată pentru a face loc unui depozit. Secole de credinţă au fost date deoparte pentru a face loc cărbunelui provenit din mina din apropiere.

Toate acestea sunt simboluri: imagini ale unei Europe într-o continuă criză de identitate şi care ar fi necesar să-i facă să reflecteze nu numai pe creştini, ci şi pe toţi cei care apără ideea de Europa. Deoarece asistăm la o adevărată furie seculară tăcută, care nu aparţine altor credinţe sau regimuri totalitare, ci este rezultatul declinului oricărui tip de simţ al identităţii. O pierdere de identitate care invadează Occidentul şi care, pentru moment, nu afectează şi Europa de Est, unde legătura dintre credinţă şi identitate pare a fi mai puternică, creând o ruptură care nu mai este doar politică, ci şi culturală, între Estul şi Vestul vechiului continent.


Citiţi şi:

Studiu: Europa post-creștină?

România, una dintre cele mai religioase țări din lume. Suedia, Cehia și Regatul Unit, printre țările cu cei mai mulți atei

 

yogaesoteric
9 mai 2019

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More